Prof. Indrumator: Conf. dr. ing.

Minea Marius

Student: Nae Adrian

Grupa 8415
Cuprins

Introducere ............................................................................................................ 3
Ce este AIS? ........................................................................................................... 4
Supravegherea de coasta ....................................................................................... 7
AIS integrat in VTS (Vessel Traffic System) ............................................................. 8
Beneficiile AIS ........................................................................................................ 9
Clasele AIS............................................................................................................ 10
AIS Clasa A ........................................................................................................... 10
AIS Clasa B ........................................................................................................... 12
Standarde AIS ...................................................................................................... 13
Bibliografie........................................................................................................... 15

2
Introducere

Unul dintre obiectivele cheie ale administraţiilor maritime este acela de a

asigura siguranta căilor sale navigabile, de protecţie a mediul înconjurător şi, în
acelaşi timp, sa ofere un mediu economic eficace pentru traficul naval. Aceasta
sarcină este îndeplinită prin introducerea de reglementări naţionale şi
internaţionale adecvate care guverneaza modul în care navele care intră şi
operează în apele teritoriale ale unei ţări.

Comisia Europeană, Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin (CCNR) şi

Comisia Dunării au recunoscut nevoia de mijloace automate de schimb al datelor
de navigaţie între nave şi între navă şi uscat pentru indentificarea automata si
solutii de localizare si urmarire in navigatia interioara.

În navigaţia maritimă, IMO (Organizaţia Maritimă Internaţională) a introdus

sistemul de identificare automată (AIS). De la sfârşitul anului 2004, toate navele
maritime care efectuează curse internaţionale şi cărora li se aplică dispoziţiile
capitolului 5 din Convenţia SOLAS (Safety Of Life At Sea) trebuie să fie echipate cu
AIS.

Sistemele de identificare automată a navelor (Automatic Identification

System) menţionate în Convenţia Internaţională pentru siguranţa vieţii pe mare
din 1 noiembrie 1974 permit nu numai îmbunătăţirea posibilităţilor de
monitorizare a acestor nave, ci şi, mai ales, creşterea siguranţei lor în situaţii de
navigare la mică distanţă una de cealaltă. Având în vedere numărul mare de
coliziuni în care au fost implicate nave de pescuit, care, în mod cert, nu au fost
observate de navele comerciale sau care nu au observat navele comerciale aflate
în apropiere, ar fi de dorit extinderea acestei măsuri la navele de pescuit cu o
lungime mai mare de 15 metri.

3
Ce este AIS?

Ais este cel mai important progress pentru navigarea in siguranta din
domeniul maritim de la introducerea radarului. Sistemul a fost dezvoltat iniţial ca
un instrument de evitare a coliziunilor, pentru a permite navelor comerciale sa se
"vada" reciproc, în mod mai clar în toate condiţiile si de a imbunatatii informatiile
carmaciului despre mediul ce-l inconjoara.

Sistemul AIS (Automatic Identification System) reprezinta o modalitate

electronica de transmitere automata la distanta a unor informatii complexe
privind identitatea unei nave sau a unui convoi de barje, incarcatura aflata la
bord, destinatia transportului, viteza deplasarii, etc.

AIS este un sistem transponder de transmitere de la bordul navei, prin care

navele trimit in mod continuu ID-ul lor, pozitia, cursul, viteza si alte date catre
toate navele aflate in apropiere precum si statiilor VTS.

4
 Aceste informaţii sunt primite si de alte Transpordere AIS la bordul navelor
si de alte statii de coasta, folosindu-le pentru a construi un ecran grafic in timp
real cu traficul naval din zona.

Oferă, de asemenea, autorităţilor portuare şi organelor de siguranţa

maritima capacitatea de a gestiona traficul maritim şi de a reduce hazardul
navigaţiei marine.

AIS nu are nevoie de un radar, dar poate oferi capabilităţi similare, şi chiar şi
consolidarea unei imagini radar în cazul în care un radar a fost deja instalat pe
navă.

AIS este proiectat să funcţioneze într-una din următoarele moduri:

- În modul navă-navă pentru a evita coliziunile

- Ca un mijloc pentru autoritatile de pe coastă de a obţine informaţii

despre o navă şi încărcătura sa
- Ca un instrument de gestionare a traficului atunci când este integrat
intr-un sistem de trafic maritim (VTS)

Schimbul de date nava-nava

Primul mod de operare pentru AIS este raportarea autonoma nava-la-nava.

În acest mod, fiecare navă, transmite datele sale la toate celelalte nave echipate
cu AIS în gama VHF. Sistemul unic de comunicaţii permite ca aceste transmisii de
date sa aibe loc independent fără a fi nevoie de un post central de control.

5
 Pozitia si alte date sunt introduse automat de la senzorii navei in sistemul
AIS, in care datele sunt formatate si trimise intr-o explozie scurta de date, pe un
canal dedicat VHF. Cand sunt primate pe alte nave, datele sunt decodificate si
afisate in grafica si format text. Datele AIS pot fi introduce in sistemele de
navigatie integrate ale navei si sistemele radar pentru a oferi tag-uri AIS pentru
tinte radar.

Display AIS

Mesajele AIS actualizate sunt transmise la fiecare cateva secunde pentru a

pastra informatiile actualizate. Schimburile de date nava-la-nava au loc in mod
automat fara a fi nevoie de alte actiuni din exterior.

6
Supravegherea de coasta

Autoritatile de pe coasta pot instala statii AIS automate pentru a

monitoriza deplasarea navelor prin zona. Aceste statii pot monitoriza pur si simplu
transmisiile AIS de la navele in trecere. Statiile de coasta pot utiliza, de asemenea,
canalele AIS pentru transmisiile tarm-nava ca sa transmita informatii cu privire la
maree marinarilor si statiilor meteorologice locale.

Datele AIS pot fi memorate automat pentru redare ulterioara în cazul

investigarii unui accident, deversare de petrol sau alt eveniment. AIS poate fi, de
asemenea, un instrument util în operatiuni de căutare şi salvare (SAR), care să
poata permite coordonatorilor SAR monitorizarea mişcărilor tuturor navelor de
suprafaţă, avioanelor şi elicopterelor implicate în operatiunea de salvare.

7
AIS integrat in VTS (Vessel Traffic System)

De cand a fost integrat cu VTS, sistemul AIS ofera un instrument puternic

pentru monitorizarea si controlul circulatiei navelor prin porturile cu acces
restrictionat si caile navigabile. AIS poate spori instalatiile VTS bazate pe
traditionalul radar, oferind o “suprapunere” AIS pe imaginea radar, sau poate
oferi o alternativa cost-eficacitate in zonele unde nu se pot stabili sisteme bazate
pe radar. Atunci când este integrat cu radar, AIS poate asigura acoperire continuă,
chiar şi când imaginea radar este degradata prin precipitatii masive sau prin alte
interferenţe.

AIS Radar AIS + Radar

Canalele AIS pot fi folosite pentru a transmite date de port, pilotajul,

misiunile de dană, informaţii agenţiei de navigatie, maree şi curenţi, anunţuri
8
marinarilor şi alte informaţii de la ţărm la nave, precum şi de la navă la navă şi
navă tarm. Este posibil, de asemenea, ca VTS sa transmita imaginea completă de
port la toate navele din zona, astfel încât toti maestrii şi de piloţii sa aibe aceeaşi
"imaginea de ansamblu".

Centru VTS îşi poate asuma controlul asupra alocarea timeslot-urilor

mesajelor AIS pentru a asigura schimbul optim de date în interiorul zonei de
acoperire. Canalele speciale dedicate pot fi desemnate pentru operatiunile AIS a
zonei locale. Echipamentul AIS de la bordul navei are capacitatea de a trece la
diferite canale în mod automat atunci când este comandat de operatorul VTS de
pe tarm.

Beneficiile AIS

AIS oferă o serie de avantaje, inclusiv de evitare a coliziunilor pentru

siguranţa marinarilor, de identificare a navei pentru autorităţile portuare şi de
securitate naţională, precum şi la identificarea de nave de agrement şi de aplicaţii
comerciale.

9
Clasele AIS

Standardul AIS descrie două clase majore de unităţi AIS:

 Clasa A - mandatat pentru utilizarea

pe nave SOLAS din Capitolul V (şi alţii, în
unele ţări).
 Clasa B - putere mai scăzuta, costuri
mai scăzute

În ciuda beneficiilor de securitate

imense aduse de AIS comercial (clasa A),
costul acestei tehnologii avansate a fost
anterior un obstacol în calea introducerii
AIS la ambarcaţiunile de agrement şi a
navelor comerciale uşoare.

Pentru a depăşi această problemă, transponderul AIS de clasă B a fost

dezvoltat pentru a oferi toate beneficiile AIS cu costuri eficiente, fiabile şi uşor de
utilizat pentru utilizatorii care nu au nevoie de datele complete necesare pentru
transportul maritim comercial.

AIS Clasa B a fost conceput in lumina comerciala şi avand in minte bugetul

utilizatorului de agrement, dar încă mai oferă toate avantajele AIS. Dispozitivul
poate fi uşor de instalat şi conectat la majoritatea hartilor de navigatie sau la PC.

AIS Clasa A
Fiecare transponder AIS constă dintr-un transmitator VHF, două receptoare
VHF TDMA, un receptor de apel selectiv digital VHF (DSC), precum şi afişaj de link-

10
uri la bordul navelor şi a sistemelor de senzor prin standardul de comunicaţii
electronice marine (cum ar fi NMEA 0183, de asemenea, cunoscut sub numele de
IEC 61162). Timpul este vital pentru sincronizarea corespunzătoare şi de
cartografiere pentru o unitate de clasa A.

Prin urmare, fiecare unitate este necesar sa aiba un sistem intern global de
navigaţie prin satelit (de exemplu, GPS) Acest receptor intern poate fi de
asemenea utilizat pentru informaţii de poziţie. Cu toate acestea, poziţia este de
obicei furnizata de un receptor GPS extern, cum ar fi, LORAN sau un sistem de
navigaţie inerţial. Receptor intern este utilizat numai ca o copie de siguranţă
pentru informaţiile de poziţie.

Alte informaţii transmise de către AIS, dacă sunt disponibile, sunt pe cale
electronică, obţinute de la echipamentul de la bord, prin standard de conexiuni
marin de date. Informatii despre destinatie şi de curs şi viteză pe sol sunt în mod
normal oferite de către toate navele echipate cu AIS. Alte informaţii, cum ar fi rata
de intoarcere, unghi de bandă, pitch and roll, şi de destinaţie şi ETA ar putea fi, de
asemenea, furnizate.

Transponderul AIS, în mod normal, funcţionează într-un mod autonom şi

continuu, indiferent dacă acesta funcţionează în mare deschisă, de coastă sau
zone interioare. Transmisiile se găsesc pe două frecvenţe, canale maritime VHF,
87B (161.975 MHz) şi 88B (162.025 MHz) şi folosesc 9600 bit/s GMSK.

Deşi doar un singur canal de radio este necesar, fiecare staţie transmite şi
primeşte prin două canale radio pentru a evita problemele de interferenţă, şi
pentru a permite canalelor de a fi schimbate fără sa se piarda comunicatie de la
alte nave.

Pentru a se asigura că transmisiile VHF ale diferiteor transpondere nu apar

în acelaşi timp, semnalele sunt multiplexate in timp folosind o tehnologie
denumită STDMA. Pentru a face mai eficientă utilizare a lăţimii de bandă
disponibile, navele care sunt ancorate sau se îndreaptă încet, transmit mai puţin
frecvent decât cele care sunt în mişcare rapidă sau sunt in manevră. Rata de

11
actualizare a navelor de manevră rapida este similară cu cea a unui radar
convenţional marin. De referinţă de timp este derivat din sistemul de navigaţie.

AIS Clasa B

Transponderele de clasă B sunt proiectate pentru transportul navelor de

sub-SOLAS. Fiecare constă dintr-un transmitator VHF, doua receptoare VHF
CSTDMA, dintre care unul este multiplexat cu receptorul VHF apel selectiv digital
(DSC), precum şi o antenă GPS activa. Deşi formatul de date de ieşire suporta
informaţii de poziţie, în general unitatile nu sunt conectate la un compas, astfel
încât aceste date sunt rareori transmise. Ieşirea este un standard AIS cu fluxul de
date de la 38400bps, la fel ca RS232 şi / sau formate NMEA. Pentru a preveni
supraîncărcarea de lăţime de bandă disponibila, puterea de transmisie este
limitată la 2W, oferind o raza de aproximativ 5 - 10 mile.

Patru tipuri de mesajele sunt definite pentru unităţile de clasa B:

Message 14: Mesaj legat de siguranta

Acest mesaj este transmis, la cerere, pentru utilizator - unele transpondere au un

buton are permite să fie trimis, sau poate fi trimis prin intermediul interfeţei
software. Aceasta trimite un mesaj de siguranţă pre-definit.

Message 18: Raport de pozitie standard CS clasa B

Acest mesaj este trimis la fiecare 3 minute cand viteza de peste pamant (SOG)
este mai mică de 2 noduri, sau la fiecare 30 de secunde pentru viteze mai mari.
MMSI, Time, SOG, COG, longitudine, latitudine, True Titlu

12
Message 19: Raport de pozitie extins al echipamentului clasa B

Acest mesaj a fost proiectat pentru protocolul SOTDMA, şi este prea lung pentru a
fi transmis ca CSTDMA. Cu toate acestea o staţie de coastă poate sonda de
transponder pentru ca acest mesaj să fie trimis. MMSI, Time, SOG, COG,
longitudine, latitudine, True Titlu, tip de vase, dimensiuni.

Message 24: Raport statistic de date CS clasa B

Acest mesaj este trimis la intervale de 6 minute, în acelaşi interval de timp ca şi

pentru transpondere clasa A. Datorita lungimii sale, acest mesaj este împărţit în
două părti, si trimis la o distanta de un minut unul de celălalt.

Acest mesaj a fost definit după specificaţiile originale AIS, astfel ca unele unitati
din clasa A au nevoie de un upgrade de soft pentru a putea decoda acest mesaj .
MMSI, Numebarca, Tip vas, indicativul de apel, dimensiunile, precum şi ID-ul
furnizorului de echipamente.

Standarde AIS

Există trei standarde internaţionale primare pentru echipamentele AIS. Ele

au fost elaborate în comun de către Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO),
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) şi Comisia Electrotehnică
Internaţională (IEC). Echipamentele AIS de la bordul navei trebuie să
îndeplinească prevederile din toate cele trei documente.

 Rezolutia IMO MSC.74(69), Anexa 3, "Recomandări privind standardele de

performanţă pentru un bord Universal Automatic Identification System (AIS)"

13
 Acest document stabileşte cerinţele de transport pentru AIS şi cerinţele de
performanţă pentru echipamentul de la bord. Standardul IMO a fost folosit de ITU
şi IEC în elaborarea unor standarde tehnice şi de testare. Acesta a fost aprobat de
către Subcomisia IMO privind siguranţa navigaţiei în sesiunea 45 în anul 2000
târziu.

 Recomandarea ITU-R M.1371-1, "Caracteristici tehnice pentru un bord

universal Automatic Identification System Folosind Time Division Multiple Access,
în Banda Maritima Mobila"
Acest document defineşte în detaliu modul în care funcţionează tehnologia
AIS şi STDMA. Standardul original, adoptat de Uniunea Internaţională a
Telecomunicaţiilor (ITU) în 1998, a fost revizuit în 2001 pentru a clarifica cerinţele
de proiectare.

 Standardul IEC 61993-2, "Bordul Universal Automatic Identification System

(AIS)"
Acest standard specifică cerintele minime de funcţionare şi de performanţă,
metode de testare şi rezultatele testelor necesare în conformitate cu standardele
de performanţă prevăzute în Rezoluţia OMI MSC.74 (69), anexa 3. Aceasta include
caracteristicile tehnice cuprinse în ITU-R M.1371 - 1 şi ia în considerare
reglementările radio ITU acolo unde este cazul. Acest proiect de standard este
aprobat pentru publicare până în decembrie 2001.

14
Bibliografie

http://www.bosunsmate.org/ais/

http://en.wikipedia.org/wiki/Automatic_Identification_System

http://www.km.kongsberg.com/ks/web/nokbg0240.nsf/AllWeb/96A02F9061E5
4FC6C1256C700043DD06?OpenDocument

http://www.barentssea.no/?p=aisinfrastructure&l=en

http://www.navcen.uscg.gov/marcomms/ais.htm

http://www.srt-marine.com/products-explained.php

http://www.navcen.uscg.gov/enav/ais/types_of_AIS.htm

15