Pentru a putea fi transferat prin protocolul IP, vocea uman este convertit din semnal

analogic in semnal digital, semnal care este transmis sub form de pachete de date
printr-o reea fizic. Odat ajuns la destinaie, semnalul provenit de la vocea uman
este convertit inapoi in semnal analogic i redat ca semnal audio printr-un dispozitiv
adecvat (telefon, difuzor, cti, etc.). Subiectul acestui articol, este cum pot lua legtura
unul cu altul doi corespondeni. In principiu, intre cei doi corespondeni trebuie s
existe, in paralel cu transmisia fluxului de date al vocii, un mecanism prin care fiecare
dintre cei doi corespondeni s fie informat de aciunile intreprinse de ctre cellalt.
Aciunile care trebuie s fie controlate prin acest mecanism sunt legate de iniierea
apelului, de sistemul de rutare a fluxului de date i de controlul apelului. Aceste aciuni
sunt controlate prin protocoale de semnalizare.
In momentul de fa exist i sunt utilizate intens mai multe protocoale de semnalizare.
Unele dintre acestea sunt standardizate de ctre organizaii internaionale precum
IETF (Internet Engineering Task Force) sau ITU (International Telecommunication
Union), iar altele sunt protocoale proprietare folosite de ctre aplicaiile unor companii
comerciale. Cele mai cunoscute protocoale de semnalizare sunt:
Session Initiation Protocol (SIP): standard definit de IETF
H.323: standard definit de ITU-T
Megaco i MGCP: protocoale de control a gateway-urilor multimedia
Skinny Client Control Protocol: protocol al companiei Cisco
MiNET: protocol al companiei Mitel
CorNet-IP: protocol al companiei Siemens
IAX: protocol folosit de ctre Asterisk, o central telefonic software open-source
Skype: protocol folosit de aplicaia Skype
Dintre acestea, cele mai populare protocoale folosite astzi sunt SIP i H.323. Iniial,
H.323 a fost cel mai rspindit i utilizat protocol, ins datorit problemelor care apar la
utilizarea H.323 intre diferite reele (rutare prin NAT, probleme cu firewall-uri, etc.),
acest protocol a cedat primul loc protocolului SIP (Session Initiation Protocol).
Protocolul SIP se adapteaz mult mai bine cerinelor i problemelor diferiilor utilizatori
casnici, motiv pentru care se bucur de o rspindire tot mai larg. Protocolul H.323
este folosit acolo unde totul este sub control i supraveghere, ca de exemplu in cadrul
reelelor de voce a diferitelor companii care furnizeaz servicii VoIP. SIP este aadar
util utilizatorilor mici i mijlocii, dar marile companii de telefonie VoIP folosesc H.323 ca
protocol de baz. Trebuie spus c in ultimul timp, imbuntirile aduse protocolului
H.323 (care de fapt este o umbrel peste mai multe protocoale ca H.225.0, H.245,
H.450, H.235, H.239), reduc problemele intimpinate de H.323 la traversarea diferitelor
reele, ceea ce ar putea readuce utilizarea acestui protocol n prim plan.
In acest articol m voi axa pe protocolul SIP, deoarece este mai apropiat de utilizatorii
finali. Protocolul H.323 va fi menionat doar ca o comparaie cu protocolul SIP.
Protocolul SIP este un protocol la nivel de aplicaie (conform nivelelor protocolului IP),
utilitatea sa fiind de a iniia, modifica, controla i termina o sesiune interactiv ntre doi
corespondeni, sesiune care implic elemente multimedia: voce (audio), imagini
(video), comunicare (instant messaging), jocuri online, .a. Protocolul SIP furnizeaz
metodele necesare implementrii caracteristicilor pe care le ofer reeaua public de
telefonie (PSTN), ca de exemplu: formarea unui numr, ntiinarea unui telefon c
este sunat, auzirea unui sunet de sunerie sau de ocupat, terminarea unui apel, .a.
Reeaua PSTN folosete pentru aceste funcii sistemul de semnalizare SS7 (Signalling
System 7), sistem care furnizeaz servicii avansate de telefonie, dar SIP i SS7 sunt
diferite ca i concept i implementare. SS7 este un sistem puternic centralizat, funciile
de telefonie fiind ncorporate i implementate n interiorul companiilor de telefonie,
telefoanele utilizatorilor fiind reduse din punct de vedere tehnic la minim. Pe de alt
parte, SIP este un protocol peer-to-peer, ceea ce nseamn c acest protocol are
nevoie de o reea de intercomunicare foarte simpl (dar puternic scalabil), inteligena

adic in telefoanele IP i in soft-urile VoIP. Multe din funciile SIP sunt implementate in
punctele terminale ale comunicaiei, pe cind funciile SS7 sunt implementate
centralizat, in interiorul reelei. Aceast abordare diferit se datoreaz probabil
rdcinilor protocolului SIP, care pornesc din comunitatea IP i nu din industria
telecomunicaiilor.
Protocolul SIP, ca i H.323, se folosete in paralel cu alte protocoale, SIP fiind folosit
doar in partea de semnalizare a sesiunii de comunicaie. SIP este purttor pentru
protocolul SDP (Session Description Protocol), care este utilizat pentru a descrie
coninutul media al sesiunii (ce port-uri sunt folosite, ce tip de flux va fi transmis, ce
codec trebuie folosit, etc). Fluxul de date audio sau video este transmis prin alt protocol
(RTP = Real Time Protocol), separat de pachetele SIP. Din unele puncte de vedere,
SIP este asemntor cu protocolul HTTP, care este folosit pentru a accesa i transmite
fiiere n World Wide Web. Asemnrile majore dintre cele dou protocoale sunt:
orientarea cerere-rspuns, formatul lizibil pentru om i complexitatea redus. Cu toate
c concepia iniial a SIP a fost orientat spre simplicitate, dezvoltrile ulterioare au
adus SIP la o complexitate asemntoare cu cea a H.323. Att SIP, ct i H.323, nu
sunt limitate la comunicare prin voce, ci pot media orice fel de comunicare (video, text
sau alte metode).
Dei SIP este descris ca un protocol peer-to-peer, n care doi corespondeni pot
comunica fr intervenia altei infrastructuri, n cazul utilizrii SIP ca un serviciu public,
de rspndire larg, sunt necesare interveniile altor elemente n procesul comunicaiei.
SIP se folosete de servere proxy pentru a ruta cererile destinate unui utilizator ctre
locaia curent a acestuia. Dup cum am menionat n VoIP Prezentare, un avantaj
al telefoniei VoIP l reprezint posibilitatea de relocare a unui numr de telefon oriunde
n Internet. Dar pentru aceasta trebuie ca numrul relocat s fie fcut public, astfel
nct oricine ncearc s l contacteze, s l apeleze la locaia corect.
Pentru aceasta se folosesc servere SIP denumite Registrar, care au scopul de a pstra
un registru cu numerele de contact i locaia (adresa IP) unde pot fi contactate.
Numerele de contact folosite de SIP au forma Nume
utilizator <sip:numr_utilizator@locaieip></sip:numr_utilizator@locaieip>.
Deseori, diferena dintre un server proxy i un server registrar este doar logic,
aplicaiile existnd fizic pe acelai element de reea.
Un utilizator SIP trebuie s-i anune prezena ctre un Registrar. Acesta salveaz
informaia pereche utilizator locaie ntr-o baz de date, dar pentru un timp limitat
(de obicei cteva minute), dup care informaia este tears. Utilizatorului i revine
sarcina de a remprospta aceast baz de date, dac dorete s poat fi contactat
de ali utilizatori. Cnd un utilizator 1 ncearc s contacteze un utilizator 2, va
trimite o cerere ctre un server SIP proxy, informnd despre aciunea dorit. Serverul
proxy interogheaz un Registrar despre utilizatorul 2, cu scopul de a afla locaia
curent a acestuia. Odat ce a aflat locaia, proxy-ul poate trimite cererea de conectare
a utilizatorului 1 ctre utilizatorul 2.
Un exemplu de conectare ntre doi utilizatori este prezentat n figura urmtoare: