UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR
Student, REȚELE DE COMUNICAȚII ȘI CALCULATOARE
Implementarea Tehnologiei VoIP
(Ianuarie 2019)
Abstract—Ideea care a stat la baza apariției telefoniei prin
Internet a fost realizarea unei convorbiri telefonice utilizând o
infrastructura existentă. Această nevoie a condus la noțiunea de
rețea convergentă, adică o rețea care combină transmisia de voce,
date și alte tipuri de semnale într-o singură interfață de mare
viteză. Progresul tehnologic și dezvoltarea rețelei de internet,
precum și acceptarea la scară largă a tehnologiei IP, au fost
factori decisivi care au condus la apariția infrastructurilor de tip
convergent.
Cum internetul beneficiază de cea mai raspândita rețea fizică
care asigură traficul de date pe baza protocolului IP, a apărut
tehnologia VoIP care reprezintă abilitatea de a efectua convorbiri
telefonice și de a trimite faxuri peste o rețea bazată pe protocolul
IP (Internet Protocol), reușind să asigure o anumită calitate a
serviciului (QoS – Quality of Service) și cu un raport
cost/beneficii superior telefoniei clasice.
Această lucrare prezintă modul prin carear putea fi reconfigurat
sistemului telefonic al unei entități prin proiectarea de scenarii de
implementare și specificarea alternativă pentru un sistem
telefonic bazat pe tehnologia Voice over Internet Protocol (VoIP).
Index Terms— Voice over IP, server, Implementarea VoIP,
SIP, TCP/IP, NAT, RTP, PSTN, H.323, SBC.
I. INTRODUCERE
T ehnologia VoIP (Voice Over IP) reprezintă o formă de
comunicare care permite realizarea de apeluri telefonice
utilizând internetul în locul sistemelor tradiționale. Prin
intermediul acestei tehnologii vocea este transformată într-un
semnal digital ce se deplasează prin intermediul internetului,
apoi la final același semnal este convertit înapoi în voce.
Această tehnologie diferă în funcție dispozitivul utilizat, de
exemplu calculator,smartphone sau tabletă.Toată lumea
vorbește despre VoIP și fiecare dorește o părticică din bucata
cea mare: producătorii și dezvoltatorii de echipamente văd o
oportunitate de a inova și de a concura.
Companiile de servicii de internet (ISP) văd acum posibilitatea
de a concura cu vechile companii de telecomunicații în
domeniul voce. Utilizatorii sunt interesați de integrarea
serviciilor de dateși voce cu scopul reducerii cheltuielilor.
Deși pare foarte atractivă, tehnologia voip nu s-a dezvoltat în
așa măsura încât să poatăînlocui cu succes serviciile și
calitatea oferită de vechea rețea PSTN. În primul rând trebuie
să fie clar că tehnologia VoIP va fi într-adevar mai eficientă.
Premisa principală a tehnologiei VoIP este de a tranforma
semnalul audio în pachete și de a le transporta prin rețelele de
tip Internet Protocol. Adevărata provocare în a realiza acest
lucru este aceea pe care o întâlnim și în comunicare umană, și
anume, nu numai că semnalul trebuie să ajungă la receptor în
1
aceiași formă în care a fost transmis, dar trebuie să ajungă în
mai puțin de 150 de milisecunde pentru a avea o comunicare
coerentă. Aplicat acest lucru într-un mediu de comutare de
pachete, dacă informația audio încapsulată în pachete se pierde
sau întarzie la recepție, va apărea o degradare a calității
conversației.
Actualul protocol de transport, TCP/IP, nu a fost conceput
special pentru transmisii în timp real. Terminalele unei
comunicații se folosesc pentru a rezolva problema pierderii
pachetelor de metode cum ar fi așteptarea suplimentară pentru
ca pachetele să ajungă sau cererea de retransmisie. Într-o
conversație de voce, aceste mecanisme nu fac altceva decât să
creeze mai multe probleme.
Mecanismul de comunicare VoIP, implică în general o serie
de semnalizări între terminale, sau între terminal și server,
având ca scop crearea a două stream-uri media, câte unul
pentru fiecare direcție, care vor purta conversația propriu-zisă.
Există diferite protocale ce au fost concepute pentru a face
posibilă comunicarea VoIP și pentru a elimina problemele de
implementare a acestei tehnologii.
Din punct de vedere al funcționalității, VoIP are, din nou, un
avantaj major: flexibilitatea în adăugarea unor servicii
adiționale, precum și ușurința cu care se poate reloca locația
abonaților, avantaj evident pentru furnizorii de astfelde
servicii.
II.PROTOCOALELE REȚELEI VOIP
Există multe dezbateri în jurul celor mai populare tipuri de
VoIP: SIP și H.323. Inițial, H.323 a fost cel mai popular
protocol, dar popularitatea sa a scăzut datorită adaptabilității
sale scăzute la NAT și firewall-uri. Din acest motiv, în
dezvoltarea de soluții end-user VoIP a fost folosit tot mai mult
SIP. Cu toate acestea, în rețele de voce de mare capacitate,
unde totul trebuie sa fie sub coontrol, se alege H.323, în cele
mai multe cazuri. Astfel, într-o convorbire, cu toate că clientul
final folosește SIP pentru a accesa să poată traversa cu
ușurință NAT și echipamente firewall, deschizând noi
posibilități pentru acest protocol. VoIPutilizează o varietate de
protocoale, inclusiv RTP (Protocol de transportîn timp real)
pentru transportul datelor multimedia și
SIP (Protocolul de inițiere a sesiunii ) sau H.323 pentru
semnalizarea, adică stabilirea și controlul sesiunilor.
3.1 Protocolul H.323 este un standard pentru protocoale de
comunicații, dezvoltat de ITU-T. Standardul a fost creat
pentru a asigura comunicații multimedia într-o rețea bazată pe
comutația de pachete. Pe lângă traficul de voce, standardul
 UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR
asigură si traficul de date și video. H.323 conlucrează cu
rețeaua telefonică clasică (PSTN), intermediind procesele de
semnalizare și control între o rețea bazată pe comutatie de
pachete IP și o rețea cu comutație de circuite (SCN). H.323
descrie o infrastructură formată din echipamente terminale,
elemente de control comun, servicii și protocoale ce asigură
comunicația de voce, video și date. În Fig. 1 sunt prezentate
elementele unui terminal H.323, precum și protocoalele
utilizate de acesta.
Figură 1- H.323 și protocoalele asociate
Scopul inițial pentru care a fost proiectat standardul H.323 a
fost acela de a oferi un mecanism de transport pentru
aplicațiile multimedia într-o rețea locală (LAN – Local Area
Network). Deși mai mulți producători de echipamente și
furnizori de servicii folosesc H.323 pentru aplicații de tip
videoconferință, standardul a evoluat rapid, fiind în acest
moment cel mai utilizat protocol de semnalizare și control al
apelului într-o retea VoIP.
Standardul H.323 descrie o serie de componete funcționale, ce
pot fi implementate separat, în echipamente diferite, sau pot fi
grupate într-un singur echipament cu întrebuințări multiple. În
Fig. 2 sunt prezentate componentele fizice ale rețelei, printre
care gateway, gatekeeper, terminale și MCU (Multipoint
Control Unit). De asemenea se poate folosi un server proxy.
Figură 2- Componentele standardului H.323
2
Protocolul SIP (Session Initiation Protocol)
SIP a fost proiectat ca un modul in cadrul unei soluții de
comunicație IP. Proiectarea modulară a protocolului a permis
integrarea ușoarăși folosirea altor protocoale existente. SIP
folosește UDP-ul ca protocol de transport, dar, în funcție de
aplicație, poate folosi și protocolul TCP. Portul SIP utilizat
atât în cazul TCP cât și UDP este 5060. Specificațiile
standardului nu acoperă toate aspectele specifice desfășurării
apelului, așa cum sunt descrise în standardul H.323.
Scopul standardului SIP este acela de a crea, modifica și
încheia sesiuni între diferite aplicații, indiferent de tipul de
conținut media sau funcția aplicatiei respective. Sesiunea
poate consta într-o convorbire telefonicăîntre doi sau mai
mulți utilizatori, conferințe multimedia, sau sesiuni interactive
de jocuri. SIP nu definește tipul de sesiune, ci doar se ocupă
de managementul acesteia. Pentru acest lucru SIP îndeplinește
următoarele funcții de bază:
• Localizarea utilizatorilor, traducând adresa SIP a acestora în
adresa IP.
• Negocierea capabilităților între toți participanții la o sesiune
• Modificarea parametrilor sesiunii în timpul desfășurării
apelului.
• Realizarea proceselor de stabilire și încheiere a apelului
pentru toți participanții la sesiune.
Figură 3- Componentele funcționale SIP
În cadrul implementării în cadrul unei entități a tehnologiei
VoIP aceasta va utiliza protocolul SIP. Acesta este proiectat să
se integreze cu alte servicii de Internet, cum ar fi e-mail, web,
mesagerie vocală, mesagerie instantăsau conferințe. Protocolul
de transport în timp real (RTP) este unul dintre fundamentele
tehnice ale Voice over IP și acest lucru este adesea folosit
împreună cu un protocol de semnalizare, cum ar fi Session
Initiation Protocol (SIP), care stabilește conexiuni în rețea. Se
utilizează Protocolul de transport în timp real (RTP), care este
o rețea protocol pentru furnizarea de rețele audio și video prin
intermediul rețelelor IP, unde pentru a monitoriza statisticile
 UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR
de transmisie și calitatea serviciului (QoS) se utilizează
Protocolul de control al timpului real (RTCP).
III. IMPLEMENTAREA
Deoarece rețeaua IP nu furnizează un mecanism care să
asigure ca pachetele de date săfie transmise în ordine
secvențială, sau să furnizeze garantări ale calității serviciului
(QoS), implementările VoIP se confruntă cu probleme legate
de latență și jitter. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci
când în circuit apar conexiuni și prin intermediul sateliților.
Nodul de recepție trebuie să ,restructureze pachetele IP – care
s-ar putea să nu fie primite în ordine, să fie întârziate sau să
lipsească – pentru a ne asigura că fluxul audio rămâne într-o
proporție cât mai mare întreg. Acest lucru este, de obicei,
realizat cu ajutorul unui buffer.
Un alt aspect important este rutarea traficului VoIP prin
firewall-uri și translatoare de adrese (NAT1). SBC2-urile
private sunt folosite , alături de firewall-uri pentru a permite
apelurilor VoIP să pătrundă în rețelele private ale companiilor.
De exemplu, Skype folosește un protocol propriu pentru a ruta
apelurile prin intermediul altor noduri Skype din rețea, reușind
să treacă de NAT-uri și firewall-uri.Alte metode de a traversa
firewall-uri implică folosirea unor protocoale ca STUN 3 sau
ICE4.
Unele servicii VoIP au nevoie de conexiune telefonică
regulată, în timp ce altele în timp ce ne permit să efectuăm
apeluri telefonice folosind o conexiune la internet. VoIP-ul
permite să se facă apel gratuit prin internet în întreaga lume.
1
NAT- Network Address Translation- process ce implică
rescriereaadreselor din interiorul pachetelor IP, în momentul
în care acestea trec printr-un ruter sau firewall.
2
SBC – Session Border Controller – dispozitiv folosit în unele
rețele VoIP cu rolul de a prelua controlul asupra fluxului de
semnalizare și date.
3
STUN – Simple Transversal of UDP over NATs- este un
protocol de rețea ce permite clienților de după NAT să își
descopere adresa publică, tipul de NAT și portul asociat de
NAT cu un port local.
4
ICE- Interactive Connectivity Establishment – furnizează un
mecanism de traversare al NAT, folosit mai ales pentru a
permite clienților de voce SIP să treacă de diverse firewall-uri.
Pentru ca VoIP să fie a realist trebuie realizată înlocuirea
serviciilor de telefonie publică standard prin rețeaua telefonică
(PSTN), de care au nevoie clienții pentru a primi aceeași
calitate a transmisiei vocale pe care o primesc cu serviciile de
telefonie de bază, cu transmisii de voce în mod constant de
înaltă calitate.
Există două motive majore pentru a utiliza VoIP
1. Costuri mai mici
2. Funcționalitate sporită
3
1. Cost redus:
În general, serviciul de telefonie prin VoIP costă mai puțin
decât serviciul echivalent din surse tradiționale. Există, de
asemenea, unele costuridatorate utilizării unei singure rețele
pentru a transporta voce și date. În general, serviciile de
Internet costă, dar prin VoIP nu se poate implica niciun extras
astfel încât utilizatorii să vizualizeze apelurile ca fiind gratuite.
2. Funcționalitate sporită:
VoIP ușurează unele lucruri care sunt dificile de a se realiza
prin rețelele tradiționale de telefonie. Apelurile telefonice
primite sunt direcționate automat către telefonul VoIP, luați
telefonul VoIP într-o călătorie și oriunde îl conectăm la
Internet, putem primi apeluri. Agenții de telefonie care
folosesc telefoane VoIP pot lucra cu ușurință oriunde cu o
conexiune bună la internet. Figura următoare prezintă modul
în care are loc apelul VoIP
Figură 4- Apelul VoIP
IV. ARHITECTURA PROIECTULUI IMPLEMENTAT
Scopul acestui articol este de a cerceta modul în care ar pute fi
implementat un program de telefonie care folosește WIFI sau
WLAN (rețea locală fără fir) ca mijloace de comunicare între
telefoanele mobile fără costuri. VoIPeste utilizat în general
pentru comunicarea a două persoane prin trimiterea de pachete
vocale în timp real. În general, diferite protocoale sunt
implicate în implementarea VoIP. Sarcina principală este
stabilirea unei sesiuni între două părți comunicante.
Protocoalele implicate în stabilirea sesiunii sunt numite
protocoale de plan de control. Protocolul de semnalizare SIP
este cel care controlează și gestionează apelul. Protocolul de
inițiere a sesiunii are multe avantaje adaptate de industria
telecomunicațiilor.
Principalul avantaj este acela că poate fi ușor de folosit .SIP
este scalabil, ușor de implementat și necesită mai puțin timp
de configurare decât predecesorul său.
Fiind bazat pe text, este ușor de programat.SIP se bazează pe
Hypertext Transfer Protocol (HTTP). În principiuse ocupă cu
integrarea funcțiilor de configurare a apelurilor și de
semnalizare a elementelor de rețea, cum ar fi agenții utilizator
și servere proxy.
Configurarea de semnalizare și de apel poate fi utilizată de
către sistemul de comunicații bazat pe IP pentru a sprijini
procesarea apelurilor. SIP permite oamenilor din întreaga
lume să comunice prin intermediul computerelor și
 UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR
dispozitivelor lor mobile prin internet. Este o parte importantă
a serviciului de telefonie prin internet și ne permite să
profităm de avantajele VoIP (VoIP over IP) șiau o experiență
bogată de comunicare. Apelurile (voce sau video) între
utilizatorii SIP sunt gratuite, la nivel mondial. Nu există limite
și nu există legi restrictive sau taxe. Chiar și aplicațiile SIP și
adresele SIP sunt obținute gratuit.
V. UTILIZAREA PROTOCOLULUI SIP ÎN VOIP
Ideea de bază a abordării este de a face un apel vocal, la
început,mobil. A și registrul mobil se înregistrează la serverul
serviciului. Atât mobilele A cât și B au același domeniu IP.
Cand mobilul A apelează pe B, mobilul A trimite cererea
către server unde serverul verifică adresa IP a dispozitivului B
și trimite adresa IP a telefonului mobil B la telefonul mobil A
pentru conexiunea de la egal la egal. După primirea adresei IP
a telefonului mobil B,dacă există o adresă SIP, ai un client
SIP pe computerul tău de dispozitiv mobil, atunci ai nevoie
de a configura clientul SIP. Există o serie de configurări
tehnice pe care să le setați, dar experții de configurare fac
astăzi lucruri foarte ușoare de utilizat. Putem folosi mai multe
aplicații Android cum ar fi SIP simplu, zoiper etc, dar în acest
proiect se propune pentru utilizare CSIP simple. Aceasta este
o aplicație gratuită open source care oferă multe funcții,
inclusiv filtrarea, apelul înregistrare și codec optimizat.
Aplicația Android SIP client CSIP Simple permite clienților să
facă apel gratuit către alți utilizatori VoIP.Telefoanele VoIP
funcționează oriunde aveți acces la internet prin Wi-Fi sau
prin 3G / 4G. La implementarea acestei tehnologii se
utilizează sistemul de operare CentOS5 care este mai flexibil în
instalarea asterisk-ului. Acest produs este în mare parte
compus din pachete software distribuite sub licență gratuită și
cod sursă. Pentru a deschide asterisk-ul, comenzile Linux sunt
necesare și utile. Pentru a copia fișiere sau pentru a schimba
directoarelor etc., folosim comenzile linux în asterisk. Prima
dată trebuie să instalăm sistemul de operare CentOS, care
poate fi flexibil și poate acționa ca un sistem de operare pentru
instalarea asterisk-ului. Asterisk poate rula un anumit număr
de sisteme de operare. Linux este singurul OS suportat oficial.
Asterisk este un soft comutator VoIP, conceput pentru a
reproduce caracteristicile de sistem standard PBX de birou.
Asterisk este, deasemenea, un set de instrumente Voice over
IP care permite interacțiunea dintre caracteristicele centralelor
telefonice și rețelele bazate pe IP (locale și la distanță.)
Asterisk este independent de hardware și este proiectat să
ruleze pe numeroase sisteme de operare. Asterisk este PBX
Open Source (Exchange Private Branch). Un PBX complet în
software. Aceasta rulează practic pe orice sistem de operareși
suportă majoritatea protocoalelor VoIP. Asterisk suportă
majoritatea telefoanelor SIP, care acționează atât ca
registrator, cât și ca agent de back-to-back și poate servi drept
gateway între telefoanele IP și rețeaua telefonică publică
comutată. Deci, după instalarea asterisk-ului trebuie să ne
conectăm la mașina linux ca utilizator root.
4
Locațiile fișierelor Asterisk
 /etc/asterisk/- fișierele de configurare Asterisk
/var/lib/asterisk/-conține astdb, firmware și chei
 /var/spool/asterisk/-
fișierele temporare și fișierele vocale
 /var/log/asterisk/- fișiere log Asterisk
 /var/log/asterisk/cdr-csv/-înregistrări detaliate ale
apelului Asterisk
Primul lucru pe care trebuie să-l facă utilizatorul este să creeze
un fișier de configurare în sip.conf care să poată înregistra un
dispozitiv cu asterisk. Însip.conf putem crea un fișier de
configurare foarte simplu, care permite telefoanelor SIP să se
conecteze cu asterisk.
Apelurile vin transmise prin canale și apoi sunt înmânate
fișierului "extensions.conf". Planul conține secțiuni logice ale
potrivirilor numite contexte și fiecare canal trimite un apel în
planul de apelare cu un nume de context și un număr format.
Planul de apelare atunci se potrivește cu numărul apelat și în
consecință execută aplicațiile. Fiecare meci din numărul
format are o comandă din pașii numiți "Priorități" și sunt
indicate cu un număr integral incremental.Configurarea
Asterisk.conf arată cum asterisk-ul rulează ca un întreg.
După ce au fost create toate informațiile de mai sus,
dispozitivul poate apela, trebuie deschis în primul rând, și
conectat la rețeaua LAN fără fir. Pentru a vedea dacă este ping
sau nu, trebuie trebuie accesat ifconfig și poate fi vizualizat
vedea serverul IP. Va fi dat același IP la mobil pentru a se
conecta la serverul Asterisk. Se conectează la punctul de acces
atât serverul, cât și clienții și este utilizată următoarea
comandă pentru a porni apelul. Asterisk: Pentru a porni
serverul asterisk, se folosește această comandă.
Ps -ax: Pentru a vedea dacă asterisk-ul rulează sau nu;
Asterisk -r: Pentru a porni interfața de linie de comandă
asociată asterisk-ului;
VI. CONCLUZIE
Pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește sistemele de
telefonie VoIPcontinuă să prospere ca o modalitate mai
eficientă și mai economică. În prezent aplicațiile VoIP au o
arie destul de restrânsă de raspândire comparativ cu
potențialul pe care îl oferă. Principala problemă de care se
lovește acest tip de comunicație este lipsa garantării calității
serviciului (QoS). Acest impediment poate fi rezolvat folosind
un protocol care suportă QoS cum ar fi RSPV. Implementarea
acestui protocol însă nu este foarte răspândităîn momentul de
față. În rețelele local (LAN) unde de regulă există o lățime de
bandă suficientă, aplicațiile VoIP se folosesc deja cu succes.
Totuși, pe scară largă vor fi necesare implementări care să
ofere QoS astfel încat aplicațiile să răspundă cerințelor
utilizatorilor. Acest lucru este însa doar o chestiune de timp
întrucât industria rețelelor de calculatoare se dezvoltă foarte
rapid rezultând o lățime de bandă medie în internet din ce în
ce mai mare.
 UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE’’ DIN SUCEAVA 5
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR

Pe măsură ce această lățime de bandă va crește vor fi posibile [9] Competitive advantage of VoIP adoption: an exploratory
transmisiuni de conținut multimedia de calitate înaltă. Această study, X.R.C. Lahey BSc.- http://smaa.fi/static/theses/lahey-
tendință se bazeazăși pe creșterea calității metodelor de msc-thesis.pdf
compresie cu sau fără pierderi a conținutului multimedia.
Standardele H.323 și SIP facilitează interoperabilitatea dintre
diferite aplicații și dezvoltarea de noi aplicații astfel încât este [10] Implementation of VoIP using Panasonic IP gateway
stimulată folosirea VoIP. De asemenea, un mare avantaj al card: A case study of ISHO Nigeria Limited, Musa Rasaki
folosirii VoIP este legat de reducerea costurilor telefonice. Tope,
https://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/121514/Tope
Prin integrarea traficului de date și voce în aceeași %20f.pdf?sequence=1
infrastructură se reduc costurile de implementare și întreținere
ale rețelei. Se va realiza totodatăși o mai bună folosire a
[11] VoIP Security, Prog. Dr. Ing Erwin P. Rathgeb-
lățimii de bandă disponibilă. În modelul clasic de telefonie, o
linie este rezervatăîn timpul unei convorbiri de către doi https://www.tdr.wiwi.uni-due.de/en/projects/research-
utilizatori și astfel se pierde o bună parte din lățimea de bandă projects/voip-security/
disponibilă. În implementarea VoIP pe aceeași linie pot
comunica simultan mai mulți utilizatori. Totodată, folosind
apeluri VoIP costurile convorbirii nu mai cresc odată cu
creșterea distanței între utilizatori.

VII. BIBLIOGRAFIE

[1] VOIP: CONCEPTUAL MODEL IMPLEMENTATION 1,

SOURABH SHASTRI, 2ARQUM HAMID, 3VIBHAKAR
MANSOTRA-
http://www.iraj.in/journal/journal_file/journal_pdf/3-409-
151461561751-54.pdf

[2] Simulation of SIP-Based VoIP for Mosul University

Communication Network Abdul-Bary Raouf Suleiman and
Abdulhameed Hameed-
https://journal.journals.uob.edu.bh//Article/ArticleFile/68

[3] Proposal to Implement Low Cost Digital Communication

Using VoIP Technology, a Case Study- Hesmeralda Rojas,
Ronald Renteria, Evelyn N. Luque, Marleny Peralta, and José
L. Merma - http://www.ijfcc.org/vol7/523-NC009.pdf

[4] Implementation of Voice over IP on WiFi Back Bone

G.Umamaheshwara Reddy 1 , R.Glory Johanna-
http://www.ijircce.com/upload/2016/october/154_31_IMPLE
MENTATION.pdf

[5] Studiu experimental pentru calitatea serviciilor în

tehnologia Voice Over IP, Lucrare de disertație, Mihai
Rusoaie-
https://www.rusoaie.com/download/qos_in_voip_networks_m
ihai_rusoaie.pdf

[8] A Survey of Voice over IP Security Research, Angelos D.

Keromytis-
https://www1.cs.columbia.edu/~angelos/Papers/2009/iciss-
voip-proof.pdf