Sunteți pe pagina 1din 75

INTRODUCERE

Telefonia IP cunoscută şi sub numele de VoIP (Voice over IP) este o


tehnologie care a început deja să schimbe modul de comunicare între oameni. Unul
din principalele beneficii ale acesteia este micşorarea costurilor telefoniei clasice.
Tehnologia "Voice Over Internet Protocol", denumită pe scurt VoIP, se
referă la posibilitatea efectuării convorbirilor telefonice între doi corespondenţi,
dintre care cel puţin unul trebuie să posede o conexiune Internet (dedicată sau
temporară). Deoarece această tehnologie partajează reţeaua globală Internet şi nu
utilizează tehnologia clasică comutată, ca în cazul convorbirilor telefonice
tradiţionale, costul convorbirii este mult mai mic. Persoana care iniţiază
(originează) apelul se poate afla în orice loc de pe glob şi poate suna în orice ţară
din lume. Apelul se poate face cu ajutorul unui calculator conectat la Internet sau
cu ajutorul unor dispozitive hardware VoIP.
În acest caz, apelantul foloseşte un calculator sau un telefon conectat la un
dispozitiv de conversie voce/IP, iar apelatul răspunde la un telefon obişnuit.
Semnalul vocal parcurge cea mai mare parte a drumului sub forma de pachete IP în
format standard H.323, în reţeaua Internet. El este apoi reconvertit în semnal vocal
şi introdus în reţeaua telefonică prin intermediul unui echipament "gateway" sau
"switch de telefonie". Dispozitivele hardware VoIP sunt asemănătoare telefoanelor
obişnuite, realizând conversia vocii în pachete IP. Ele permit conectarea la Internet
şi efectuarea convorbirilor telefonice internaţionale, fără ajutorul calculatorului.
Preţul unei convorbiri prin Internet este de câteva ori mai mic decât preţul unei
convorbiri tradiţionale. La cele două capete ale unei conexiuni VoIP pot sta
calculatoare, telefoane, hardware VoIP sau fax-uri, în orice combinaţie.
Tehnologia Voice Over IP a revoluţionat modul în care oamenii comunică în
general nu doar în ceea ce priveşte comunicaţiile tip voce.
Implementarea tehnologiei VoIP a facilitat de-a lungul timpului multe îmbunătăţiri
ale tehnologiilor de comunicare. De exemplu, multe din proiectele de dezvoltare

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 9 - 9 -1/13/20101/13/2010
ale VoIP au fost precedate de dezvoltarea reţelelor tip wide area network (WAN),
standardizări ale infrastructurilor de voce, unificări ale platformelor de mesagerie-
voce, precum şi o serie de aplicaţii integrate cu structurile de telefonie over IP.
Dezvoltarea VoIP a însemnat, în primul rînd, una din primele strategii complete
prin care erau unificate elementele de voce, date şi comunicaţii video. Adoptarea
sistemului VoIP, precum şi a aplicaţiilor corelate acestui principiu s-a dezvoltat
rapid, fiind animat într-o bună măsură de dorinţă de a dezvolta o reţea tip
„futureproof”, care să asigure standardele unei creşteri virtuale a forţei de muncă
implicată în cadrul unui asemenea proiect.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 10 - 10 -1/13/20101/13/2010
1 INIŢIERE ÎN TEHNOLOGIA VoIP

1.1 Definirea VoIP şi comutării de pachete

Transmiterea traficului de voce în pachete înseamnă Voice over Internet


Protocol (VoIP). VoIP vine cu soluţii în ceea ce priveşte combinarea reţelelor
bazate pe comutaţia de circuite cu reţele cu comutaţia de pachete, avînd ca scop
final elaborarea unei reţele în care vocea, imaginea (video), datele şi informaţia de
semnalizare să fie transmise concomitent utilizînd reţeaua cu comutaţia de pachete.
Comutarea de pachete este o tehnologie predominantă în domeniul reţelelor
de calculatoare şi tot mai predominantă în domeniul telecomunicaţiilor. Un pachet
este unitatea fundamentală pentru transportul de informaţie în reţele bazate pe
comutarea de pachete. Spre diferenţă de comutarea de circuite, care furnizează un
canal de transmisie dedicat pentru două noduri ale reţelei, în comutarea de pachete
un canal de transmisie poate fi utilizat de către mai multe noduri. Nodurile în acest
tip de reţea îşi transmit informaţiile unul altuia sub formă de pachete de informaţii
etichetate cu adresa destinaţie şi rutate individual. Un astfel de pachet poate fi
privit ca pe un plic în care se află informaţia, iar pe plic este scrisă adresa de
destinaţie. Pe lângă informaţia care trebuie transmisă, un pachet mai conţine
informaţii despre destinaţie, origine şi numărul de ordine dintr-un şir mai lung de
pachete. Acest număr de ordine este necesar la destinaţie, pentru a reconstrui
informaţia completă care a fost transmisă segmentat la nivel de pachet. Transmisia
pachetelor de la un nod la altul, se face folosind noduri intermediare, care încearcă
să determine cea mai bună rută pe baza unor algoritmi. Din această cauză,
pachetele aparţinând aceleiaşi secvenţe pot ajunge la destinaţie în altă ordine decât
au fost trimise şi pe rute fizice total diferite, iar reasamblarea informaţiei în ordinea
corectă reprezintă o problemă care revine destinatarului. Pe o rută fizică sunt, de
obicei, transportate pachete care provin de la mai multe noduri şi cu adrese

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 11 - 11 -1/13/20101/13/2010
destinaţie diferite. Din această cauză, o conexiune fizică în această tipologie de
reţea este partajată de mai multe noduri.
Cea mai cunoscută utilizare a acestei tehnologii este Internetul, care foloseşte
comutarea de pachete prin protocolul IP (Internet Protocol) sau alte protocoale
asemănătoare.

Figura 1.1 Calea parcursă de pachete

Figura 1.2 Conexiunea în reţeaua cu comutarea pachetelor

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 12 - 12 -1/13/20101/13/2010
1.2 Telefonia şi Internetul

Ştiind acum că telefonia IP foloseşte comutarea de pachete, să vedem procesul


prin care vocea umană ajunge să fie transferată la nivel de pachet. Semnalul vocal
analogic este captat de către un microfon încorporat în aparatul de telefon sau de
către un microfon conectat la placa de sunet a calculatorului. Prin captare,
semnalul este eşantionat şi digitizat într-o reprezentare numerică. Dacă captarea s-a
făcut cu un calculator şi destinatarul foloseşte un telefon clasic, atunci aceşti biţi
sunt împachetaţi, comprimaţi şi trimişi prin protocolul IP către un gateway (poartă)
care face legătura între Internet şi reţeaua PSTN. Acest gateway are rolul de
interfaţă între cele două reţele care folosesc metode diferite de comunicare.
Semnalul audio va parcurge deci o parte din drum sub formă de pachete, apoi va
intra într-un circuit dedicat între un VoIP gateway şi destinatar. Dacă comunicarea
se face între două telefoane, semnalul parcurge reţeaua PSTN, ajunge la un
gateway care va transforma semnalul în pachete şi îl va transmite prin IP către altă
poartă, mai apropiată de destinatar. Aceasta va transforma semnalul înapoi în
semnalul original care va fi transportat prin PSTN către destinatar. Dacă
comunicarea se face între două calculatoare, atunci pachetele sunt transmise direct
între corespondenţi.
Utilizarea telefoniei VoIP se face în prezent în trei feluri:
 utilizarea unui telefon clasic: conectarea telefonului se face folosind un adaptor
special ATA (Analogue Telephone Adapter). Acest adaptor are de obicei două
prize: una RJ-45 pentru reţeaua Ethernet şi una RJ-11 pentru telefonul clasic.
Funcţia acestui ATA este de a conecta telefonul obişnuit al utilizatorului în reţeaua
furnizorului de servicii VoIP, reţea, care este la rândul ei conectată la Internet. De
regulă, aceste adaptoare sunt speciale pentru un provider de servicii VoIP şi sunt
inutile în conjuncţie cu alţi provideri.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 13 - 13 -1/13/20101/13/2010
Figura 1.3 Conexiunea unui telefon clasic la serviciile VoIP

 telefoane IP: acestea sunt telefoane speciale, dar cu asemănare şi utilizare


identică cu cele clasice. Diferenţa dintre ele constă în faptul că telefoanele clasice
au o priză RJ-11, pe când telefoanele IP au o priză RJ-45 (Ethernet). Aceste
telefoane, odată conectate în reţeaua Ethernet şi configurate corespunzător, pot fi
folosite pentru apeluri VoIP, deoarece conţin în interiorul lor hardware-ul şi
software-ul necesar pentru aceasta.

Figura 1.4 Conexiunea unui telefon IP la serviciile VoIP

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 14 - 14 -1/13/20101/13/2010
 între două calculatoare: aceasta este cea mai uşoară metodă de utilizare a
telefoniei VoIP. Pentru a comunica între două calculatoare, acestea trebuie să fie
echipate cu un soft special, un microfon, difuzoare/căşti, o placă de sunet şi o
conexiune la Internet (sau altă reţea locală LAN). Acest tip de telefonie nu necesită
contractarea unor servicii speciale, ci se bazează pe conexiunea la Internet
existentă, care trebuie să aibă o lărgime de bandă suficientă pentru un asemenea
apel.

Figura 1.5 Conexiunea unui calculator la serviciile VoIP

• De la calculator la telefon: Un calculator multimedia care are un suport


de program al IP telefoniei şi un microfon, toate acestea se conectează la
reţeaua IP. Pe de altă parte şliuzul IP telefonie face legătura prin PSTN
cu un aparat telefonic obişnuit

Figura 1.6 Conexiunea unui calculator cu telefon prin intermediul serviciilor VoIP

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 15 - 15 -1/13/20101/13/2010
1.3 VoIP vs PSTN

Telefonia VoIP, bazată pe transmiterea vocii sub formă de pachete, aduce avantaje
dar şi dezavantaje:
 costul: avantajul major al acestei abordări este costul redus. Reducerea de
costuri se datorează utilizării aceluiaşi mediu de transport pentru voce şi date. Dacă
o companie are o conexiune la Internet (neexploatată complet), atunci această
conexiune poate fi utilizată şi pentru transmisia de voce, fără costuri adiţionale. O
altă reducere de costuri o reprezintă gratuitatea convorbirilor între utilizatorii
VoIP. În general, doar apelurile efectuate între VoIP şi PSTN implică costuri, pe
când apelurile între utilizatori VoIP nu aduc decât costurile conexiunii la Internet.
Deoarece conexiunea la Internet este probabil deja existentă sau folosită şi în alte
scopuri, iar telefonia VoIP între utilizatorii ei este considerată gratuită.
 funcţionalitatea îmbunătăţită: un alt avantaj important este funcţionalitatea
îmbunătăţită faţă de telefonia clasică. Unele din funcţionalităţile oferite de către
VoIP sunt dificil sau chiar imposibil de realizat în telefonia clasică. Printre aceste
funcţionalităţi se află posibilitatea de a utiliza un telefon IP oriunde există o
conexiune la reţeaua Internet. Aceasta face posibil ca telefonul „fix” să poată fi
luat în călătorii, având acelaşi număr de apel peste tot. De această facilitate
beneficiază cel mai mult agenţiile de tip Call Center, care folosesc telefonia VoIP
din alte ţări decât cea de origine, datorită costurilor reduse prin forţa de muncă mai
ieftină.
 servicii suplimentare: datorită utilizării unei conexiuni de date partajată,
se pot transmite imagini video, fişiere sau mesaje text în paralel cu apelul. Multe
din soft-urile existente pentru VoIP pun la dispoziţie astfel de servicii.
Voice over IP (chemat şi VoIP, Telefonie prin IP şi Telefonie prin internet)
se referă la o tehnologie care permite direcţionarea conversaţiilor vocale prin
internet sau o reţea de calculatoare. Pentru a efectua apeluri prin VoIP, un
utilizator va avea nevoie de un program de telefonie bazat pe software sau un

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 16 - 16 -1/13/20101/13/2010
telefon VoIP bazat pe hardware. Apelurile telefonice pot fi efectuate către
oriunde/oricine: atât către numere VoIP cât şi către abonaţii PSTN.
Telefonia IP se caracterizează prin conversia vocii în pachete de date ce se
transmit prin reţele IP de la sursă la destinaţie, unde sunt puse din nou în ordinea
iniţială şi convertite înapoi în semnale acustice. Cea mai cunoscută reţea IP este
Internetul, conectând milioane de utilizatori la nivel mondial. Alte reţele IP sunt
cele interne companiilor, reţele private între utilizatori sau diferite instituţii.
Avantajul principal al VoIP faţă de telefonia clasică este preţul redus, datorat
faptului că se utilizează reţeaua IP care poate fi folosită în acelaşi timp şi pentru
alte servicii, precum navigare web, e-mail, e-banking şi multe altele. Utilizatorul
îşi poate folosi serviciul VoIP indiferent de locul unde se conectează la Internet.
Din punct de vedere tehnic este astfel posibil să locuiască într-o zonă geografică şi
să aibă număr de telefon dintr-o altă zonă geografică (stat, ţară, continent). Totuşi,
în ultima vreme, tendinţa pe plan mondial este ca astfel de numere să fie evitate.

Exemple de beneficii aduse de VoIP

• persoane locuind în SUA (sau oricare altă ţară) pot avea număr de telefon
moldovenesc; costul convorbirii din SUA în Moldova, de exemplu, e mai
mic decât prin alte metode) şi în plus cei din Moldova pot suna fără prefix şi
fără tarife internaţionale, formând şi plătind ca pentru un număr local;
• români locuind în Moldova pot avea număr de telefon american;
• mobilitate ridicată - utilizarea telefonului VoIP în călătorii, vacanţe - atâta
timp cât există conexiune internet la destinaţie (hotel, familie, prieteni).
În principiu, între cei doi corespondenţi trebuie să existe, în paralel cu
transmisia fluxului de date al vocii, un mecanism prin care fiecare dintre cei doi
corespondenţi să fie informat de acţiunile întreprinse de către celălalt. Acţiunile
care trebuie să fie controlate prin acest mecanism sunt legate de iniţierea apelului,
de sistemul de rutare a fluxului de date şi de controlul apelului. Aceste acţiuni sunt
controlate prin protocoale de semnalizare.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 17 - 17 -1/13/20101/13/2010
Protocoale folosite în VoIP

În momentul de faţă există şi sunt utilizate intens mai multe protocoale de


semnalizare. Unele dintre acestea sunt standardizate de către organizaţii
internaţionale precum IETF (Internet Engineering Task Force) sau ITU
(International Telecommunication Union), iar altele sunt protocoale proprietare
folosite de către aplicaţiile unor companii comerciale.
Cele mai cunoscute protocoale de semnalizare sunt:
Session Initiation Protocol (SIP): standard definit de IETF : standard definit de
ITU-T ;
Megaco şi MGCP: protocoale de control a gateway-urilor multimedia;
Skinny Client Control Protocol: protocol al companiei Cisco;
MiNET: protocol al companiei Mitel;
CorNet-IP: protocol al companiei Siemens;
IAX: protocol folosit de către Asterisk, o centrală telefonică software open-source;
Skype: protocol folosit de aplicaţia Skype;

Internet Protocol (IP) este o metodă sau un protocol prin care datele sunt
trimise de la un calculator la altul prin intermediu Internetului. Fiecare calculator
(cunoscut ca HOST), pe internet are cel puţin o adresă IP unică, care îl identifică
între toate computerele de pe internet. Când transmiţi sau primeşti date (ex: email,
pagini web) mesajul se divide în părţi mai mici numite pachete. Fiecare pachet
cuprinde adresa celui care trimite datele, dar şi a celui căruia îi sunt destinate.
Fiecare pachet este transmis prima oara la un "Gateway Computer", care înţelege o
mică parte din internet. Computerul "Gateway" citeşte destinaţia pachetelor şi
transmite pachetele la un alt "Gateway" şi tot aşa, până ce pachetul ajunge la
"Gateway"-ul vecin cu computerul destinatar.
Expus mai succint:
Fiecare calculator cuplat la Internet este identificat printr-o adresă unică,
numită IP Address, aceasta fiind utilizată la nivelul programelor de prelucrare în

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 18 - 18 -1/13/20101/13/2010
reţea. În schimb, la nivelul utilizatorilor cu acces la Internet, identificarea
calculatoarelor se face printr-un nume de calculator host gestionat de sistemul
DNS.

Session Initiation Protocol (SIP) este un protocol de semnalizare aflat la


nivelul aplicaţie în stiva OSI, utilizat pentru crearea, modificarea şi încheierea
sesiunilor între doi sau mai mulţi participanţi. Astfel de sesiuni includ apeluri
telefonice prin Internet, sesiuni multimedia, conferinţe multimedia. Protocolul a
fost proiectat de către Henning Schulzrinne (Columbia University, New York City)
şi Mark Handley (UCL) începând cu anul 1996. Cea mai actuală versiune este
specificată în RFC 3261 de la IETF SIP Working Group. În noiembrie 2000 SIP a
fost acceptat de către 3GPP drept element permanent pentru arhitectura IMS. SIP
este foarte răspândit în prezent ca protocol de semnalizare pentru Voce peste IP
sau VoIP, împreună cu H.323.
SIP are următoarele caracteristici:
• Complexitate redusă, având doar 6 metode;
• Independenţa de nivelul de transport, putând fi folosit cu UDP, TCP, ATM;
• Bazat pe mesaje de tip text, ceea ce permite mesajelor SIP să fie citite direct
şi de către oameni.
Real-time Transport Protocol (RTP) se bazează pe ideile propuse de Klark şi
Tenenhauzen, şi are scopul de a transmite date în timp real (de exemplu semnalul
audio sau video). Faţă de acesta se precizează tipul câmpului de date, se
numerotează pachetele şi se înregistrează reperul de timp şi se monitorizează
transmiterea datelor. Aplicaţiile de obicei folosesc RTP implementat peste UDP,
pentru ca să se poată folosi de posibilitatea sa de multiplexare şi control. Dar RTP
se poate folosi, de asemenea şi deasupra oricărui protocol de nivel 4 OSI. RTP
permite transmiterea concomitentă pe adrese diferite, dacă multicastul este susţinut
la nivel de reţea. Trebuie de luat în consideraţie căci RTP nu garantează
transmiterea la timp a pachetelor şi nu oferă garanţia integrităţii transmiterii
datelor. Protocolul RTP nu este un protocol strict reglementat. Pentru organizarea

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 19 - 19 -1/13/20101/13/2010
la o audio-conferinţă fiecare membru trebuie sa aibă o adresă şi două porturi, unul
pentru semnalele audio, iar altul pentru schimbul de pachete. Antentul pachetului
RTP determină ce fel de codare audio este folosită (PCM, ADPCM sau LPC), ce
permite transmiţătorului în timpul transmiterii să schimbe algoritmul de codare,
dacă la conferinţă s-a conectat un utilizator nou, cu anumite restricţii, sau daca
trebuie micşorată viteza de transmitere a informaţiei prin reţea.
Media Gateway Control Protocol (MGCP) este un protocol folosit în cadrul
sistemelor de Voce pe IP distribuite, care văzute din exterior par un singur
dispozitiv. Spre deosebire de alte protocoale VoIP, precum SIP sau H.323, MGCP-
ul are o arhitectură de tip stăpân – sclav.
Recomandarea H.323 elaborată de Sectorul de Standardizare a
Telecomunicaţiilor al Uniunii Internaţionale al Electrocomunicaţiilor (UIE ) şi
conţine descrierea dispozitivelor de terminal ,echipamentelor şi a serviciilor de
reţea care sunt destinate pentru asigurarea legăturii multimedia în reţele cu
comutaţia de pachete. Echipamentele de terminal şi de reţea al acestui standard pot
transmite informaţii de tipul datelor, video în timp real. În recomandarea H.323
nu se specifică interfaţa de reţea, mediul fizic de transmitere a informaţiei şi
protocolul de transport utilizat în reţea. Reţeaua prin care se realizează legătura
între terminalele H.323 prezintă în sine un segment sau mai multe segmente cu o
topologie foarte complicată. Aceste terminale pot fi integrate în calculatoarele
personale sau se pot realiza aparte.
Mai sunt folosite şi aceste protocoale: H.248, IMS, SCCP, T.38, SDP.

1.4 Echipamente utilizate pentru imlementarea VoIP

Un sistem de telefonie IP PBX sau VoIP înlocuieşte un PBX sau sistem de


telefonie tradiţională şi dă angajaţilor un număr de extensie, posibilitatea de a
efectua conferinţe, transferuri şi de a suna alţi colegi. Toate apelurile sunt trimise
prin pachete de date pe o reţea de date în locul reţelei telefonice tradiţionale. Cu

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 20 - 20 -1/13/20101/13/2010
ajutorul unui portal VoIP, puteţi să conectaţi liniile telefonice existente la IP PBX
şi să efectuaţi şi să primiţi apelurile telefonice printr-o reţea PSTN. Companiile îşi
conectează sistemele lor telefonice tradiţionale/sistemele PBX la un sistem
telefonic VoIP/ IP PBX într-un număr uimitor: vânzările echipamentelor de
telefonie prin IP sunt în creştere în fiecare an cu peste 50% şi sunt aşteptate să
atingă 15 miliarde de $ anual pînă la sfârşitul lui 2007.
Sistemul de telefonie VoIP/IP PBX este format din unul sau mai multe
telefoane SIP/telefoane VoIP, un server IP PBX şi include opţional un Portal VoIP.
Serverul IP PBX este similar unui server proxy: clienţii SIP, fiind fie telefoane
software sau telefoane bazate pe hardware, se înregistrează pe serverul IP PBX şi
când doresc să efectueze un apel ei solicită de la IP PBX să stabilească conexiunea.
IP PBX-ul are catalogul tuturor telefoanelor/utilizatorilor şi adresele lor SIP
corespunzătoare şi deci este capabil să conecteze un apel intern sau să direcţioneze
un apel extern fie prin portalul VoIP sau un furnizor de servicii VoIP.

Figura 1.7 Integrarea IP PBX într-o reţea corbprativă

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 21 - 21 -1/13/20101/13/2010
Figura 1.8 Componentele de bază ale reţele IP

Figura 1.9 Evoluţia vînzărilor sistemelor de


telefonie PBX/IP în Europa de Vest

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 22 - 22 -1/13/20101/13/2010
Figura 1.10 Companiile şi distribuitorii principali
pentru sectorul financiar

1.7 Arhitectura tehnologiei VoIP bazată pe echipamente Cisco

Dispozitivele VoIP gateway se amplasează în punctele îndepărtate ale reţelei


– modelul 1750 este destinat pentru oficii mici şi de pentru uz casnic, modelul
2600 este folosit în filialele unei companii, dar modelul 3600 este folosit în oficii
mari. În oficiul central, pentru prelucrarea şi gestionarea apelurulor pot funcţiona
în paralel modelele 7200 şi AS 5300 cu software-ul Cisco Works Voice Manager
şi managerul conferinţei multimedia (Multimedia Conference Manager – MCM).
În fig.1.11 este reprezentată o arhitectura care funcţionează după tehnologia
Cisco VoIP

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 23 - 23 -1/13/20101/13/2010
Figura 1.11 Arhitectura reţelei VoIP

În acestă arhitectură dispozitivele gateway funcţionează în comun cu reţeaua


telefonică deja existentă (PSTN). Gateway transferă numerele de telefoane în IP-
adrese, acesta dă posibilitatea ca apelurile şi fax-mesajele sa fie transferate în
reţeaua IP, asta duce la reducerea cheltuielelor de convorbire şi transfer de date.
Pentru gestionarea reţelei VoIP managerul-voce oferă informaţii despre
activitatea de transfer a vocii prin reţea. Această informaţie conţine următoarele
detalii:
• Durata convorbirii;
• Darea de seamă despre activitatea reţelei companiei în întregime, sau
pentru un departament sau secţie a companiei;
• Repartizarea cheltuielilor în plan tarifar;
• Costul total al apelurilor;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 24 - 24 -1/13/20101/13/2010
• Înregistrările sistemei de securizare şi a semnalelor de avarie;
• Înregistrări despre manipularea benzii de trecere şi fluxului de date.

1.8 Asigurarea calitaţii în IP telefonie

Reţelele telefonice clasice comutează semnalele electrice cu banda de trecere


garantată necesară pentru transmiterea spectrului vocal. Prin capacitatea fixă de
transmitere a semnalului transmis costul unei unităţi de timp de comunicaţii
depinde de distanţa dintre punctele de recepţie şi de transmitere .
Reţelele cu comutaţia de pachete nu asigură o bandă de trecere garantată,
deoarece nu asigură un traseu garantat între punctele de legătură. Pentru aplicaţii
unde nu este principală ordinea şi intervalul sosirii pachetelor de exemplu e-mail
unde timpul de reţinere nu are importanţă.
IP-telefonia este unul din domeniile transmisiunii de date unde dinamica
transmisiunii datelor are importanţă care este asigurată prin metode de codare şi de
transmisie a informaţiei moderne, de asemenea se măreşte capacitatea de
transmisie a canalelor, ceea ce poate să aducă la o posibilă concurenţă între IP-
telefonie şi telefonia clasică.

Factorii de bază ce asigură calitatea înaltă al IP-telefoniei sunt:


1. Calitatea vorbirii, care include:
a) dialogul – posibilitatea utilizatorului de stabili legătura şi de a vorbi cu
alţi utilizatori în timp real;
b) desluşirea corectă – tonalitatea vorbirii;
c) ecoul – auzirea propriei voci;
d) nivelul – volumul vocii.
2. Calitatea semnalizării include:
a) stabilirea apelului – rapiditatea accesului şi timpul de stabilire a
conexiunii;
b) încheierea apelului – timpul de stingere şi rapiditatea dezunirii;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 25 - 25 -1/13/20101/13/2010
c) DTMF.

Factorii care influenţează calitatea IP telefoniei se pot împărţi în două


categorii:
1. Factorii calităţii reţelei IP:
a) capacitatea maximă de transmisie – capacitatea maximă de transmisie a
informaţiei pe care o transmite;
b) reţinerea – intervalul de timp necesar pentru transmiterea pachetelor prin
reţea;
c) jitter – reţinerea între două pachete consecutive;
d) pierderea pachetului – pachetele sau datele pierdute la transmiterea
datelor.
2. Factorii calităţii gateway:
a) bandă de transmisie asigurată;
b)reţinerea – timpul necesar semnalului digital al procesorului sau
al altui dispozitiv pentru codarea şi decodarea semnalului vocal;
c) buferul djitterului păstrarea pachetelor de date pînă cînd nu vor
fi primite toate pachetele şi va fi posibilă transmiterea lor în ordinea
necesară pentru minimizarea djitterului;
d)pierderea pachetelor – pierderea pachetelor prin transmiterea
prin intermediul echipamentelor IP-telefoniei;
e) administrarea cu nivelul – posibilitatea de reglare cu volumul
vocii;
f) Dispariţia ecoului – mecanismul pentru disiparea ecoului ce
apare la transmisiunea prin reţea.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 26 - 26 -1/13/20101/13/2010
1.9 Influenţa reţelei la indicatorii calităţii IP telefoniei

Reţinerea
Reţinerea creează disconfort la întreţinerea unui dialog, care aduce la apariţia
ecoului. Ecoul apare în cazul cînd semnalul reflectat împreună cu semnalul de la
capătul îndepărtat se întorc la urechea vorbitorului. Ecoul devine o problemă foarte
mare cînd reţinerea este mai mare de 50 ms. Deoarece ecoul este o problemă de
calitate, sistemele cu comutaţia de pachete a vocii trebuie să aibă posibilitatea de a
controla efectul ecoului. Reţinerea dialogului devine o întrebare complicată, cînd
reţinerea într-o direcţie este mai mare de 250 ms.
Se pot determina următoarele cauze ale reţinerii prin comutaţia de pachete: la
transmisia vocii dintr-un capăt în altul (fig.1.12).
1. Reţinerea acumulării – această reţinere este condiţionată de necesitatea
formării cadrului în numărări vocale ce are loc în acest cadru. Mărimea reţinerii se
determină de tipul coderului vocal şi se schimbă de la mărimi nu prea mari pînă la
cîteva milisecunde.
2. Reţinerea prelucrării – procesul codării şi colectarea informaţiei în pachete
pentru transmiterea ei prin reţea creează unele reţineri. Reţinerea codării sau
prelucrării depinde de timpul de lucru al procesorului şi tipul algoritmului de
prelucrare. De obicei pentru micşorarea supraîncărcării reţelei se împachetează
cîteva cadre în pachet.
3. Reţinerea reţelei este cauzată de mediul fizic şi de protocoale folosite
pentru transmiterea datelor vocale. Reţinerea reţelei depinde de capacitatea
acesteia şi de procesul transmiterii pachetelor în reţea. Reţinerile sumare nu trebuie
să depăşească 250 ms.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 27 - 27 -1/13/20101/13/2010
Figura 1.12 Componentele reţinerilor în reţelele IP

Timpul de reţinere la transmiterea semnalului vocal trebuie raportat la unul din


cele trei nivele:
Nivelul unu pînă la 200 ms – calitate perfectă a legăturii. Pentru comparare
în telefonia obişnuită se admit reţineri pînă la 150 - 200 ms.
Nivelul doi pînă la 400 ms – calitate normală a legăturii, dar dacă e să
comparăm cu telefonia obişnuită atunci se sesizează o deosebire destul de mare. În
cazul în care reţinerile permanent sunt la nivelul de 400 ms , atunci nu se
recomandă să utilizăm această legătura pentru convorbirile de afaceri.
Nivelul trei pînă la 700 ms – se consideră de calitate satisfăcătoare pentru
convorbiri obişnuite. Această calitate de asemenea este satisfăcătoare la
transmiterea pachetelor prin comunicaţia prin satelit.
Calitatea Internet telefoniei este sub nivelele 2-3, însă nu se poate spune că
un internet provider (furnizor) lucrează la un nivel anumit deoarece reţinerile sunt
schimbătoare. Mai precis se poate spune despre internet provaiderii ce lucrează pe
canale dedicate. Ele nimeresc la nivelele 1-2. De asemenea, trebuie să luăm în
consideraţie şi reţinerile ce apar la codarea/decodarea semnalului vocal. Reţinerile
medii ce apar la utilizarea IP-telefoniei se află în întervalele 150-200 ms.
În reţeaua Internet reţinerile considerabil depind de timp. Curba acestei
dependenţe are un mare diapazon dinamic şi rapiditate de schimbare. Schimbări de
timp de răspîndire considerabile se pot produce pe parcursul unui seans de legătură
mare, iar oscilaţiile timpului de transmitere pot fi in diapazonul de 10—100 ms.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 28 - 28 -1/13/20101/13/2010
Trebuie de menţionat acel fapt că reţinerile în reţelele cu comutaţia de
pachete influenţează nu numai calitatea transmiterii traficului vocal în timp real.
Important este faptul că aceste reţineri în anumite situaţii pot întrerupe
corectitudinea funcţionării semnalizării telefonice în tractele digitale E1/T1.
Cauza principală a acestuia se datorează faptului că setul de recomandări
H.323 în momentul apariţiei sale în anul 1997 a fost orientat pe aplicaţiile
multimedia care asigurau serviciul de audio şi videoconferinţă prin reţele IP.
Această elaborare permitea să fie redus preţul unor anumite sisteme în
comparaţie cu cele similare lor, ce lucrează în reţelele telefoniei clasice cu
comutarea canalelor. În procesul de afirmare al IP telefoniei al dezvoltării sale pînă
la servicii de nivel de operator a apărut necesitatea de interconecta gateway IP cu
staţiile telefonice prin tractele digitale E1/T1.
În aceste caz gatewaz asigură legătura cu CTA folosind mecanismele
standarde ale semnalizării telefonice Q.931, interpretate prin comenzile H.225 şi
translate în reţelele IP cu folosirea protocolului TCP. Conform reglementării Q.931
prin stabilirea unei conexiuni telefonice, importanţa reţinerilor în timp între fazele
de executare a comenzilor de semnalizare sunt strict reglamentate.
Cînd vocea sau datele se împart în pachete pentru a fi transmise prin reţeaua
IP, pachetele deseori ajung la punctul destinaţiei în ordine diferită şi în timp diferit.
Aceasta creează împrăştierea timpului de livrare a pachetelor (jitter). Jitterul aduce
la dereglări specifice în transmiterea vocii.
Se deosebesc trei tipuri de jitteri:
1. Jitter ce depinde de date (DDJ) – are loc în cazul benzii de transmisie
limitate sau prin deteriorarea componentelor de reţea;
2. distorsiunea ciclului de lucru (DCD) – este cauzată de răspîndirea între
transmisia de jos în sus şi de sus în jos;
3. Jitter aliator (RJ) – apare în rezultatul zgomotului termic.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 29 - 29 -1/13/20101/13/2010
1.10 Procesul de prelucrare a vocii în IP telefonie

Pentru asigurarea transmisiei semnalelor vocale calitative în dispozitivele


VoIP este necesar următorul algoritm de prelucrare a lor:
1. Eliminarea tuturor componentelor nedorite din semnalul audio la intrare. După
codificarea vocii trebuie de eliminat ecoul ,de asemenea ecoul de cameră şi
sunetul de fon, de asemenea de a filtra sunetele curentului alternativ la
frecvenţe mici al spectrului de sunet. Eliminarea ecourilor şi micşorarea
zgomotului este absolut necesară la orice configurare cu microfon deschis pe
baza calculatorului personal pentru telefonia clasică şi pentru IP telefonie.
Aceste funcţii în mare măsură sunt destinate pentru dispozitivele audio al IP-
telefoniei. Gateway al IP telefoniei trebuie să îndeplinească o prealabilă
prelucrare a informaţiei de un volum mic deoarece staţia telefonică şi reţeaua
telefonică asigură filtrarea şi micşorarea sunetelor;
2. Limitarea pauzelor în vorbire – detectarea sunetului de ton şi codarea pentru
restabilirea la capătul îndepărtat, la fel şi pentru semnalele cunoscute. Pauzele
cel mai bine e să le eliminăm la capătul apropiat. Pentru păstrarea sunetelor
din jur, trebuie de modelat sunetul de ton, pentru ca sistemul de la capătul
apropiat să le poată restabili pentru ascultător. Semnalele culegerii DTMF şi
alte semnale pot fi înlocuite prin coduri pentru restabilirea la capătul
îndepărtat. Pot apărea probleme din cauza că funcţia de suprimare a pauzelor
este activată şi cînd volumul vocii devine mai mic decît nivelul anumit unele
sisteme pot exclude sfîrşitul cuvîntului.
3. Restrîngerea datelor vocale - constrîngerea vocii digitale se poate de efectuat
prin mai multe metode. Rezolvarea ideală pentru IP telefonie trebuie să fie
foarte rapidă pentru îndeplinirea la procesoare de semnalizare DSP , de a
păstra calitatea vocii la ieşire în tablouri nu prea mari de date.
4. Constrîngerea datelor vocale şi împărţirea lor în segmente de date de lungimi
egale, numerotarea lor, adăugarea antetelor şi transmisia. Gateway prelucrează

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 30 - 30 -1/13/20101/13/2010
rapid pachetele nu prea mari şi de obicei prelucrează pachetele ce au aceiaşi IP
adresă. În rezultat pachetele vin pe aceiaşi rută şi nu trebuie să fie aranjate în
aceiaşi ordine.
5. Primirea şi aranjarea pachetelor în bufrerul de resincronizare adaptiv, pentru
asigurarea prelucrării intelectuale al eronării pachetelor.
6. Excluderea reţinerilor temporale al pachetelor. Rezolvarea acestei probleme
constă în buferizarea unui număr necesar de pachete pentru ca restabilirea să
fie cît mai rapidă, chiar dacă timpul între sosirea pachetelor este destul de
mare.
Produsele cele mai bune pentru IP telefonie modelează productivitatea
reţelei şi reglează mărimea buferului de sincronizare în modul corespunzător,
micşorîndu-l.

1.11 Metode de codare a informaţiei vocale

Unul din factorii principali la folosirea efectivă a capacităţii de transfer a


canalului IP, este alegerea optimă a algoritmului de codare/decodare a informaţiei
vocale, adică codecurilor.
Toate codecurile existente astăzi, după principiul de acţiune se poate de
divizat în trei grupe:
1. Codecuri cu modulaţia în impuls-cod (ИКМ sau PCM) şi
adaptivă diferenţială impuls-cod (АДИКМ sau ADPCM), apărute pe la
sfârşitul anilor 50 şi care se folosesc şi în prezent în telefonia tradiţională.
De obicei sînt compuse din îmbinarea ADP/DAP.
2. Codecuri cu transformare vocoderă a semnalului vocal, apărute
în sistemele mobile de comunicaţii pentru micşorarea necesităţii
capacităţii de transfer a radiotractului. Această grupă de codecuri
foloseşte sinteza armonică a semnalului pe baza informaţiei despre

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 31 - 31 -1/13/20101/13/2010
componentele vocale a lui – foneme. În majoritatea cazurilor, aşa
codecuri sînt realizate ca un dispozitiv analog.
3. Codecurile combinate (hibride) conţine în sine tehnologia
transformării vocoderă la sinteza vocii, dar operează cu semnale digitate
prin intermediul DSP. Codecurile acestui tip conţin în sine codec PCM
sau ADPCM realizat cu metoda vocoder digitală.
În fig.1.13 este prezentată aprecierea calităţii de codare a vocii pentru
tipurile de codecuri menţionate mai sus. Majoritatea codecurilor, folosiţi în IP-
telefonie, sînt descrişi de recomandarea familiei “G” a standardului H.323.

Codec PCM
Excelent

Codec hibrid
Codec Hibrid
Bun

Mediu

Satisfăcător
Vocodec
kbps
Rău

Figura 1.13 Aprecierea calităţii de codare a vocii

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 32 - 32 -1/13/20101/13/2010
2 MODERNIZAREA REŢELEI BĂNCII PRIN
IMPLEMENTAREA SERVICIILOR VoIP

2.1 Analiza reţelei informaţionale existente a băncii

Proiectele IT sunt privite din ce în ce mai atent indiferent de dimensiunile


băncii. Pe măsură ce VoIP este văzut ca o componentă strategică în derularea unei
afaceri, părţile implicate în luarea deciziei au crescut, incluzînd manageri din zona
operaţională şi din departamentul financiar care doresc o mai bună justificare din
punct de vedere financiar şi strategic a investiţiilor care trebuie făcute de către
bancă. Aceşti manageri doresc să înţeleagă cum vor contribui aceste investiţii la
atingerea obiectivelor lor, în generarea de noi venituri şi avantaje competitive. Pe
lîngă aceasta, managerii sunt interesaţi să descopere cum poate accelera o investiţie
în VoIP flexibilitatea şi modalităţile de dezvoltare ulterioară a organizaţiei.

Figura 2.1 Structura reţelei actuale

Forrester Research a dat publicităţii un studiu care arată că 68% dintre


companiile cu prezenţă globală au convingerea că infrastructura de comunicaţii
reprezintă o sursă de avantaj competitiv pentru succesul afacerii lor. În timp ce

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 33 - 33 -1/13/20101/13/2010
majoritatea organizaţiilor sunt de acord că este inevitabilă convergenţa către o
singură reţea IP, există opinii divergente cu privire la modul în care se va face
acest proces. META Group a intervievat organizaţiile din topul Global 2000, iar
analiştii săi au putut constata că majoritatea dintre aceste organizaţii sunt în plin
proces de evoluţie. Astfel, 73% migrează către reţele convergente sau au
planificată această migrare în cursul anului acesta sau cel mai tîrziu anul viitor. Cei
care au adoptat deja telefonia IP au descoperit că transferul de voce peste reţelele
IP este sigur chiar în condiţiile în care traficul se face partajat pe circuite cu
lărgime de bandă redusă. Instalările iniţiale de soluţlii de telefonie IP au variat ca
amploare de la cîteva sute pînă la 25.000 de terminale, ilustrînd scalabilitatea unei
reţele convergente.
Factorii de decizie din IT au responsabilitatea creării unei viziuni pentru
viitorul reţelei care va ajuta banca să atingă nivelurile de performanţă dorite.
Factorii critici care trebuie să dirijeze banca în evaluarea trecerii la o reţea
convergentă sunt economiile substanţiale legate de infrastructură, problemele de
personal, facilităţile obţinute, precum şi îmbunătăţirile aduse la nivelul
productivităţii şi al relaţiilor cu clienţii. În aceeaşi măsură trebuie urmărite o serie
de elemente-cheie în procesul de tranziţie care pot accelera procesele de evaluare şi
adopţie ca şi recuperarea investiţiei:
• Construirea unui nou sediu sau mutarea la o nouă locaţie;
• Sfîrşitul contractului de leasing sau de suport tehnic pentru un PBX;
• Necesitatea efectuării de upgrade-uri pentru reţeaua de date;
• Lipsa capacităţii de extindere a reţelei de voce existente.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 34 - 34 -1/13/20101/13/2010
Figura 2.2 Structura reţelei după convergenţa reţelelor

Figura 2.3 Reţeaua convergentă

2.2 Avantajele convergenţei reţelelor

Gestionarea unei reţele de voce separat de cea a unei reţele de date induce
costuri suplimentare şi îngreunează procesul de integrare a noilor aplicaţii la nivel

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 35 - 35 -1/13/20101/13/2010
de organizaţie. O reţea convergentă care foloseşte acelaşi mediu pentru transmisia
de voce, video şi date poate juca un rol definitoriu în susţinerea eforturilor de
identificare a unor noi căi de generare a veniturilor, de reducere a cheltuielilor de
exploatare, de creştere a flexibilităţii organizaţiei şi aduc un avantaj competitiv
substanţial. Multe dintre noile aplicaţii destinate organizaţiilor sunt proiectate
pentru a fi folosite în medii convergente şi oferă căi imediate de ridicare a nivelului
productivităţii individuale sau de grup a angajaţilor, îmbunătăţirea relaţiilor cu
clienţii şi a nivelului de răspuns la solicitările acestora. În acelaşi timp,
convergenţa poate accelera ciclurile de activitate şi poate ajuta organizaţiile să
obţină beneficii mai rapide şi astfel să îşi asigure în cel mai scurt timp recuperarea
investiţiilor IT efectuate. Din punct de vedere a investiţiilor IT, convergenţa are un
impact puternic asupra întregii organizaţii. Indiferent de departamentele în care îşi
face simţită prezenţa, reţeaua convergentă constituie fundamentul necesar trecerii
şi adaptării organizaţiilor la Noua Economie Internet. Adaptarea conceptelor
tradiţionale cu privire la activitatea şi productivitate angajaţilor, relaţiile cu clienţii
şi furnizorii, timpul de răspuns la solicitările pieţei este mult mai facil în cazul unei
infrastructuri care să ofere suportul necesar.
Cisco oferă o gamă largă de soluţii de comunicaţii VoIP care măresc
productivitatea operaţiunilor şi îmbunătăţesc managementul relaţiei cu clienţii.
Aceste soluţii permit companiilor să îşi dezvolte investiţiile tehnologice şi să
migreze către o reţea IP convergentă în ritmul propriu stabilit de condiţiile concrete
de activitate.
Soluţiile Cisco de telefonie IP oferă:
• Costuri de administrare reduse;
• Flexibilitate în implementarea aplicaţiilor la nivel de desktop;
• Productivitate sporită pentru utilizatori individuali şi grupuri de utilizatori;
• Performanţe superioare în managementul relaţiilor cu clienţii.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 36 - 36 -1/13/20101/13/2010
2.3 Arhitectura AVVID propusă băncii

AVVID (Architecture for Voice Video and Integrated Data) - arhitectura


integrată, inteligentă,inovativă şi interoperabilă.
Prin folosirea arhitecturii AVVID aplicată reţelelor native IP, banca îşi poate
crea unelte performante capabile să îmbunătăţească productivitatea. Prioritatea
traficului şi serviciilor inteligente de reţea pot maximiza eficienţa reţelei pentru
optimizarea performanţelor aplicaţiilor rulate. Beneficiarii acestei arhitecturi au
acum capacitatea de a se adapta rapid într-un mediu de afaceri competitiv şi în
permanentă schimbare. Standardele bazate pe API (Application Program Interface)
permit integrarea altor aplicaţii, dezvoltate de terţe părţi, oferind beneficiarilor
AVVID fexibilitatea alegerii. Combinînd infrastructura de reţea şi servicii cu noi
tipuri de aplicaţii, AVVID accelerează integrarea tehnologiei cu strategia de
afaceri. AVVID este conceptul de implementare al strategiilor de afaceri tipice
Internetului prin infrastructuri de reţea şi parteneriate-cheie cu dezvoltători şi
integratori.
Arhitectura AVVID constă din cîteva segmente funcţionale care oferă soluţii
de afaceri pe Internet pentru accelerarea dezvoltării băncii. Aceste segmente
funcţionale sunt construite pe platforme de reţea, infrastructură, controlul
serviciilor.
Clienţi de reţea, inclusiv telefoane IP, dispozitive wireless, PC-uri şi
laptopuri, aceste dispozitive standardizate pot fi interconectate, iar prin intermediul
serviciilor de reţea inteligente li se pot da funcţionalităţi diverse. Platformele de
reţea sunt compuse din routere, gateway-uri şi switch-uri, servere, firewall-uri şi
alte dispozitive. Acest nivel al arhitecturii oferă baza unei soluţii de reţea complete.
Platformele, serviciile de reţea, aplicaţiile şi modelele de management care permit
reflectarea afacerii în performanţele reţelei.
Convergenţa voce-video-date permite interacţiuni mai bogate între utilizatori
şi aduce o mare abilitate de personalizare a aplicaţiilor şi serviciilor:

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 37 - 37 -1/13/20101/13/2010
• Comunicaţii unificate;
• Un nou nivel de stabilire a contactelor la nivelul managementului;
• Colaborare;
• Vizualizare multimedia.

2.4 Scopul proiectului

Scopul proiectului este convergenţa reţelelor băncii într-un sistem unic de


telecomunicaţii utilizând în acest scop soluţiile Cisco pentru serviciile de transport
de date, voce şi video.
Convergenţa tehnică a reţelei băncii trebuie să corespundă cerinţelor indicate
în prezentul Caiet de sarcini.
Reţeaua organizată trebuie să asigure la maximum satisfacerea cerinţelor de
protecţie (securitate) a informaţiei, dotarea suficientă a băncii cu echipament de
comunicaţii.
În primul rând, reţeaua trebuie să satisfacă cerinţele înaintate de aplicaţiile şi
serviciile utilizate în bancă; tehnologic să asigure compatibilitatea cu diferite
sisteme şi tehnologii informaţionale; să fie simplă şi stabilă în administrare şi
exploatare; să presupună variante şi posibilităţi de funcţionare în situaţii de
avariere; să excludă posibilitatea distrugerii premeditate, modificării, extragerii
nesancţionate a datelor transportate.
În proiectul dat este prevăzută implementarea tehnologiei VoIP într-o filială
şi oficiul central al băncii.

2.5 Cerinţele tehnice către viitorea reţea convergentă a băncii

În scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor acordate, banca implementează


un nou proiect. Sistemul existent de transport a datelor este bazat pe transferul
fişierelor dintre o filială a băncii şi oficiul ei central. Noua reţea de transport a

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 38 - 38 -1/13/20101/13/2010
informaţiei trebuie să corespundă cerinţelor noilor sisteme informatice faţă de
telecomunicaţii, să asigure legătura operativă şi sigură dintre două terminale în
regim real de timp.
Prezentul proiect stabileşte cerinţele de bază pentru bancă, a sistemelor sale
informatice pentru organizarea de către executor a reţelei corporative de transport
date, voce. Bazându-se pe acest document şi luând în consideraţie cerinţele şi
recomandările indicate aici, executorul elaborează şi prezintă proiectul pe baza
căruia va realiza reţeaua corporativă de transport date, voce şi video.
Sistemul informatic al băncii necesită telecomunicaţii de date în regim on-line
(real time) pentru toate filialele cu oficiul central.
Reţeaua corporativă de telecomunicaţii a băncii trebuie să asigure:
• o lăţime garantată a benzii canalelor de telecomunicaţii;
• protecţia investiţiilor companiei pe un termen de minim 6 ani. Să fie
descifrate cheltuielile de investiţie şi cele curente ale companiei.
• operativitate la nivel de legătură (timpul de punere la dispoziţie a canalului
nu mai mult de 2 sec.);
• posibilitatea de lucru cu diferite protocoale în regim sincron, asincron şi
comutare a pachetelor;
• posibilitatea utilizării numai a unui tip de echipament, care să permită
transmiterea datelor, faxurilor, vocei şi video ;
• compatibilitatea echipamentului de comunicaţii cu produsele altor
producători ai echipamentelor de reţea şi de comunicaţii;
• posibilitatea dirijării cu prioritatea fluxurilor informaţionale;
• posibilitatea de conectare a Centralei în acelaşi timp cu o filială, cu mai
multe filiale şi cu toate filialele companiei;
• transmiterea/recepţia integrată a datelor (E-mail, ş.a.):
• transmiterea/recepţia audio informaţiei (convorbiri telefonice, audio
conferinţe);
• transmiterea/recepţia faxurilor;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 39 - 39 -1/13/20101/13/2010
• posibilitatea de conectare a echipamentului mobil (inclusiv GSM).
• utilizarea deplină a facilităţilor Internet;
• o funcţionare calitativă şi continuă pentru asigurarea procesului de lucru 24
ore din 24, 7 zile din săptămînă, 365 de zile pe an. În cazul apariţiei unor situaţii de
pană în reţea, fluxul de date să poată fi redirecţionat automat pe canale de rezervă
comutate sau permanente. În astfel de situaţii să nu se admită pierderea datelor sau
transferarea lor parţială;
• una sau mai multe variante de rezervă de telecomunicaţii prin linii dedicate
sau comutate pentru orice nod a sistemului.
Informaţia va circula numai în formă criptată, ceea ce presupune utilizarea
unor instrumente de criptare/decriptare (hardware şi/sau software) în toate nodurile
care transmit sau recepţionează informaţie.
La organizarea reţelei este necesar de luat în vedere posibilitatea integrării
reţelelor PSTN şi IP.
Reţeaua trebuie să ofere:
• posibilitatea organizării lucrului pe tehnologia „client-server”;
• posibilitatea utilizării tehnologiilor Intranet;
• servicii Internet, necesare pentru funcţionarea sistemului „Internet Banking”;
• canale digitale de transport cu viteze discrete de la 512 Kbps până la 2 Mbps.

Toate convorbirile telefonice interurbane, locale şi interne între lucrătorii


băncii prin reţeaua publică trebuie să fie excluse şi transferate în reţeaua de
telecomunicaţii proiectată.
La elaborarea proiectului să se ţină cont de faptul, că cele 2 sedii (oficiul
central şi filiala) vor fi unite între ele cu un cablu de 8~12 perechi de fibre optice
single mode, dar trasarea acestui cablu nu este obiectul proiectului care trebuie
elaborat în conformitate cu prezentul proiect.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 40 - 40 -1/13/20101/13/2010
2.6 Asigurarea securităţii şi fiabilităţii reţelei băncii

Riscurile la care sunt expuse reţelele VoIP.


Deşi măsurile de securitate nu pot elimina în totalitate posibilitatea
producerii unor incidente, probabilitatea de reuşită a atacurilor poate fi diminuată
substanţial. Prin implementarea şi supravegherea politicilor de securitate se doreşte
evitarea unor incidente de genul:
• Sniffing - folosirea unor programe care monitorizează traficul efectuat pe o
reţea în scopul sustragerii de informaţii. Aceste intruziuni sunt aproape
imposibil de detectat şi se pot însera în orice punct;
• Folosirea neautorizată a serviciului - prin intermediul unui computer şi/ sau
a altor dispozitive se poate induce în eroare un sistem de telefonie în scopul
efectuării de apeluri gratuite sau care să fie taxate unui alt utilizator;
• Spam prin VoIP (SPIT) - transmiterea de apeluri nedorite către căsuţele
vocale ale utilizatorilor;
• Remote acces trojan - oferă atacatorului acces în sistemul afectat pentru a
sustrage informaţii stocate pe acesta sau pentru a lansa atacuri asupra altor
sisteme;
• Broadcast storm - ocuparea întregii lăţimi de bandă prin transmiterea
simultană a unui mare număr de mesaje prin reţea care solicită dispozitivelor
receptoare transmiterea ca răspuns a altor mesaje similare;
• Falsificarea certificărilor Wi-Fi (wireless fidelity) pentru accesul neautorizat
în reţelele wireless. Acestea sunt emise de Wi-Fi Alliance şi garantează că
dispozitivele wireless sunt inter-operabile chiar dacă provin de la
producatori diferiţi. Astfel se poate obţine fraudulos accesul într-un Access
Point - "staţia de bază" care este conectată la reţele wire şi oferă accesul
internet wireles pe o rază de 50 m.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 41 - 41 -1/13/20101/13/2010
Reţeaua organizată trebuie să asigure stabilitate faţă de factorii externi de
perturbaţii (naturali si fizici), faţa de accesul neautorizat la informaţia transmisă şi
convorbirile purtate prin reţeaua corporativă al companiei .
În calitate de protocol de reţea se va utiliza setul protocoalelor TCP/IP, care
oferă toate facilităţile necesare pentru distribuirea garantată a datelor. Este necesar
de asigurat protecţia reţelei corporative organizate de accesul neautorizat al
utilizatorilor externi (din Internet, alte reţele sau utilizatori dial-up). Este
preferabil de utilizat mijloacele tehnice de securitate, care permit organizarea
filtrării traficului reţelei cu ajutorul paginilor de acces (access-lists), "firewall",
IPsec, IP si IPX tunel, VPN.
IPSec este o extensie la TCP/IP care permite securizarea comunicaţiei la
nivelul transport, în mod transparent faţă de aplicaţii. IPSec furnizează
autentificare şi/sau criptare.
IPSec este compus dintr-un set de protocoale pentru autentificarea pachetelor
(AH), criptarea şi/sau autentificarea pachetelor (ESP) şi mecanisme pentru
stabilirea parametrilor conexiunilor (SA-Security Associations) folosind IKE.
IPSec foloseşte un algoritm pentru schimbarea cheilor între părţi, numit Internet
Key Exchange (IKE), care permite calculatoarelor să negocieze o cheie de sesiune
în mod securizat, folosind protocoalele ISAKMP pentru crearea de Security
Associations şi OAKLEY bazat pe algoritmul Diffie-Hellman pentru schimbarea
cheilor între cele două părţi. IKE se poate folosi în conjuncţie cu Kerberos,
certificate X.509v3 sau chei preshared.
Authentication Header (AH) este ataşat fiecărei datagrame şi conţine semnătura
sub formă de hash HMAC cu MD5 sau HMAC cu SHA-1.
Encapsulated Security Payload (ESP) criptează conţinutul pachetelor în două
moduri: transport (protejează doar conţinutul pachetului, nu şi header-ul) sau tunel
(întreg pachetul este criptat). ESP foloseşte de asemenea hash-uri HMAC cu MD5
sau HMAC cu SHA-1 pentru autentificare şi DES-CBC pentru criptare.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 42 - 42 -1/13/20101/13/2010
Pentru a securiza comunicaţia în reţea cu IPSec între calculatoarele
Windows folosim o colecţie de reguli, politici şi filtre pentru a permite în mod
selectiv doar comunicaţia pentru anumite protocoale.
Politicile de IPSec pot fi create şi aplicate cu Group Policy pentru calculatoarele
din domeniu. Pentru calculatoare care nu sunt în domeniu, de exemplu, serverele
bastion, politicile pot fi aplicate cu script-uri linie de comandă.
Pentru organizarea unui nivel mai înalt de securitate şi în legătură cu
utilizarea familiei de protocoale TCP/IP e necesară crearea conexiunilor virtuale
închise în baza tehnologiei VPN.

Figura 2.4 Organizarea unui tunel VPN

Transmiterea informaţiei trebuie să se asigure prin canalul cifrat de date.


Reţeaua corporativă de telecomunicaţii trebuie să asigure protecţia informaţiei şi
convorbirilor în cazurile conectării nesancţionate la liniile de telecomunicaţii a
acestei reţele.
Prestatorul de servicii de telecomunicaţii trebuie să demonstreze existenţa
unor acte normative legale, proceduri sau instrumente interne de dirijare şi
monitorizare cu drepturile de acces la echipamentul lor de comunicaţii,
configuraţia lor şi încăperilor în care ele sunt amplasate şi care aparţin cu drept de
proprietate altor posesori.
Fiabilitatea excelentă a dispozitivelor hardware este obţinută printr-o
combinaţie de tehnici, cum ar fi felurite forme de redundanţă, proiectare şi
fabricaţie cu precizie foarte ridicată, şi o fază agresivă de testare şi ``ardere'' (burn-

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 43 - 43 -1/13/20101/13/2010
in). O metodă foarte simplă dar scumpă de a tolera erori este de a multiplica fiecare
componentă. De exemplu, dacă duplicăm întreg sistemul de calcul, apariţia unui
defect poate fi detectată comparînd rezultatele celor două subsisteme. Dacă fiecare
componentă are o fiabilitate de peste 50%, fiabilitatea ansamblului este mai mare
decît a componentelor

2.7 Asigurarea calităţii serviciilor (QoS) VoIP în reţeaua băncii

Pentru ca toate aceste aplicaţiile VoIP să poată fi întrebuinţate, trebuie să


asigure un anumit nivel de calitate a serviciilor (Quality of Service – QoS). Deşi
conceptul de „calitate a serviciului ” este un concept intuitiv, el a fost definit de
către ITU-T în recomandarea E.800 după cum urmează: „efectul colectiv al
performanţei unui serviciu care determină gradul de satisfacţie al unui utilizator al
acelui serviciu” sau „măsura a cât de bun este un serviciu, prezentat unui client, se
exprimă în limbajul înţeles de client şi se manifestă printr-un număr de parametri ,
toţi aceşti parametri având atât valori obiective cât şi subiective”. QoS pe scurt
reprezintă o serie de tehnologii, algoritmi, protocoale ce se aplică pentru a optimiza
fluxul de pachete într-o reţea, eventual pentru a garanta unor anumite tipuri de
trafic o prioritizare (o procesare preferenţială), pentru a ne asigura că alte tipuri de
trafic mai neimportante nu vor deranja traficul important, etc. Astfel, aplicând
aceste tehnologii, vom implementa practic o politică de calitate a serviciilor. Din
aceste motive, organizaţiile de standardizare şi cercetătorii în domeniul reţelelor au
depus un efort considerabil pentru căutarea şi schematizarea perspectivei
utilizatorilor asupra cererilor pentru o reţea. Rezultatele esenţiale oferă o opinie
subiectivă despre un set ipotetic de teste pentru utilizatori în ceea ce priveşte
satisfacţia unui care de fapt depinde de câteva aspecte legate de reţea. S-a definit
astfel de către ITU-T în Rec. P 800 o scară numită Mean Opinion Scale (MOS),
definită prin asignarea unei opinie subiective a unei note pe o echivalenţă calitativă
(tabelul 2.1).

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 44 - 44 -1/13/20101/13/2010
Tabelul 2.1 MOS
Excellent 5
Good 4
Fair 3
Poor 2
Bad 1

Dacă totalul traficului în reţea nu depăşeşte capacitatea linkur-ilor folosite,


QoS nu este atît de important. Adevăratul moment cînd ne gîndim la QoS apare în
momentul în care apar congestiile în reţea. Congestia în reţea este acel punct în
care traficul inbound (care vine spre punctul de congestie) este mai mare decît
traficul care poate ieşi din punctul de congestie.
O soluţie, şi cea asupra căreia ne aplecam se referă la aplicarea unei politici
de QoS, unitară, completă şi corectă la nivelul întregii reţele, astfel încît reţeaua sa
reacţioneze diferit la diferite tipuri de trafic, tratînd în mod preferenţial traficul
important si "neglijînd" traficul neimportant mai ales în momente de congestie.
Funcţiile de acces, de transfer al informaţiei şi de deconectare ce trebuiesc a
fi suportate de o reţea de telecomunicaţie se pot caracteriza pe baza unor criterii
axate pe viteză, acurateţe şi dependenţă. Toate aceste criterii cer un exact proces de
măsurare cu scopul ulterior de dezvoltare a lor. Procesul de măsurare este
obligatoriu pentru a colecta valori cantitative ale unei structuri de reţea
operaţională cu scopul de a determina parametri secundari QoS relevanţi; astfel se
poate caracteriza complet funcţionalitatea pe criteriile stabilite anterior. Alte
consideraţii şi informaţii pot fi produse şi extrase despre reţea, de exemplu prin
cercetarea documentaţiei echipamentelor folosite sau prin analiza efectelor
combinate a modelului de QoS ales. Rolul testării în mediu real rămâne de fapt
principalul mod de a valida experimentul cu privire la cererile proiectului şi
obiectivele atinse. În definiţia procesului de măsurare, este foarte important de
selectat ce statistici se colectează, în care puncte ale reţelei se analizează şi când şi
cât timp se măsoară.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 45 - 45 -1/13/20101/13/2010
Pentru orice reţea de calculatoare, calitatea serviciilor de la un capăt la altul
este constituită din agregarea nivelurilor de calitate între limitele fiecărui domeniu
traversat de trafic. Pentru a discuta şi măsura proprietăţile de la un capăt la altul ale
unei reţele vom folosi conceptul de degradare indusă, notată prin ΔQ. Între două
puncte de măsură oarecare, ΔQ reprezintă modificarea calităţii serviciilor între
punctele respective. Degradarea totală este constituită prin cumularea degradărilor
locale induse de fiecare sub-reţea şi element de reţea. Cauza principală a acestei
degradări este conflictul pentru resurse provocat de saturaţie, frecvent întâlnită în
Internet datorită naturii predominant în salve a traficului.

Figura 2.5 Degradarea calităţii de la un capăt la altul al reţelei

Există 2 tipuri de aplicare a tehnologiilor QoS. Spre exemplu există sistemul


în care pachetele sunt clasificate şi marcate la intrarea în reţea şi în funcţie de
"ştampila" respectivă sunt tratate diferit de către fiecare echipament de reţea prin
care trec. Practic în acest sistem fiecare echipament în parte decide ce să facă cu
fiecare pachet în parte, pe baza configuraţiei sale (se numeşte hop-by-hop
behaviour). În al doilea sistem, înainte ca un flux de date să treacă prin reţea, există
un protocol prin care se rezervă anumite resurse pe toate echipamentele prin care
urmează să treacă fluxul de date, urmînd ca datele deja să găseasca totul pregătit
pentru procesarea corectă a lor. Primul sistem se numeşte DS (Differentiated

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 46 - 46 -1/13/20101/13/2010
Services) iar al doilea (IS - integrated services) se bazează pe un protocol de
rezervarea a resurselor (RSVP – Resource Reservation Protocol).

Figura 2.6 Calitatea comunicaţiei prin VoIP în funcţie


de variaţia întârzierii şi rata de pierderi de pachete.

2.8 Dispozitive şi sofware-ul utilizate pentru implementarea serviciului


VoIP în cadrul băncii

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 47 - 47 -1/13/20101/13/2010
Telefoanele IP Cisco 7961G şi 7961G-GE (versiune Ethernet gigabit) sunt
telefoane cu caracteristici complete care asigură comunicarea vocală prin aceeaşi
reţea de date utilizată de calculator, permiţând de a efectua şi de a primi apeluri
telefonice, de a plasa apeluri în aşteptare, de a apela rapid numere, de a transfera
apeluri, de a efectua apeluri conferinţă ş.a.m.d. Telefoanele IP Cisco Ethernet
gigabit 7961G-GE beneficiază de cele mai recente progrese tehnologice din cadrul
telefoniei Gigabit Ethernet VoIP. Telefoanele IP Cisco 7961G şi 7961G-GE sunt
echipate cu şase butoane programabile pentru linii, caracteristici, numere de
apelare rapidă şi servicii telefonice. În afară de caracteristicile principale de
gestionare a apelurilor, telefonul acceptă caracteristici de telefonie specializată sau
avansată care pot extinde şi particulariza posibilităţile de a gestiona apelurile.
De asemenea, telefonul IP Cisco asigură:
• Accesul la date şi servicii de reţea – De la telefon aveţi posibilitatea să accesaţi
servicii specializate bazate pe web.
• Controlul în mod conectat din paginile web Opţiuni utilizator –posibilitatea de a
particulariza caracteristicile telefonului utilizând un browser web de pe calculator.
• Un sistem de ajutor în mod conectat –posibilitatea de a obţine informaţii despre
caracteristici, butoane, chei soft şi elemente de meniu, direct de la telefon.

Figura 2.7 Telefoanele IP Cisco 7961G şi 7961G-GE

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 48 - 48 -1/13/20101/13/2010
1 Butoane programabile - în funcţie de configuraţie, butoanele programabile
asigură accesul la:
• Linii de telefon (butoane de linie);
• Numere de apelare rapidă (butoane de apelare rapidă);
• Servicii bazate pe web (de exemplu, un buton Agendă personală);
• Caracteristici ale telefonului (de exemplu, un buton pentru Confidenţialitate);
Butoanele sunt iluminate pentru a indica starea:
Verde, staţionar – Apel activ pe această linie (scos din furcă);
Verde, intermitent – Apel în aşteptare pe această linie;
Chihlimbar, staţionar – Caracteristica de confidenţialitate este activată;
Chihlimbar, intermitent – Un apel de intrare sună pe această linie;
Roşu – Linie partajată, momentan în uz;
Fără culoare – Nici o activitate a apelurilor pe această linie (în furcă)
2 Ecranul telefonului Afişează caracteristicile telefonului;
3 Buton ajustare stativ - permite de a ajusta unghiul pentru suportul telefonului;
4 Butonul Mesaje - de obicei, apelează automat serviciul de mesagerie vocală
(variază în funcţie de serviciu);
5 Butonul Directoare - deschide/închide meniul Directoare. Se utilizează pentru a
accesa jurnale de apeluri şi directoare de corporaţie;
6 Butonul Ajutor - activează meniul Ajutor;
7 Butonul Setări - deschide/închide meniul Setări. Se utilizează pentru controlul
contrastului ecranului şi pentru controlul sunetelor emise de sonerie;
8 Butonul Servicii - deschide/închide meniul Servicii;
9 Butonul Volum - controlează volumul şi alte setări;
10 Butonul Difuzor - comută difuzorul pe starea activat sau dezactivat. Când
difuzorul este activat, butonul este luminat;
11 Butonul Fără sonor - comută caracteristica Fără sonor în starea activat sau
dezactivat. Când caracteristica Fără sonor este activată, butonul este luminat;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 49 - 49 -1/13/20101/13/2010
12 Butonul Căşti - comută căştile în starea activat sau dezactivat. Când căştile sunt
activate, butonul este luminat;
13 Butonul Navigare - permite de a defila prin meniuri şi de a evidenţia elemente
de meniu. Se utilizează împreună cu chei soft pentru a activa elementele
evidenţiate;
14 Tastatura - permite de a forma numere de telefon, de a introduce litere şi de a
selecta elemente de meniu;
15 Butoane cheie soft - fiecare buton activează o opţiune de cheie soft (afişată pe
ecranul telefonului);
16 Indicator luminos al receptorului - indică un apel de intrare sau un nou mesaj
vocal;

Figura 2.8 Conectarea Telefoanelor IP Cisco 7961G şi 7961G-GE

1 Port adaptor c.c. (48 V c.c.) pentru telefoane furnizate fără alimentare de linie;
2 Sursă de alimentare c.a. - c.c. 3 Cordon alimentare c.a. ;
4 Port reţea (10/100 (/1000) SW) pentru conectare la reţea;
5 Port acces (10/100(/1000) PC) pentru conectarea telefonului la calculator;
6 Port receptor;
7 Port căşti;
8 Buton ajustare stativ;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 50 - 50 -1/13/20101/13/2010
Realizarea funcţiei de IP-telefonie va efectua gateway-ul, care din punct de
vedere de reţea efectuează transformarea informaţiei de dirijare şi date, primite
dintr-o oarecare reţea (spre exemplu PSTN) în pachete în reţeaua globală Internet
şi invers. Plus la aceasta, transformarea nu trebuie substanţial să perturbeze
semnalul vocal, iar regimul de transmitere este obligat să păstreze schimbul de
informaţii între abonaţi în proporţii de timp real.
Funcţiile de bază mai cuprinzătoare, executate de gateway la concesiunea de
tipul “punct-punct” sînt alcătuite din:
• Realizarea interfeţii fizice cu reţeaua de comunicaţii
• Detectarea şi generarea semnalelor de semnalizare a
abonaţilor
• Transformarea semnalelor de semnalizare în pachete de
date şi invers
• Transformarea semnalelor vocale în pachete de date şi
invers
• Conectarea abonaţilor
• Transportul prin reţea pachetelor de semnalizare şi
vocale
• Deconectarea legăturii
Majoritatea funcţiilor gateway-ului în formatul arhitecturii TCP/IP se
realizează în procesele de la nivelul de aplicaţii. Existenţa funcţiilor de aplicaţii
total diferite din punct de vedere a metodelor de calcul, realizat de sistemă, produc
diferite dificultăţi la realizarea atât a hard-ului, cît şi a soft-ului. Rezolvarea
raţională acestei probleme este folosirea repartizată a sistemei, unde problema
dirijării şi legăturii cu reţeaua se realizează cu ajutorul unui procesor universal, iar
rezolvarea problemelor de prelucrare a semnalizării şi interfeţii telefonice se
realizează la un procesor digital de prelucrare a semnalelor.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 51 - 51 -1/13/20101/13/2010
Gateway Cisco AS5350XM oferă o capacitatea considerabilă utilizînd în
acest scop doar o singură rack unitate. Tot odată el oferă o calitate de clasă
superioară de prelucrare a vocii, fax şi a datelor. Trăsăturile sale deosebite aşa cum
sunt: consumul redus de energie, prezenţa procesorului digital de semnalizare,
compresia informaţiei după algoritme de codare de ultima oră, prezenţa
detectorului al activităţii vocii, etc fac acest gateway ideal pentru al implementa în
arhitectura reţelelor informaţionale.
Acest gateway are funcţia de îndesire a pachetelor ce oferă posibilitatea de a
prelucra un număr mare de pachete şi într-o formă inteligentă. Cu ajutorul a două
porturi Gigabit Ethernet 10/100/1000 sa măreşte redundanţa reţelei şi se oferă
posibilitatea de a folosi mai multe aplicaţii firewall.
AS5350XM suportă o multitudine de algoritme de codare/decodare (G.711
mu-law, G.711 a-law, T.38 Fax Relay, G.729 ab, ect.) care oferă o compresie
densă şi calitativă a informaţiei. În dependenţă de setul de algoritme folosite se
poate obţine o capacitate a canalului de 384 de abonaţi. AS5350XM posedă funcţia
de detectare a activităţii vocii care exclude traficul de pachete în cazul cînd în
vorbirea dintre 2 abonaţi este detectată o pază în discuţie.

Figura 2.9 Gateway Cisco AS5350XM

Procesul de instalare a acestui gateway este următorul:


• Se efectuează legarea la pămînt:

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 52 - 52 -1/13/20101/13/2010
Figura 2.10 Legarea la pămînt a Gateway Cisco AS5350XM

• Pentru a asigura o funcţionalitate sigură şi neîntreruptă, AS5350XM oferă


posibilitatea de a conecta două surse se alimentare:

Figura 2.11 Conectarea a două surse se alimentare

• Cu ajutorul unui cablu UTP 5 cu conector RJ-45(3) conectăm portul GE1


10/100/1000BASE-T(1) al gateway la un hub (2) care este conectat la reţeaua
informaţională a băncii:

Figura 2.12 Conectarea gateway la hub

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 53 - 53 -1/13/20101/13/2010
Pentru configurarea acestui dispozitiv se poate folosi un PC conectat la acest
gateway:

Figura 2.13 Conectarea a unui PC la gateway


Unified Contact Center Express 5.0 (cunoscută anterior sub denumirea de
Cisco IP Contact Center [IPCC] Express) asigură redirecţionarea inteligentă a
apelurilor, prelucrarea apelurilor şi integrarea computer-telefonie (CTI) pe o
infrastructură IP. Banca a implementat soluţia Cisco IPCC Express Enhanced
Edition cu redirectare inteligentă a apelurilor, IP IVR, sistem de raportare şi
telefoane IP Cisco. În afară de reducerea timpilor de răspuns şi flexibilizarea
capacităţii de reacţie la cerinţele clienţilor, banca poate asigura – prin
caracteristicile de facilitare a accesului la informaţiile furnizate de către clienţi – şi
o sporire a calităţii serviciilor.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 54 - 54 -1/13/20101/13/2010
Figura 2.14 Arhitectura IP Contact Center

Cisco CalIManager 5.1 este o componentă software de procesare a


apelurilor integrată în soluţia de telefonie IP Cisco, ca parte a arhitecturii AVVID.
Cisco CalIManager 5.1 extinde facilităţile telefoniei IP către echipamentele de
reţea IP cum ar fi telefoanele IP, dispozitivele de procesare media, gateway-urile
VolP şi aplicaţiile multimedia. Alte servicii de voce-date-video, cum ar fi cele de
mesagerie unificată, conferinţe multimedia, centre de contact, sisteme multimedia
de răspuns interactiv conlucrează cu soluţiile de telefonie IP prin intermediul API-
urilor Cisco CalIManager.
Suita Cisco CalIManager este livrată cu o serie de aplicaţii de voce şi
utilitare, inclusiv Cisco WebAttendant, Bulk Administration Tool (BAT), CDR
Analysis and Reporting (CAR) Tool şi Admin Serviceability Tool (AST).
Cisco CalIManager versiunea 5.1 oferă o soluţie scalabilă, distribuibilă de
procesare a apelurilor în telefonia IP. Mai multe servere Cisco CalIManager pot fi
legate şi administrate ca o singură entitate. Această facilitate (clusterele de servere
de procesare a apelurilor) este unică în industrie şi pune în lumină arhitectura de
vârf a Cisco AVVID. Cisco CalIManager poate administra până la 10.000 de
utilizatori pe cluster. Prin legarea a mai multor clustere capacitatea sistemului
poate ajunge la 1.000.000 de utilizatori într-un sistem cu 100 de locaţii.

2.9 Elaborarea arhitecturii reţelei cu servicii VoIP cu utilizarea


dispozitivelor Cisco VoIP

În figura de mai jos este reprezentată arhitectura reţelei cu servicii VoIP. În


acestă reţea sunt conectate două oficii ale băncii şi echipamentul necesar pentru
organizarea acestei reţele. Elementul principal în acesta reţea este Cisco Gateway
AS5350XM a cărui funcţia de bază este sigurarea interfeţei dintre reţeaua locală şi
PSTN. Un rol destul de mare îl au cele două severe. Serverul cu software-ul Cisco

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 55 - 55 -1/13/20101/13/2010
CallManager 5.1 asigură înregistrarea IP-telefoanelor. Serverul cu software-ul
Unified Contact Center Express 5.0 măreşte posibilităţile ale primului server.
Oficiile sunt conectate la reţea prin cablu cu fibră optică care asigură o
viteză de 1Gb/s. Însuşi reţeaua fucţionează după tehnologia Ethernet care asigură
viteza de transmisie a informaţie de 100Mb/s şi conectarea echipamentelor
necesare la ea se face prin cablu UTP 5 sau STP 5. Legătura cu operatorul naţional
al telefoniei fixe şi cu Internetul se face cu ajutorul fluxului E1 care oferă 30 de
canele. În reţeaua IP a băncii se preconizează să fie conectaţi 300-380 de abonaţi
(lucrători ai băncii).

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 56 - 56 -1/13/20101/13/2010
Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 57 - 57 -1/13/20101/13/2010
3 ARGUMENTAREA ECONOMICĂ,
CALCULAREA TERMENULUI DE RECUPERARE A
CAPITALULUI FIX

3.1 Analiza situaţiei economice existente pe piaţa de IP-telefonie.

Cisco oferă prin IP telefonie o gamă largă de soluţii de comunicaţii care


măresc productivitatea operaţiunilor şi îmbunătăţesc managementul relaţiilor cu
clienţii. Aceste soluţii permit băncii să-şi dezvolte investiţiile tehnologice şi să
migreze către o reţea IP convergentă în ritmul propriu stabilit de condiţiile concrete
de activitate.
Efectele majore ale acestui proiect sunt:
 minimizarea cheltuielilor pentru serviciile de voce;
 crearea serviciilor noi şi ridicarea productivităţii muncii în bancă în baza
posibilităţilor soluţiei VoIP, prin unificarea diverselor tipuri de mesagerie şi
integrarea cu sistemul informatic al băncii;
 Crearea unui centru informaţional al băncii, ce va permite de a informa operativ
clienţii despre serviciile, tarifele, noutăţile din bancă;
 Crearea unui sistem propriu şi eficient de monitorizarea şi administrare a
convorbirilor telefonice, asigurînd evidenţa nominală a convorbirilor pe fiecare
angajat.
Aceste efecte duc la creşterea importanţei argumentării economice pentru
proiectul dat, de aceea pentru a determina termenul de recuperare a capitalului fix
sau efectuat mai multe calcule economice. Cheltuielile pentru implementarea
proiectului sau determinat în baza alcătuirii devizului de cheltuieli :

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 58 - 58 -1/13/20101/13/2010
Calculul cheltuielelor capitale (investiţiei)

Toate cheltuielile pentru utilaj şi materialele auxiliare sunt date în tabelul 4.1

Tabelul 4.1 Deviz de cheltuieli

128000$ + 67000$ + 35000$ + 91825$ = 322665$ = 3304089,6 lei


Costul total este 3304089,6 lei
Montarea echipamentelor constituie 10% din costul total:

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 59 - 59 -1/13/20101/13/2010
3304089,6 lei ∙ 0,1 = 330408,96 lei
Cheltuieli de transport şi stocarea constituie 2,5% din costul echipamentelor:

3304089,6 lei ∙ 0,025 = 82602,24 lei


Cheltuielile capitale (K) reprezintă suma cheltuielilor pentru procurarea
echipamentelor, transportarea şi montarea lor, adică, investiţia necesară pentru
implementarea proeictului dat:
K = 3304089,6 lei + 330408,96 lei + 82602,24 lei = 3717100,8 lei

Calculul cheltielelor de exploatare

Cheltuielile de exploatare se constituie din următoarele articole:


• Salarizarea – S;
• Amortizarea – A;
• Costul energiei electrice – E;
• Costul materialelor şi ZIP-ului – M;
• Cheltuieli administrativ-gospodăreşti - A-G;
• Cheltuieli diverse – D.
Salariul personalului se calculează după următoarea formulă:

S = 12 ⋅ k p ⋅ k as ⋅ ∑ si ni ,
i

unde kp - este coeficientul de primă kp = 1,75, k as - coeficientul asigurărilor


sociale ( k as =1,27, întrucît defalcările în fondul social constituie 24%, iar în fondul
medical – 3%), si - salariul lucrătorului de categoria i, ni - numărul de lucrători de
categoria i.
S = 12 ∙ 1,75 ∙ 1,27 ∙ 3500 ∙ 2 = 186690 lei

Amortizarea se va calcula cu formula:

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 60 - 60 -1/13/20101/13/2010
K
A= ,
T

unde T prezintă termen de exploatare a utilajului.


Întrucît termenul de exploatare a utilajului este de 15 ani amortismentele constituie
1,5% din suma investiţiei:

A = 3717100,8 lei · 0,015 = 55756,5 lei

Cheltuielile de energie electrică se calculează reieşind din puterea consumată de


echipament şi costul unui kW-h conform formulei:

P ⋅ 365
E= ⋅ 0.98 ,
ηk ⋅1000

unde P – puterea utilajului, η - randamentul redresorilor (0,65), k – coeficientul de


concentrare a sarcinii (0,12), 0,98 – costul unui kW-h.

8000 ⋅ 365
E= ⋅ 0.98 = 36687 ,1 lei
0,65 ⋅ 0,12 ⋅1000

Costul materialelor şi ZIP-ului constituie 0,5% din costul echipamentelor:


M = 3304089,6 lei ∙ 0,005 = 16520,4 lei

Cheltuieli administrativ-gospodăreşti constituie 25% din fondul de salarizare:

A-G = S ∙ 0,25 = 186690 lei · 0,25 = 46672,5 lei

Cheltuieli diverse include cheltuieli de asigurare în valoare de 0,08% şi cheltuieli


de reparaţie care constituie 2% din costul din costul echipamentului:

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 61 - 61 -1/13/20101/13/2010
D = 3304089,6 lei · (0,0008+0,02) = 68725 lei

Cheltuieli de exploatare (Cex )reprezintă suma tuturor cheltuielilor:


Cex = S + A + E + M + A-G + D = 186690 lei + 55756,5 lei + 36687,1 lei +
+16520,4 lei + 46672,5 lei + 68725 lei = 411051,5 lei

Calculul venitului net anual

Cînd se analizează un proiect de investiţii trebuie să se pună întrebarea: la ce


valoare trebuie să se ridice venitul net anual (Vn) pentru ca să se acopere un volum
de investiţii (I). Pentru determinarea valorii venitului net anual, se porneşte de la
egalizarea investiţiilor la o anumită rată de decontare şi o anumită durată de
funcţionare. Mărimea medie anuală a venitului net se poate determina pe baza
relaţiei:
Vn = I
(1 + a) d − 1
a(1 + a) d

unde I – volumul investiţiei, a – rata de decontare (10%), d – perioada de


funcţionare a echipamentului.

Vn = 3717100 ,8
(1 + 0,1)15 − 1 = 480866,8 lei
0,1(1 + 0,1)15

În cazul nostru mai avem economii pe care le vom obţine în urma trecerii a
385 de abonaţi ai băncii din 2 filiale de la serviciile prestate de PSTN la serviciile
VoIP ai băncii. Pentru fiecare abonat banca suportă cheltuieli în mediu 2000 lei
anual, deci rezultă că pentru cei 385 de abonaţi suportă cheltuieli în valoare de
770000 lei. Această valoare poate fi socotită ca o economie, care la rîndul sau este
venitul al băncii în urma implementării proiectului. Suplimentar banca va obtine

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 62 - 62 -1/13/20101/13/2010
economii de la serviciile CallConference, VoiceMail, CallCenter care constitue
25% din venitul de 770000 lei.

Deci avem: 770000 lei ∙ 0,25 = 192500 lei


Vt = 770000 lei + 192500 lei = 962500 lei

Calculul termenului de recuperae a capitalului fix

I
T =
Vt − C ex

3717100 ,8
T = ≈6 ani
962500 − 411051 ,5

Deoarece termenul de recuperare normat al echipamentului este de 6 ani,


proiectul poate fi considerat justificat deoarece termenul de recuperare a capitalului
fix este mai mic decît cel normat (6<7).

4 PROTECŢIA MUNCII

Crearea condiţiilor de muncă favorabile include un şir de măsuri , aşa cum


sunt crearea condiţiilor climaterice normale în încăperile de lucru, protecţia contra

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 63 - 63 -1/13/20101/13/2010
gazelor dăunătoare sănătăţii lucrătorilor, evaporări toxice, crearea condiţiilor
normale a iluminatului locului de muncă , protecţia contra zgomotului şi
vibraţiilor, protecţia contra iradierii, crearea condiţiilor psihologice de descărcare a
locului de muncă.
Prezenta instrucţiune este elaborată pentru operatori ce se ocupă de
exploatarea calculatoarelor electronice de calcul sau altor vidio terminale,
programatori ce elaborează şi ajustează programe, ingineri, tehnicieni, alţi salariaţi
ce îmbină activitatea de operator calculatoare cu activitatea sa de bază şi implicaţi
în exploatarea calculatoarelor si al altor dispozitive VoIP mai puţin de jumătate
din programul de activitate.

4.1 Cerinţe generale de securitate la exploatarea dispozitivelor VoIP

Pentru lucrul la exploatarea dispozitivelor VoIP sunt admise persoane care


au trecut comisia medicală , de asemenea au trecut instructajul şi examenul
referitor la cunoaşterea tehnicii securităţii.
La intrarea în orice încăpere trebuie să fie afişate anumite indicatoare în care
să fie indicate categoria acestor încăperi în funcţie de nivelul pericolului de
electrocutare şi numele persoanelor răspunzătoare de tehnica securităţii.
În fiecare încăpere un se află dispozitivele VoIP trebuie să se afle o trusă
medicală completată în conformitate cu normele stabilite. Încăperile dispozitivele
VoIP trebuie să corespundă cu normele sanitare şi de construcţie stabilite . La fel
se ţine seama de regulile de instalare a echipamentelor electrice şi tehnica de
exploatare a acestora.
Periodic în încăperi se petrec măsurări de exploatare. Lămpile electro
luminiscente ieşite din funcţiune şi alte surse de lumină care conţin substanţe
nocive trebuie păstrate în cutii ermetice în încăperi specializate şi care periodic se
distrug în afara întreprinderii, în locuri speciale.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 64 - 64 -1/13/20101/13/2010
Dacă în încăperi există posibilitatea atingerii concomitente a personalului de
învelişul metalic al echipamentelor şi de conductele de căldură sau de apă acele din
urmă trebuie să fie izolate prin îngrădiri izolate. La fel echipamentele electrice
staţionare şi echipamentele de măsurare utilizate trebuie să fie izolate.
În caz dacă e necesar de a petrece lucrările de profilaxie sau reparaţie trebuie
deconectate echipamentele de la sursa de alimentare. Aceste lucrări se pot produce
şi fără deconectare de la alimentarea cu curent, însă în acest caz este nevoie de un
permis în formă scrisă şi utilizarea obligatorie a instrumentelor specializate de
izolare şi mijloace dielectrice de protecţie.
Dacă în încăperile dispozitivelor VoIP sunt condensatoare de mărimi
considerabile urmează ca acestea să fie preventiv descompletate. Scoaterea sau
schimbarea întrerupătoarelor în reţelele cu alimentare de la distanţă se efectuează
doar cu ajutorul mănuşilor dielectrice concomitent persoana ce efectuează acest
lucru trebuie să se afle pe un covoraş dielectric sau să poarte în picioare
încălţăminte izolatoare .
Pentru protecţia de arsuri în cazul schimbării elementelor electronice sa a
plăcilor în interiorul echipamentului personalul trebuie să poarte mănuşi din
bumbac echipate cu anumiţi cleşti. Prezenţa curentului în echipamentele
conductoare de curent trebuie controlată cu ajutorul voltmetrului sau cu ajutorul
indicatorului de tensiune.
Colţurile ascuţite al echipamentului trebuie acoperite cu capace speciale
pentru a se evita accidentele ce pot apărea în timpul exploatării utilajului.
În interiorul aparatajului unde perechile de fire ale cablului se împart în două
de înaltă frecvenţa, de frecvenţă joasă aceste fire trebuie marcate din ambele părţi
cu vopsea albă. În partea din dos unde sunt introduse cablurile trebuie să fie
prezente covoraşele dielectrice.
Conexiunile pe care poate să cadă tensiune din exterior este necesar de a le
deconecta de la echipamentele VoIP cu ajutorul instrumentelor specializate
izolante.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 65 - 65 -1/13/20101/13/2010
În încăperile unde decurge reparaţia utilajului mesele trebuie să fie acoperite
cu plastic şi suprafaţa lor trebuie să fie netedă.
Suprafeţele unde se petrece lipirea care se efectuează cu substanţe nocive
trebuie să fie evidenţiate şi amplasate în încăperi speciale prevăzute cu
posibilitatea de se efectua curăţirea deplină a acestor încăperi. Pereţii, ferestrele,
utilajul de încălzire, sistemul de ventilare trebuie să fie acoperite cu vopsea de
colori deschise. Substanţele nocive utilizate trebuie să fie transportate în cutii
speciale evitându-se în acest caz murdărirea suprafeţei de lucru.Cutiile unde se
păstrează instrumentele trebuie să fie acoperite cu substanţă ce se curăţă foarte
uşor. Locul de lucru trebuie neapărat să fie ventilat, viteza mişcării aerului în
locurile unde se petrece lipirea nu trebuie să fie mai mare de 0,6 m/s indiferent de
construcţia sistemului de ventilare, circularea aerului în mai multe direcţii aceste
încăperi este categoric interzisă.
Şerveţelele utilizate la curăţirea utilajului, a mâinilor sau a suprafeţelor de
lucru trebuiesc colectate în cutii speciale ca mai apoi să fie arse, utilizarea repetată
a lor se interzice. Personalul ce se ocupă de lucrările de lipire sau sudare trebuie să
fie îmbrăcaţi în haine speciale, păstrarea lucrurilor personale in aceste încăperi este
interzisă.
În secţiile comunicaţiilor automate sau semiautomate în fata suporturilor de
alimentare este necesar de a plasa covoraşele dielectrice.
În faţa suporturilor de alimentare în sălile dispozitivelor VoIP cu tensiunea
de 220 V de asemenea trebuie plasate covoraşe dielectrice. Pe toate sectoarele
dispozitivelor de acoperire a contactelor cu tensiunea de 220 V trebuie sa fie un
semn de avertisment pentru personalul ce lucrează la acest dispozitiv.
Pentru curăţirea aparatajului în funcţiune este necesar de al curăţa cu alcool
dar nici într-un caz cu benzina.
Cablurile trebuie sa fie izolate in învelişuri de cauciuc.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 66 - 66 -1/13/20101/13/2010
Factorii de producţie periculoşi şi nocivi, care acţionează asupra inginerului
(operatorului) în procesul lucrului la dispozitivele VoIP sunt:
Fizici:
- radiaţia electromagnetică excesivă;
- radiaţia ultravioletă excesivă;
- radiaţia infraroşie excesivă;
- nivelul excesiv de radiaţie Roentgen;
- electricitate statică excesivă;
- concentraţie excesivă de praf în aerul zonei de activitate;
- surplus de aeroioni pozitivi în aerul zonei de activitate;
- penurile de aeroioni negativi în aerul zonei de activitate;
- umiditate sau insuficientă;
- viteza excesivă sau insuficientă a aerului în zona de activitate;
- zgomot excesiv;
- nivelul insuficient sau excesiv de iluminare.
- strălucire directă excesivă a ecranului;
- strălucirea reflectată excesivă a ecranului;
- orbire excesivă;
- distribuire neuniformă a strălucirii în cîmpul de vedere;
- strălucire excesivă a imaginii;
- pulsaţie excesivă a torentului (fluxului) de lumină;
- tensiune excesivă în circuitul electric, care se poate închide prin corpul
operatorului;
Chimici:
- concentraţia excesivă de bioxid de carbon, formaldeghid şi bifenil policlorat
în aerul zonei de activitate;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 67 - 67 -1/13/20101/13/2010
Psihofiziologici:
- încordarea vederii;
- încordarea atenţiei;
- solicitări intelectuale excesive;
- solicitări emoţionale excesive;
- solicitări statice de durată;
- monotonia muncii;
- volum mare de informaţie prelucrată într-o unitate de timp;
- organizarea iraţională a locului de muncă.

Biologici:
- concentraţia excesivă de microorganisme în aerul zonei de activitate.
La executarea de sine stătător a lucrărilor de exploatare al echipamentelor în
calitate de operator, programator, inginer, tehnician etc se admit:
- persoane care au împlinit vîrsta minimum 18 ani, au trecut examenul
medical obligatoriu la încadrare, precum şi cele periodice în conformitate cu
prevederile Ordinului nr.132/17.06.96 al Ministerului Sănătăţii al RM şi sînt
considerate apte de muncă la calculatoare şi vidio terminale;
- care au trecut instructajele PM la încadrare – introductiv-general şi la locul
concret de muncă, instruirea teoretică şi practică în PM conform unei
programe, aprobată de conducerea unităţii economice, verificarea
cunoştinţelor în securitatea electrică la nivelul categoriei I de calificare.
- Femeilor, după constatarea gravidităţii şi pe parcursul alăptării copilului, li
se interzice orice activitate la calculatoare.
- Se interzice instalarea calculatoarelor în nemijlocită apropiere de conducte
termice şi de apă fierbinte şi rece, alte surse de căldură.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 68 - 68 -1/13/20101/13/2010
În caz dacă este posibilă atingerea concomitentă de corpul metalic al
calculatorului şi de conducte termice sau de apă, atunci conductele se îngrădesc cu
material izolant (dielectric).
În timpul lucrului dispozitivele VoIP se interzice consumul de băuturi
alcoolice, stupefiante, fumatul, precum se interzice şi admiterea la lucru a
persoanelor drogate sau în stare de ebrietate.
Nu se admite exploatarea calculatoarelor fără ecrane de protecţie.
Operatorul e obligat să ştie şi să folosească corect trusa medicală la
acordarea ajutorului premedical persoanelor traumate, leşinate, la insolaţii, să poată
face respiraţie artificială şi masaj indirect la inimă accidentaţilor electrocutaţi, să
poată efectua spălături la stomac în caz de intoxicaţie, să poată aplica un garou
hemostatic la hemoragii.
În conformitate cu normele de acordare gratuită a echipamentului
individual de lucru şi a mijloacelor de protecţie operatorului calculatoare
electronice i se acordă: halat alb de bumbac cu impregnare antistatică, ciupici,
filtru de protecţie pe ecran. (dacă nu e prevăzut în construcţia videoterminalului).
Inginerul poartă responsabilitate vizînd respectarea la locul său de muncă a
igienei muncii, actelor normative PM, regulamentului de prevenire şi stingere a
incendiilor (PSI) şi prezentei instrucţiuni.
Prezenţa substanţelor dăunătoare în aer se reglementează de STAS 12.1005-
88. Viteza mişcării aerului trebuie să fie egală cu 0.2 m/s. Ventilarea mecanică se
îndeplineşte în încăpre datorită climatizatorului.
În încăperea unde se vor petrece lucrări este o încăpere cu un pericol ridicat
al electrocutării , deoarece în încăperea dată sunt multe dispozitive şi aparate care
au ca sursă de alimentare 220 V şi frecvenţa 50 Hz.
De aceea faţă de lucrători ce se vor afla în această încăpere sunt înaintate un
şir de cerinţe, ca atenţia sa fie mărită faţă de toate dispozitivele şi aparatele ce îi
înconjoară.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 69 - 69 -1/13/20101/13/2010
4.2 Cerinţe de securitate înainte de începerea lucrului

Înainte de începerea lucrului inginerul, tehnicianul e obligat:


- Să se spele pe mîini şi pe faţa cu săpun şi să îmbrace halatul alb de
bumbac;
- să examineze şi să aducă în ordine locul de muncă, toate materialele şi
obiectele necesare pentru exercitarea funcţiei sale se aranjează comod spre a
evita mişcările de prisos;
- să reguleze iluminarea locului de muncă, să se convingă de suficienţa
luminii, de lipsa reflecţiilor pe ecran, de lipsa torentului opus de lumină;
normativul nivelului de iluminare a tastaturii calculatorului de la lumina
generală constituie 50 lx, iar la ecran – nu mai mult de 30 lx; de la
iluminarea combinată – respectiv 75 şi 30 lx;
- să verifice corectitudinea conectării instalaţiilor componente la reţeaua
electrică;
- să se convingă de existenţa prizei la pămînt a corpului blocului de
alimentare al echipamentelor; să verifice starea tehnică a tuturor
dispozitivelor, firele, priza, filtrul de protecţie;
- să şteargă cu un şerveţel special suprafaţa ecranului şi a filtrului de protecţie
(în caz că este instalat în exterior);
- să verifice corectitudinea poziţiei mesei, scaunului, suportului pentru
picioare, pupitrului, poziţia echipamentului, unghiul de înclinare a
ecranului, poziţia tastaturii; la necesitate să reguleze poziţia mesei,
fotoliului, amplasarea componentelor calculatorului conform cerinţelor
ergonomice şi spre a exclude poziţiile incomode şi încordările de durată ale
corpului operatorului;(daca acesta operează la calculator).
- să comunice conducătorului direct deficienţele depistate.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 70 - 70 -1/13/20101/13/2010
La conectarea calculatorului la reţea operatorul e dator să respecte
succesiunea ce urmează a conectării componentelor sale:
- să conecteze blocul de alimentare;
- să conecteze componentele periferice (printerul, monitorul, scanerul etc.) ;
- să conecteze blocul integrator (procesorul).
Se interzice începerea lucrului la calculator în:
- lipsa filtrului de protecţie ;
- deconectarea firului de priză la pămînt a filtrului de protecţie;
- detectarea unor deranjamente la funcţionarea componentelor calculatorului;
- lipsa prizei la pămînt a corpurilor componentelor calculatorului;
- lipsa extinctorului bioxid de carbon la locul de muncă;
- încălcarea normelor igienice de amplasare a calculatoarelor (la amplasarea
locurilor de muncă într-un rînd – distanţa minimă de la perete – 1 m; la
amplasarea locurilor de muncă în şir distanţa minimă între ele – 1,5 m; la
amplasarea în cîteva şiruri în plan, suprafaţa minimă a unui loc de muncă –
6 m.p.; monitoarele se amplasează în şir (coloană) cu ecranele vizavi).

4.3 Cerinţe de securitate în timpul lucrului

În timpul lucrului inginerul, tehnicianul sau operatorul e obligat:


- să exercite doar acea activitate, care i-a fost încredinţată şi pentru care a fost
instructat;
- să păstreze locul de muncă în ordine şi curăţenie pe toată durata zilei de
muncă;
- să ţină deschise toate canalele de ventilaţie ale instalaţiilor echipamentelor
şi dispozitivelor VoIP ;
- să utilizeze instalaţia externă “mouse” doar avînd în dotaţie un covoraş
special dacă lucrează la calculator;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 71 - 71 -1/13/20101/13/2010
- la necesitatea de întrerupere a lucrului la calculator să închidă corect toate
programele active;
- să respecte cerinţele normelor sanitaro-igienice, regimul de lucru şi odihnă;
- să respecte Regulamentul de exploatare al echipamentelor, conducându-se
de instrucţiunile de exploatarea lor;
- să respecte în activitatea sa la calculator pauzele regulamentare prevăzute de
regimul de lucru şi odihnă – 15 min după 2 ore de lucru sau 10 min după
fiecare oră lucrată şi să execute în aceste pauze exerciţiile fizice
recomandate pentru ochi, gît, mîini, corp, picioare;
- să menţină permanent distanţa de la ochi la ecran în limitele 60-80 cm;
- să lucreze numai în halat alb de bumbac încheiat la toţi nasturii;
- să deconecteze imediat calculatorul sau alt echipament la care lucrează şi să
anunţe conducătorul direct, dacă va simţi miros de fum, de ars ori va
observa scînteieri la unul din echipamente.

În timpul lucrului inginerului (operatorului) i se interzice:


- să se atingă de panelul din spate a procesorului cînd alimentarea e
conectată;
- să comuteze conectoarele cablurilor de interfaţare ale instalaţiilor periferice,
dacă alimentarea e conectată;
- să pună pe capacele instalaţiilor calculatorului hîrtii, expedieri poştale sau
alte obiecte;
- să admită înţesarea locului de muncă cu hîrtii spre a evita acumularea
prafului organic;
- să deconecteze alimentarea în timpul executării programelor active;
- să deconecteze des alimentarea;
- să admită umezeală pe capacele procesorului, monitorului, printerului, pe
butoanele tastaturii, în dischieră sau alte instalaţii;
- să conecteze instalaţii reci, aduse de afară;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 72 - 72 -1/13/20101/13/2010
- să deschidă şi să repare de sine stătător capacele instalaţiilor ;
- să depăşească volumul de 30 mii simboluri operate în 4 ore de lucru;
- să permită efectuarea cărorva lucrări la calculator persoanelor străine;
- să deconecteze oricare din utilaje trăgînd de cablul de alimentare;
- să lase calculatorul conectat la reţea fără supraveghere;

4.4 Cerinţele de securitate în situaţii excepţionale (de deranjamente)

În caz de apariţie a oricărui pericol de deranjament (supraîncălzirea unor


echipamente VoIP , pericol de incendiu în instalaţiile calculatorului, la priză, în
reţea, miros de ars, accidente asupra cuiva din angajaţii din subdiviziune etc.),
inginerul imediat comunică şefului său direct, prin orice mijloace de informare,
evenimentul şi ia toate măsurile posibile de remediere sau prevenire a situaţiei de
deranjament: în primul rînd evacuarea personalului, a clientelei, apoi evacuarea
bunurilor materiale de preţ.
Dacă observă un individ electrocutat inginerul (tehnicianul) e obligat
imediat să-l elibereze de sub acţiunea curentului, deconectînd alimentarea electrică
şi pînă la sosirea medicului să-i acorde ajutorul medical adecvat.
În cazul apariţiei usturimii în ochi, înrăutăţirii bruşte a vederii –
imposibilităţii de a focaliza privirea sau de a o acorda spre claritate, apariţiei
durerii la degete şi antebraţul mîinilor, înteţirii bătăilor de inimă angajatul este
obligat imediat să abandoneze locul de muncă, să comunice şefului direct
evenimentul şi să se adreseze medicului.
În cazul incendierii a unuia din echipamente, tehnicianul (operatorul,
inginerul) e obligat să deconecteze imediat alimentarea, să ia măsuri urgente de
stingerea focarului incendiului cu extinctoare bioxid de carbon sau extinctoare
praf, să cheme echipa de pompieri şi să comunice evenimentul şefului direct.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 73 - 73 -1/13/20101/13/2010
4.5 Cerinţe de securitate după terminarea lucrului

După terminarea lucrului şi deconectarea calculatorului sau a unui altui


dispozitiv angajatul e obligat să examineze şi să aducă în ordine locul de muncă, să
agăţe halatul în dulap, să spele cu săpun mîinile şi faţa, să raporteze şefului direct
terminarea programului şi cum a decurs schimbul.
4.6 Cerinţe de securitate în caz de incendiu

În bancă este formată o echipă voluntară, condusă de unul din personalul de


administrare, numit de către inginerul şef. Lucrările de profilaxie antiincendiară
sunt petrecute de către o comisie tehnică specială, preşedintele acestei comisii este
inginerul şef al DTI . Încălcarea regulilor de securitate antiincendiară este depistată
de către comisia tehnică, care la rîndul său elaborează metode pentru a o înlătura.
Controlul echipamentelor VoIP de către comisia tehnică este efectuat cel
puţin odată în trimestru. Acţiunile de depistare a cauzelor ce provoacă incendii sau
explozii se divid în:
1) Acţiuni tehnice.
2) Acţiuni de exploatare.
3) Acţiuni organizatorice.
4) Acţiuni de regim.
Acţiunile tehnice se referă la respectarea normelor antiincendiare la
construcţia clădirilor, a sistemelor de încălzire şi de ventilare.
Acţiunile de exploatare constau în exploatarea corectă a utilajului.
Acţiunile organizatorice se referă la instructajul personalului referitor la
tehnica securităţii în caz de incendiu. În acest scop sunt tipărite diferite instrucţii.
Acţiunile de regim se referă la limitarea sau interzicerea utilizării focului
deschis în zonele de risc.
Sala echipamentelor VoIP trebuie permanent menţinută în curăţenie. Toate
deşeurile trebuie transportate periodic în locuri special amenajate. Este necesar ca
toate echipamentele să fie stocate în locuri speciale. În caz dacă în careva lucrări ce

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 74 - 74 -1/13/20101/13/2010
se petrec la echipamentele VoIP sunt utilizate materiale uşor inflamabile, atunci
volumul acestora nu trebuie să depăşească cantităţile zilnice admisibile.
În cazul izbucnirii incendiului este necesar să fie prevăzute toate
posibilităţile de evacuare a oamenilor. Căile de evacuare trebuie să asigure
evacuarea tuturor oamenilor ce se află în încăpere în timpul necesar.
Căile sunt numite de evacuare dacă ele duc:
a) din încăperea etajului I direct afară sau prin coridor.
b) din încăperea oricărui etaj (în afară de primul) în coridorul ce duce spre
scări, care au ieşire direct afară.
c) dintr-o încăpere în cele alăturate de la acelaşi etaj, care sunt asigurate cu
ieşiri indicate în punctele a) şi b).
Numărul ieşirilor de evacuare nu trebuie să fie mai mic de 2. Uşile căilor de
evacuare trebuie să se deschidă în direcţia ieşirii din clădire. Lăţimea minimală a
acestor uşi trebuie să fie de 0,8m.

4.7 Calculul rezistenţei instalaţiei de legare la pămînt

Sistemul sau instalaţia de legare la pământ reprezintă totalitatea mijloacelor


şi măsurilor prin care părţi ale unui circuit electric, părţi conductoare care pot fi
accesibile ale unui echipament electric (părţi conductoare expuse) sau părţile
conductoare din vecinătatea unei instalaţii electrice (părţi conductoare externe)
sunt conectate la pământ. Instalaţia de legare la pământ, numită câteodată mai
simplu „pământare”, reprezintă totalitatea măsurilor adoptate pentru conectarea la
pământ a componentelor electrice conductoare. Această instalaţie este o
componentă importantă a reţelelor de alimentare cu energie electrică. O bună
instalaţie de legare la pământ este necesară pentru:
♦ protecţia clădirilor şi instalaţiilor împotriva loviturilor de trăsnet;
♦ securitatea vieţii oamenilor şi animalelor prin limitarea tensiunilor de atingere şi
de pas la valori de siguranţă;

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 75 - 75 -1/13/20101/13/2010
♦ asigurarea compatibilităţii electromagnetice (CEM), respectiv limitarea
perturbaţiilor electromagnetice;
♦ funcţionarea corectă a reţelei de alimentare cu energie electrică şi asigurarea
unei calităţi corespunzătoare a energiei furnizate.
Toate aceste funcţiuni sunt asigurate de o instalaţie unică de legare la
pământ care trebuie proiectată pentru a îndeplini toate cerinţele. Anumite elemente
ale acestei instalaţii pot fi dedicate satisfacerii unor cerinţe specifice dar ele sunt
totuşi parte a unei unice instalaţii de legare la pământ. Standardele impun ca toate
măsurile privind legarea la pământ dintr-o instalaţie să fie interconectate, formând
un sistem unic.
Problema II.5. De calculat rezistenţa instalaţiei de legare la pămînt a unui
motor electric racordat la reţeaua 380V, trifazată cu punctul neutru legat la pămînt
cu tensiunea 380/220V
Date iniţiale (V-3): ρ = 150 Ωm ; lv = 2,4 m ; dv = 0,06 m ; a / l v =2,0 ; t0 =

0,9 m ; d or =0,01 m ; N tr =100 kVA . Modul de amplasare a electrozilor este în rînd


„r”. În conformitate cu REIE (reguli de execuţie a instalaţiilor electrice) rezistenţa
legării la pămînt nu trebuie sa depăşească 10 Ω- la puterea trasformatorului N tr ≤
100 kVA
Unde: ρ , Ωm - rezistivitatea solului;
lv , m - lungimea electrozilor verticali;
dv , m - diametrul electrozilor verticali;
a / lv - raportul distanţei dintre electozii verticali la lungimea lor;
t0 , m - adîncimea îngropării electrozilor;
d or , m - diametrul electrodului orizontal;
N tr , kVA - puterea transformatorului.

Pornind de la ceste date, [R p . p. ] ≤ 10 150 ≤ 15 Ω


100
ψ = 1,3 , atunci ρcalc = 150 ⋅1,3 = 195 Ω ⋅ m ;

t = l v / 2 + t 0 = 2,4 / 2 + 0,9 = 2,1m

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 76 - 76 -1/13/20101/13/2010
Unde: [R p . p. ] - rezistenţa admisibilă după norme a prizei de pămînt;
t - distanţa de la mijlocul electrodului vertical pînă la suprafaţa solului (m)
care se determină din relaţia t = lv / 2 + t 0 ;

ρcalc - rezistivitatea de calcul a solului;


ψ - coeficietul de sezon.

1.Determinăm rezistenţa prizei unitare de pămînt după formula:

ρ calc  2l 4t + l v 
Rv' = ⋅  ln v + 0.5 ln 
2π ⋅ l v  dv 4t − l v 
195  2 ⋅ 2,4 4 ⋅ 2,1 + 2,4 
Rv' = ⋅  ln + 0,5 ln  = 60 ,38 Ω
2 ⋅ 3,14 ⋅ 2,4  0,06 4 ⋅ 2,1 − 2,4 

2. Determinăm numărul n de electrozi verticali după formula:

[
n = Rv' / R p. p. ]
n = 60 .38 / 15 = 4,02

Acceptăm că numărul de electrozi este n = 6 şi determinăm rezistenţa de


scurgere a tuturor electrozilor luînd în consideraţie coeficientul de folosire a
electrozilor verticali. Cunoscînd numărul de electrozi n = 6, raportul a / lv = 2 şi
modul de amplasare “r” , prin interpolare găsim că ηv = 0,77.

Rv' 60,38
Atunci Rv = = = 7,74 Ω
6 ⋅ 0,77 6 ⋅ 0,77

3. Determinăm rezistenţa de scurgere a electrodului orizontal, adică a electrodului


ce leagă electric între ei electrozii verticali după formula
ρ calc l2
Ror' = ⋅ ln or
2π ⋅ l or d or ⋅ t 0

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 77 - 77 -1/13/20101/13/2010
l or = 1,05 ⋅ ( n −1) ⋅ a

aşa cum a/l = 2 , iar l = 2,4 a =12 ,54

l or = 1,05 ⋅ (6 −1) ⋅12 ,54 = 65 ,83 m

ρcalc =150 ⋅1,7 = 255 Ω

255 65 ,83 2
Ror' = ⋅ ln = 8,11 Ω
2 ⋅ 3,14 ⋅ 65 ,83 0,01 ⋅ 0,9

Determinăm rezistenţa de scurgere a electrodului orizontal cu luare în considerare


a coeficientului de folosire a electrodului orizontal. Deoarece n = 6, a / lv = 2 şi
amplasarea electrozilor este în rînd prin interpolare găsim că ηor = 0,84.
Deci Ror = Ror' / ηor = 8,11 / 0,84 = 9,65Ω

4. Determinăm rezistenţa totală a prizei de pămînt din relaţia:

Rv ⋅ Ror
R p. p =
Rv + Ror

7,74 ⋅ 9,65 74 ,69


R p. p = = = 4,29 Ω
7,74 + 9,65 17 ,39

Deoarece rezistenţa totală a prizei de pămînt corespunde normelor REIE


(Reguli de Execuţie a Instalaţiilor Electrice) corpul uman nu va fi electrocutat în
cazul defecţiunii izolaţiei dispozitivului.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 78 - 78 -1/13/20101/13/2010
ÎNCHEIERE:

Instituţiile financiare, în special cele europene, au fost, tradiţional, cele care


au implementat cele mai moderne tehnologii. Utilizarea reţelelor cu servicii VoIP
nu doar se înscriu în strategia băncilor orientată spre clienţi, ci şi permit reducerea
cheltuielelor aferente telecomunicaţiilor.
Tehnologia VoIP este o rezolvare unică pentru dorinţa de comunica eficient
şi ieftin, care există în prezent.
Scopul propus iniţial este în curs de realizare. Din start s-a pus condiţia de a
implementa tehnologia VoIP bazată pe echipamente CISCO.
S-a selectat Oficiul Central al băncii şi o filială cu un trafic informaţional
între ele înalt şi cu o distanţă între ele relativ nu mare. Am utilizat gateway-ri la
baza cărora sunt codecurile cu o bandă mai mică. Aici vocea se transformă în
pachete, care sînt rutate în reţeaua locală. Codecurile utilizate sînt sigure în
funcţionare, utilizează metode moderne de codare, cum ar fi algoritmul de
prezicere, sînt bazate pe DSP-uri. Statistica a demonstrat că 67 % din succesul
tehnologiei VoIP, reprezintă anume gateway-ul.
Reţeaua proiectată posedă securitate înaltă, siguranţa serviciilor,
posibilitatea de a creşte reţeaua fără a afecta reţeaua existentă şi lucrul cu clienţii.
Nu în ultimul rând, trebuie de menţionat că, s-au mai creat chiar şi nişte
direcţii/propuneri de viitor care implementîndu-se ar aduce un profit şi mai mare.
Spre exemplu, oferirea de noi servicii, în prezent este un compartiment la care se

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 79 - 79 -1/13/20101/13/2010
orientează majoritatea băncilor. Interconectarea cu reţelele inteligente nu este deja
o temă de viitor, în prezent aceste reţele cuprind o arie tot mai mare.

BIBLIOGRAFIE:

1.Eric Knipp “Configuring Cisco VoIP”, England 2002 ;


2.Stephanie L. Carhee “The Road to IP Telephony : How Cisco Systems Migrated
from PBX to IP Telephony” , 2004;
3. Jonathan Davidson, James Peters “Основы передачи голосовых данных по
сетям IP” , Cisco Press 2007;
4. Peter Thermos and Ari Takanen “Securing VoIP networks: threats,
vulnerabilities, and countermeasures” 2007;
5. Стив Мак-Квери, Келли Мак-Грю, Стефан Фой “Передача голосовых
данных по сетям Cisco Frame Relay, ATM и IP“, Москва • Санкт-Петербург •
Киев 2002;
6. Rosleacov A.V. „IP telefonia ” ediţia 1, Moscova, Eco Trendz , 2001;
7.Rosleacov A.V. „IP telefonia ” ediţia 2, Moscova, Eco Trendz , 2003;
8. Holmov A.S. „Telefonia de pachete în reţele corporative” Reţele, 1999;
9. Baclanov I.G. ”ISDN şi IP telefonia” Вестник связи , 1999;
10. Крупнов А.Е., Соколов Н.А. „Новые телекоммуникационные технологии
в отрасли связи”, Электросвязь, 1995. - №11;
11.Internet (www.cisco.com)
12.“Protecţia muncii şi a mediului ambiant”, Îndrumar metodic;
13.”Justificarea economică lucrării de diplomă”, Îndrumar metodic

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 80 - 80 -1/13/20101/13/2010
ANEXA I

TIPURI DE CODEC-URI UTILIZATE ÎN DISPOZITIVELE VoIP

Complexi-
Tipul de Viteza de Lungimea tatea de Aprecierea
Codecul
codecare codare cadrului realizare MOS
MIPS
G.711 PCM 64 Kbps 0,125 ms 4,1
ADPCM 3,85
G.726 32 Kbps 0,125 ms 8

G.728 LD – CELP 16 Kbps 0,625 ms 40 3,61


CS – ACELP
G.729 8 Kbps 10 ms 30 3,92
(fără VAD)
3,27
G.729 Codare dublă 8 Kbps 10 ms

2,68
G.729 Codare triplă 8 Kbps 10 ms

3,7
G.729a CS – ACELP 8 Kbps 10 ms 20

G.723.1 MP – MLQ 6,3 Kbps 30 ms 3,9


G.723.1 ACELP 5,3 Kbps 30 ms 16 3,65
Net 4,8 – 9,6 *
? 20 ms
Coder Kbps

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 81 - 81 -1/13/20101/13/2010
ANEXA II
CARACTERISTICILE ALE GATEWAY CISCO AS5350XM

Product MPN
MPN AS535XM4T196V
Key Features
Router
VPN Endpoint • Voice over IP Gateway (VoIP)
Functionalities
Connectivity Wired
Interfaces
Built-In 2-port
LAN Interfaces 10/100/1000 Base-T
WAN Interfaces 1 x 10/100/1000 Base-T • T1/E1
Standards and Protocols
IEEE 802.3 CSMA/CD or Ethernet • IEEE 802.3u 100 Mbps
LAN Standards (Fast Ethernet) • IEEE 802.3z Gigabit Ethernet over fiber
standard (1000BaseX)
AppleTalk • DECnet • Frame Relay • HDLC • IP • IPX •
Protocols NetBEUI • PPP • SLIP • TCP • X.25 • NetBIOS • MGCP •
ARA • HSRP
OSPF • RIP Version 1 • RIP Version 2 • BGP • IGRP • EIGRP •
Routing Protocols
IS-IS • NHRP • AT-EIGRP
Remote Management
HTTP • Telnet • SNMP 2 • SNMP 3
Protocol
Multimedia Transfer
H.323 • SIP
Standards
Firewall / VPN
Firewall Features NAT
VPN Protocols L2F • IPSec
Authentication RADIUS • TACACS+ • PAP (UPAP) • CHAP
Encryption
3DES
Standards
Memory
Installed RAM 512 MB
Installed Flash
128 MB
Memory
Dimensions
Width 20.5 in.
Depth 17.5 in.

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 82 - 82 -1/13/20101/13/2010
Height 1.75 in.
Weight 22 lb.
Miscellaneous
Product ID 27655617
ANEXA III

PERSPECTIVELE VoIP

Coala
08.UTM.FRT.052408.TLC.001.NE
Mod Coală N Document Semn. Data 83 - 83 -1/13/20101/13/2010