UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI

Sisteme de Dirijare a Traficului Naval

-Standarde AIS.AIS1 si AIS2.-

Profesor indrumator:
Conf.dr.ing. Minea Marius Student:
Crivatu Marius-Danut
8414
 Introducere

Unul dintre obiectivele cheie ale administraţiilor maritime este acela de a

asigura siguranta căilor sale navigabile, de protecţie a mediul înconjurător şi, în
acelaşi timp, sa ofere un mediu economic eficace pentru traficul naval. Aceasta
sarcină este îndeplinită prin introducerea de reglementări naţionale şi
internaţionale adecvate care guverneaza modul în care navele care intră şi
operează în apele teritoriale ale unei ţări.
Comisia Europeană, Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin (CCNR) şi
Comisia Dunării au recunoscut nevoia de mijloace automate de schimb al
datelor de navigaţie între nave şi între navă şi uscat pentru indentificarea
automata si solutii de localizare si urmarire in navigatia interioara.
În navigaţia maritimă, IMO (Organizaţia Maritimă Internaţională) a
introdus sistemul de identificare automată (AIS). De la sfârşitul anului 2004,
toate navele maritime care efectuează curse internaţionale şi cărora li se aplică
dispoziţiile capitolului 5 din Convenţia SOLAS (Safety Of Life At Sea) trebuie
să fie echipate cu AIS.
Sistemele de identificare automată a navelor (Automatic Identification
System) menţionate în Convenţia Internaţională pentru siguranţa vieţii pe mare
din 1 noiembrie 1974 permit nu numai îmbunătăţirea posibilităţilor de
monitorizare a acestor nave, ci şi, mai ales, creşterea siguranţei lor în situaţii de
navigare la mică distanţă una de cealaltă. Având în vedere numărul mare de
coliziuni în care au fost implicate nave de pescuit, care, în mod cert, nu au fost
observate de navele comerciale sau care nu au observat navele comerciale aflate
în apropiere, ar fi de dorit extinderea acestei măsuri la navele de pescuit cu o
lungime mai mare de 15 metri.
Obligația de dotare cu AIS ar trebui interpretată ca implicând, de
asemenea, cerinţa de a menţine permanent în funcţiune AIS, cu excepţia
cazurilor în care normele sau standardele internaţionale prevăd protecţia
informaţiilor referitoare la navigaţie.
Orientările pentru planificarea, punerea în aplicare şi folosirea
operaţională a serviciilor de informaţii fluviale definesc AIS interior ca fiind o
tehnologie importantă. Din cauza zonelor de trafic mixt, este important ca
standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile pentru navigaţia interioară să fie
compatibile cu standardele, specificaţiile tehnice şi procedurile deja definite
pentru navigaţia maritimă.
Pentru a corespunde cerinţelor specifice ale navigaţiei interioare, AIS
trebuie dezvoltat în continuare, până la definirea aşa-numitei specificaţii tehnice
AIS interior, păstrând în acelaşi timp compatibilitatea deplină cu AIS maritim al
IMO şi cu standardele şi specificaţiile tehnice deja existente în navigaţia
interioară.
 Ce este AIS?

Ais este cel mai important

progress pentru navigarea in
siguranta din domeniul maritim
de la introducerea radarului.
Sistemul a fost dezvoltat iniţial ca
un instrument de evitare a
coliziunilor, pentru a permite
navelor comerciale sa se "veda"
reciproc, în mod mai clar în toate
condiţiile si de a imbunatatii
informatiile carmaciului despre
mediul ce-l inconjoara.
Sistemul AIS (Automatic Identification System) reprezinta o modalitate
electronica de transmitere automata la distanta a unor informatii complexe
privind identitatea unei nave sau a unui convoi de barje, incarcatura aflata la
bord, destinatia transportului, viteza deplasarii, etc.
AIS este un sistem transponder de transmitere de la bordul navei, prin care
navele trimit in mod continuu ID-ul lor, pozitia, cursul, viteza si alte date catre
toate navele aflate in apropiere precum si statiilor VTS.
Aceste informaţii sunt primite si de alte Transpordere AIS la bordul
navelor si de alte statii de coasta, folosindu-le pentru a construi un ecran graphic
in timp real cu traficul naval din zona.
Oferă, de asemenea, autorităţilor portuare şi organelor de siguranţa
maritima capacitatea de a gestiona traficul maritim şi de a reduce hazardul
navigaţiei marine.
AIS nu are nevoie de un radar, dar poate oferi capabilităţi similare, şi
chiar şi consolidarea unei imagini radar în cazul în care un radar a fost deja
instalat pe navă.

AIS este proiectat să funcţioneze într-una din următoarele moduri:

- În modul navă-navă pentru a evita coliziunile
- Ca un mijloc pentru autoritatile de pe coastă de a obţine informaţii
despre o navă şi încărcătura sa
- Ca un instrument de gestionare a traficului atunci când este integrat
intr-un sistem de trafic maritim (VTS)
Schimbul de date nava-nava
Primul mod de operare pentru AIS este raportarea autonoma nava-la-nava.
În acest mod, fiecare navă, transmite datele sale la toate celelalte nave echipate
cu AIS în gama VHF. Sistemul unic de comunicaţii permite ca aceste
transmisii de date sa aibe loc independent fără a fi nevoie de un post central de
control.

Pozitia si alte date sunt introduce automat de la senzorii navei in sistemul

AIS, in care datele sunt formatate si trimise intr-o explozie scurta de date, pe un
canal dedicat VHF. Cand sunt primate pe alte nave, datele sunt decodificate si
afisate in grafica si format text. Datele AIS pot fi introduce in sistemele de
navigatie integrate ale navei si sistemele radar pentru a oferi tag-uri AIS pentru
tinte radar. Ais poate fi, de asemenea, logat la VDR-ul (Voyage Data Recorder)
navei pentru redare si analiza viitoare.

Display AIS

Mesajele AIS actualizate

sunt transmise la fiecare cateva secunde pentru a pastra informatiile actualizate.
Schimburile de date nava-la-nava au loc in mod automat fara a fi nevoie de alte
actiuni din exterior.
Supravegherea de coasta
Autoritatile de pe coasta pot instala statii AIS automate pentru a
monitoriza deplasarea navelor pin zona. Aceste statii pot monitoriza pur si
simplu transmisiile AIS de la navele in trecere. Statiile de coasta pot utiliza, de
asemenea, canalele AIS pentru transmisiile tarm-nava ca sa transmita informatii
cu privire la maree marinarilor si statiilor meteorologice locale.

Datele AIS pot fi memorate automat pentru redare ulterioara în cazul

investigarii unui accident, deversare de petrol sau alt eveniment. AIS poate fi, de
asemenea, un instrument util în operatiuni de căutare şi salvare (SAR), care să
poata permite coordonatorilor SAR monitorizarea mişcărilor tuturor navelor de
suprafaţă, avioanelor şi elicopterelor implicate în operatiunea de salvare.

AIS integrat in VTS (Vessel Traffic System)

De cand a fost integrat cu VTS, sistemul AIS ofera un instrument puternic

pentru monitorizarea si controlul circulatiei navelor prin porturile cu acces
restrictionat si caile navigabile. AIS poate spori instalatiile VTS bazate pe
traditionalul radar, oferind o “suprapunere” AIS pe imaginea radar, sau poate
oferi o alternativa cost-eficacitate in zonele unde nu se pot stabili sisteme bazate
pe radar. Atunci când este integrat cu radar, AIS poate asigura acoperire
continuă, chiar şi când imaginea radar este degradata prin precipitatii masive sau
prin alte interferenţe.
AIS Radar AIS + Radar

Canalele AIS pot fi folosite pentru a transmite date de port, pilotajul,

misiunile de dană, informaţii agenţiei de navigatie, maree şi curenţi, anunţuri
marinarilor şi alte informaţii de la ţărm la nave, precum şi de la navă la navă şi
navă tarm. Este posibil, de asemeea, ca VTS sa transmita imaginea completă de
port la toate navele din zona, astfel încât toti maestrii şi de piloţii sa aibe aceeaşi
"imaginea de ansamblu".
Centru VTS îşi poate asuma controlul asupra alocarea timeslot-urilor
mesajelor AIS pentru a asigura schimbul optim de date în interiorul zonei de
acoperire. Canalele speciale dedicate pot fi desemnate pentru operatiunile AIS a
zonei locale. Echipamentul AIS de la bordul navei avea capacitatea de a trece la
diferite canale în mod automat atunci când este comandat de operatorul VTS de
pe tarm.
 Domeniu de aplicare
Tabelul de mai jos prezintă domeniile de aplicare tratate în prezentul
document. Fiecare domeniu de aplicare este împărţit în sarcini, iar utilizatorii
sunt definiţi pentru fiecare sarcină.
 Beneficiile AIS
AIS oferă o serie de avantaje, inclusiv de evitare a coliziunilor pentru
siguranţa personală a marinarilor, de identificare a navei pentru autorităţile
portuare şi de securitate naţională, precum şi la identificarea de nave de
agrement şi de aplicaţii comerciale.

De a vedea şi de a fi vazut
Transporderul Clasa B primeste continuu toate informaţiile de la toate
navele din zona echipate cu AIS clasa A şi clasa B şi afişează aceste informaţi
harta standard sau pe PC. În acelaşi timp, clasa B, va transmite poziţia catre
toate navele echipate cu AIS în mod automat.

Siguranta pe timp de noapte şi în condiţii meteorologice nefavorabile

AIS Clasa B este un instrument vital de navigare în condiţii de vizibilitate
redusă. Informaţiile primite de la alte obiective AIS oferă utilizatorului
informaţii vitale de navigaţie şi transmiterea poziţia alerteaza alte nave pentru
aflarea locaţiei utilizatorului.

- Combinat cu radar, AIS oferă cea mai bună imagine posibilă a situaţiei
în toate condiţiile.
- Transmite poziţia autorităţilor / navelor din apropiere, in caz de
urgenţă
- Afisare grafica a poziţiei în raport cu alte nave atunci când este
conectat la un display adecvat.
- Urmarirea navelor de interes, cum ar fi prieteni / colegi.

Conţinutul informaţiilor

În general, prin intermediul AIS interior se transmit doar informaţii

privind urmărirea şi reperarea, precum şi siguranţa. Luând în considerare această
cerinţă, mesajele AIS interior trebuie să conţină următoarele informaţii:

Informaţii statistice referitoare la nave

Informaţiile statice referitoare la navele de navigaţie interioară includ

aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca în cazul AIS definit de IMO, în măsura
în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametri neutilizaţi trebuie
definite ca „indisponibile”.
Se adaugă informaţiile statice specifice navigaţiei interioare.
Informaţiile statice sunt transmise independent de către navă sau la cerere.
Informaţii dinamice referitoare la nave

Informaţiile dinamice referitoare la navele de navigaţie interioară trebuie

să aibă aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca în cazul AIS definit de IMO, în
măsura în care acest lucru este posibil. Câmpurile de parametric neutilizaţi
trebuie să fie definite ca „indisponibile”.
Se adaugă informaţiile dinamice referitoare la navele specifice navigaţiei
interioare.
Informaţiile dinamice referitoare la nave sunt transmise independent de
către navă sau la cerere.
Informaţii privind cursa
Informaţiile privind cursa pentru navele de navigaţie interioară vor avea
aceiaşi parametri şi aceeaşi structură ca şi în cazul AIS definit IMO, în măsura
în care acest lucru este posibil.
Se adaugă informaţiile privind cursele interioare.
Informaţiile privind cursa sunt transmise independent de către navă sau la
cerere.

Informaţii privind gestionarea traficului

Informaţiile privind gestionarea traficului sunt destinate utilizării
specifice în navigaţia interioară. Aceste informaţii sunt transmise atunci când
este necesar sau exclusiv la cerere către/de la navele de navigaţie interioară.

ETA la ecluză/pod/terminal

Informaţiile privind ETA la ecluză/pod/terminal sunt transmise ca mesaj

adresat de la navă la mal.

RTA la ecluză/pod/terminal
Informaţiile privind RTA la ecluză/pod/terminal sunt transmise ca mesaj
adresat de la mal la navă.

Numărul de persoane la bord

Informaţia privind numărul de persoane la bord este transmisă de
preferinţă ca mesaj adresat de la navă la mal la cerere sau în cazul unui
eveniment special.
Statusul semnalului

Informaţiile privind starea semnalului sunt transmise ca mesaj difuzat de

la mal la navă.

Avertizări EMMA

Informaţiile privind avertizările EMMA sunt transmise ca mesaj difuzat

de la mal la navă.

Nivelul apei

Informaţiile privind nivelul apei sunt transmise ca mesaj difuzat de la mal

la navă.

Mesaje privind siguranţa

Mesajele privind siguranţa sunt transmise atunci când este necesar ca

mesaje difuzate sau adresate.

Frecvenţa rapoartelor de transmitere a informaţiilor

Diferitele tipuri de informaţii ale AIS interior trebuie transmise la

intervale de raportare diferite.
Pentru navele care se deplasează pe căile navigabile interioare, frecvenţa
rapoartelor de transmitere a informaţiilor dinamice poate trece din modul
SOLAS în modul de cale navigabilă interioară. În modul de cale navigabilă
interioară, frecvenţa poate fi stabilită între 2 secunde şi 10 minute. În zonele de
trafic mixt precum porturile maritime, autoritatea competentă trebuie să aibă
posibilitatea de a diminua frecvenţa de raportare a informaţiilor dinamice pentru
a armoniza frecvenţele de raportare între navele de navigaţie interioară şi navele
SOLAS. Frecvenţa de raportare trebuie să poată fi comutată printr-o comandă
TDMA de la o staţie de bază (comutare automată prin telecomanda TDMA prin
intermediul mesajului 23) şi prin comenzi de la sistemele de bord, de exemplu,
MKD, ECDIS sau calculator de bord, printr-o interfaţă, de exemplu, IEC 61162
(comutare automată prin comanda sistemului de bord).
Pentru informaţiile statice şi cele privind cursa, se recomandă o frecvenţă
de raportare de mai multe minute, la cerere sau în cazul în care informaţia se
modifică.

Se aplică următoarele frecvenţe de raportare:

Informaţii statice referitoare la nave La fiecare 6 minute, atunci când

datele se modifică sau la cerere

Informaţii dinamice referitoare la Depind de starea de navigare şi de

Nave modul de funcţionare a navei, fie
modul de cale navigabilă interioară,
fie modul SOLAS

La fiecare 6 minute, atunci când

Informaţii privind cursa datele se modifică sau la cerere

Informaţii privind gestionarea Conform cerinţelor (vor fi definite

traficului de autoritatea competentă)

Mesaje privind siguranţa Conform cerinţelor

Ritmul de actualizare a informaţiilor dinamice referitoare la nave

 Clasele AIS

Standardul AIS descrie două clase majore de unităţi AIS:

 Clasa A - mandatat pentru utilizarea

pe nave SOLAS din Capitolul V (şi alţii, în
unele ţări).
 Clasa B - putere mai scăzuta,
costuri mai scăzute

În ciuda beneficiilor de securitate imense aduse

de AIS comercial (clasa A), costul acestei
tehnologii avansate a fost anterior un obstacol
în calea introducerii AIS la ambarcaţiunile de
agrement şi a navelor comerciale uşoare.
Pentru a depăşi această problemă, transponderul
AIS de clasă B a fost dezvoltat pentru a oferi
toate beneficiile AIS cu costuri eficiente, fiabile
şi uşor de utilizat pentru utilizatorii care nu au
nevoie de datele complete necesare pentru transportul maritim comercial.
AIS Clasa B a fost conceput in lumina comerciala şi avamd in minte
bugetul utilizatorului de agrement, dar încă mai oferă toate avantajele AIS.
Dispozitivul poate fi uşor de instalat şi conectat la majoritatea hartilor de
navigatie sau la PC.

AIS Clasa A

Fiecare Transponder AIS constă dintr-un transmitator VHF, două

receptoare VHF TDMA, un receptor de apel selectiv digital VHF (DSC),
precum şi afişaj de link-uri la bordul navelor şi a sistemelor de senzor prin
standardul de comunicaţii electronice marine (cum ar fi NMEA 0183, de
asemenea, cunoscut sub numele de IEC 61162). Timpul este vital pentru
sincronizarea corespunzătoare şi de cartografiere pentru o unitate de clasa A.
Prin urmare, fiecare unitate este necesar sa aiba un sistem intern global de
navigaţie prin satelit (de exemplu, GPS) Acest receptor intern poate fi de
asemenea utilizat pentru informaţii de poziţie. Cu toate acestea, poziţia este de
obicei furnizata de un receptor GPS extern, cum ar fi, LORAN sau un sistem de
navigaţie inerţial. Receptor intern este utilizat numai ca o copie de siguranţă
pentru informaţiile de poziţie.
Alte informaţii transmise de către AIS, dacă sunt disponibile, sunt pe cale
electronică, obţinute de la echipamentul de la bord, prin standard de conexiuni
marin de date. Informatii despre destinatie şi de curs şi viteză pe sol sunt în mod
normal oferite de către toate navele echipate cu AIS. Alte informaţii, cum ar fi
rata de intoarcere, unghi de bandă, pitch and roll, şi de destinaţie şi ETA ar putea
fi, de asemenea, furnizate.
Transponderul AIS, în mod normal, funcţionează într-un mod autonom şi
continuu, indiferent dacă acesta funcţionează în mare deschisă, de coastă sau
zone interioare. Transmisiile se găsesc pe două frecvenţe, canale maritime VHF,
87B (161.975 MHz) şi 88B (162.025 MHz) şi folosesc 9600 bit/s GMSK.
Deşi doar un singur canal de radio este necesar, fiecare staţie transmite şi
primeşte prin două canale radio pentru a evita problemele de interferenţă, şi
pentru a permite canalelor de a fi schimbate fără sa se piarda comunicatie de la
alte nave.
Pentru a se asigura că transmisiile VHF ale diferiteor transpondere nu apar
în acelaşi timp, semnalele sunt multiplexate in timp folosind o tehnologie
denumită auto-Organizat Time Division Multiple Access (STDMA). Pentru a
face mai eficientă utilizare a lăţimii de bandă disponibile, navele care sunt
ancorate sau se îndreaptă încet, transmit mai puţin frecvent decât cele care sunt
în mişcare rapidă sau sunt in manevră. Rata de actualizare a navelor de manevră
rapida este similară cu cea a unui radar convenţional marin. De referinţă de timp
este derivat din sistemul de navigaţie.
Fiecare staţie determină programul propriu de transmisie (slot), pe baza
datelor de traffic, link-ul de istorie şi cunoaşterea acţiunilor viitoare de către alte
posturi. Un raport de poziţie de la o staţie AIS se încadrează în una din 2250
sloturi de timp stabilit la fiecare 60 de secunde pe fiecare frecvenţă. Staţiile AIS
se sincronizeaza continuu reciproc, pentru a evita suprapunerea de transmisii
slot. Slotul de selecţie de către o staţie AIS este randomizaţi într-un interval
definit, şi etichetat cu un timp de expirare aleator între 0 şi 8 cadre. Atunci când
o staţie modifică slotul sau de atribuire, aceasta anunţă atât noua locaţie cat şi
timpul de expirare pentru acea locaţie.
Modul de difuzare SOTDMA permite sistemului să fie supraîncărcat cu
400 la 500%, prin partajarea de sloturi, şi mai oferă throughput aproape 100%
pentru navele de mai mult de 8 - 10 Nm într-un mod navă la navă. În caz de
supraîncărcare a sistemului, numai obiectivele mai departate vor fi supuse drop-
out-ului, în scopul de a acorda preferinţă obiectivelor mai apropiate care sunt o
preocupare principală a operatorilor navei. În practică, capacitatea sistemului
este aproape nelimitata, care să permită unui număr mare de nave care urmează
să fie gazduiti la acelaşi timp.
Raza de acoperire a sistemului este similara cu alte aplicaţii VHF, în esenţă, în
funcţie de înălţimea antenei, dar puţin mai bună cea a VHF digital şi nu VHF
analogic. Propagarea acestuia este mai bună decât cea de radar.
Sistemul este compatibil cu sistemele digitale de apel selectiv, care să
permită sisteme de coastă pentru GMDSS ieftin pentru a stabili canale de
operare AIS şi identificarea şi urmărirea navelor echipate cu AIS, şi este destinat
să înlocuiască complet DSC-urile existente, bazate pe sisteme transponder.
De la începutul anului 2007 un nou standard international pentru Staţii
bazate pe AIS a fost aprobat standardul IEC 62320-1. Recomandarea IALA
vechi şi noul standard IEC 62320-1 sunt, în unele funcţii incompatibile şi, prin
urmare, trebuie sa fie upgradate sulutiile de retea atasate. Acest lucru nu va avea
impact fata de utilizatori, dar constructorii de sistem au de actualizat software-ul
pentru a permite acest lucru. Un standard pentru staţii pe bază de AIS a fost mult
timp asteptat. În prezent, exista multe retele ad-hoc de clasa A.

AIS Clasa B

Transponderele de clasă B sunt proiectate pentru transportul navelor de

sub-SOLAS. Fiecare constă dintr-un transmitator VHF, doua receptoare VHF
CSTDMA, dintre care unul este multiplexat cu receptorul VHF apel selectiv
digital (DSC), precum şi o antenă GPS activa. Deşi formatul de date de ieşire
suporta informaţii de poziţie, în general unitatile nu sunt conectate la un compas,
astfel încât aceste date sunt rareori transmise. Ieşirea este un standard AIS cu
fluxul de date de la 38400bps, la fel ca RS232 şi / sau formate NMEA. Pentru a
preveni supraîncărcarea de lăţime de bandă disponibila, puterea de transmisie
este limitată la 2W, oferind o raza de aproximativ 5 - 10 mile.

Patru tipuri de mesajele sunt definite pentru unităţile de clasa B:

Message 14: Mesaj legat de siguranta

Acest mesaj este transmis, la cerere, pentru utilizator - unele transpondere au un
buton are permite să fie trimis, sau poate fi trimis prin intermediul interfeţei
software. Aceasta trimite un mesaj de siguranţă pre-definit.

Message 18: Raport de pozitie standard CS clasa B

Acest mesaj este trimis la fiecare 3 minute cand viteza de peste pamant (SOG)
este mai mică de 2 noduri, sau la fiecare 30 de secunde pentru viteze mai mari.
MMSI, Time, SOG, COG, longitudine, latitudine, True Titlu

Message 19: Raport de pozitie extins al echipamentului clasa B

Acest mesaj a fost proiectat pentru protocolul SOTDMA, şi este prea lung
pentru a fi transmis ca CSTDMA. Cu toate acestea o staţie de coastă poate sonda
de transponder pentru ca acest mesaj să fie trimis. MMSI, Time, SOG, COG,
longitudine, latitudine, True Titlu, tip de vase, dimensiuni.

Message 24: Raport statistic de date CS clasa B

Acest mesaj este trimis la intervale de 6 minute, în acelaşi interval de timp ca şi
pentru transpondere clasa A. Datorita lungimii sale, acest mesaj este împărţit în
două părti, si trimis la o distanta de un minut unul de celălalt.
Acest mesaj a fost definit după specificaţiile originale AIS, astfel ca unele
unitati din clasa A au nevoie de un upgrade de soft pentru a putea decoda acest
mesaj . MMSI, Numebarca, Tip vas, indicativul de apel, dimensiunile, precum şi
ID-ul furnizorului de echipamente.

Cerinte de transport

IMO a stabilit cerinţe

obligatorii de transport pentru
echipamente AIS aprobate sub
Conventia ocrotirii vieţii omeneşti
pe mare (SOLAS). Cerinţele
transportului AIS se vor aplica
pentru:
 toate navele cu un tonaj brut
de 300 şi mai mare, angajate
în curse internaţionale
 Navelor de transport cu un
tonaj brut de 500 şi mai mare
care nu sunt angajate în curse internaţionale
 toate navele de pasageri, indiferent de mărime

Toate cele construite recent trebuie să fie echipate cu un AIS aprobat dupa 1
iulie 2002. Navele existente angajate în curse internaţionale, construite înainte
de luna iulie 1, 2002, trebuie să fie prevăzute în conformitate cu următorul
calendar:
 În cazul navelor de pasageri, nu mai târziu de 1 iulie, 2003
 În caz de nave-cisterna, nu mai târziu de prima anchetă de echipamente de
siguranţă dupa 1 iulie 2003
 În cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele-cisternă de
50.000 de tone brut şi mai mare, nu mai târziu de 1 iulie 2004.
  În cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele-cisternă de la
10.000 la 50.000 de tone brut, nu mai târziu de 1 iulie, 2005.
 În cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele-cisternă de la
3.000 la 10.000 tonaj brut, nu târziu de 1 iulie 2006.
 În cazul navelor, altele decât navele de pasageri şi navele-cisternă de la
300 la 3000 t, tonaj brut, nu târziu de 1 iulie 2007.

Navele non-SOLAS

Cerinţele transportul AIS se aplică numai navelor comerciale supuse

conventiei SOLAS. Ce se intampla cu nave mai mici, cum ar fi remorchere,
workboats, navele de pescuit şi de agrement care, care nu vor fi echipate cu
AIS? Vor fi ele invizibile la bordul navei şi pe staţiile de ţărm AIS?

În unele domenii, cum ar fi căile pe râuri, care desfăşoară trafic intens

comercial, este probabil ca autoritatile de port sa extinda cerinţele transportului
AIS pentru includerea altor ambarcaţiuni. De asemenea, unele naţiuni poate
decide să folosească tehnologia AIS de a monitoriza pescuitul în apele lor de la
malul marii prin solicitarea navelor comerciale de pescuit să fie echipate cu AIS.
Există discuţii considerabile în cercurile maritime despre dezvoltarea unui
fel de "mini-AIS" - transpordere simplificate care ar putea fi instalate penavele
non-SOLAS. Aceste dispozitive pot fi pe o raza mai scurta combinat cu
dispozitive de transmitere a informaţiilor limitate la o rată de actualizare redusă,
sau, în unele cazuri, terminale doar de receptie - primirea şi afişarea datelor AIS
de la alte nave, dar nu şi transmiterea datelor STDMA. Specificaţiile sunt încă
urmează să fie stabilite pentru aceste tipuri de echipamente.

Standarde AIS

Există trei standarde internaţionale primare pentru echipamentele AIS. Ele

au fost elaborate în comun de către Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO),
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) şi Comisia Electrotehnică
Internaţională (IEC). Echipamentele AIS de la bordul navei trebuie să
îndeplinească prevederile din toate cele trei documente.

 Rezolutia IMO MSC.74(69), Anexa 3, "Recomandări privind standardele

de performanţă pentru un bord Universal Automatic Identification System
(AIS)"
 Acest document stabileşte cerinţele de transport pentru AIS şi cerinţele de
performanţă pentru echipamentul de la bord. Standardul IMO a fost folosit de
ITU şi IEC în elaborarea unor standarde tehnice şi de testare. Acesta a fost
aprobat de către Subcomisia IMO privind siguranţa navigaţiei în sesiunea 45 în
anul 2000 târziu.

 Recomandarea ITU-R M.1371-1, "Caracteristici tehnice pentru un bord

universal Automatic Identification System Folosind Time Division Multiple
Access, în Banda Maritima Mobila"
Acest document defineşte în detaliu modul în care funcţionează
tehnologia AIS şi STDMA. Standardul original, adoptat de Uniunea
Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) în 1998, a fost revizuit în 2001 pentru
a clarifica cerinţele de proiectare.

 Standardul IEC 61993-2, "Bordul Universal Automatic Identification

System (AIS)"
Acest standard specifică cerintele minime de funcţionare şi de
performanţă, metode de testare şi rezultatele testelor necesare în conformitate cu
standardele de performanţă prevăzute în Rezoluţia OMI MSC.74 (69), anexa 3.
Aceasta include caracteristicile tehnice cuprinse în ITU-R M.1371 - 1 şi ia în
considerare reglementările radio ITU acolo unde este cazul. Acest proiect de
standard este aprobat pentru publicare până în decembrie 2001.
 Bibliografie

http://www.bosunsmate.org/ais/
http://en.wikipedia.org/wiki/Automatic_Identification_System
http://www.km.kongsberg.com/ks/web/nokbg0240.nsf/AllWeb/96A02F9061
E54FC6C1256C700043DD06?OpenDocument
http://www.barentssea.no/?p=aisinfrastructure&l=en
http://www.navcen.uscg.gov/marcomms/ais.htm
http://www.srt-marine.com/products-explained.php
http://www.navcen.uscg.gov/enav/ais/types_of_AIS.htm