ter ‘ayparqo 9p InI9F 36) no afammunzng oydum H+ ap eosaputidap ap areqzap ‘98 BS BOIOOUF JOA sp 'apHL oA too ‘gyounps Prod YIse—I0e PUN ‘amy ep goq wn anzHD aye un ‘efensaHE ep ypEoo ef who o ‘pinAND 9p oedeo un-sh vinge a ‘ommmuny ap daa un-J8 arvorinese © "PUR 9p Yanoy coe FawjseD OND ep AUT NE AY 9p oq UN ‘ord 9p pinBuaLD oO dep tm 918 ty pdaour ys sep ‘opazeue hanq o3woy vo ag BS ajareunzng ‘,yan8 uy smut a Rpeod Your Bs" mop ‘sTerml oyvos kD ay HS emaax TINE ‘ORS ~oTHdeD AYE HpuLsdap 9]ar apoun woRI9 MOTH Te quowaye axvaary ofp gs jum soy039 4) und eurey op 18 trae souRW — (4 94 oydvos apahopyte = er Tune) ean avo 9p PHO) Hy 9p 9088 pqsoT 1 “oLUIgIAY araRS 3p PAD yp va os Hr. 09" eyod no 19 16 aouugUT gs ‘anmoUEEL ap HHO BEE Fe Tehunyvora-nossyuppars od 18 autor [ys pevue doo ane get ‘punyy ‘ssainer nu Hoypout zwp.t amoutes. op eyyod, axis ‘oqourogpow 2p [PF 9p ToE nysosoud |-2009 foxpour HsoyIp TL amp ys W couruyur ys vata nu Ted “foxpoe ap axquiny Onn nidans @ rys9a0d toqdog | Roupume jumfere op qand ‘bsp ; aaneAyE aytour [28 Mt wiefog sonmonod 0 ezvaem juo%poe ‘amouter eT LIMpOU soup ® 2p eyaoe “yoo soymur uno RIGS mun vaxa;OqUIOD Muse “2ojuoqi} Hepuradop sown sareuntog eT yaxtpu nquiue> wasnsancd “rundys 16 ede no yey doo od puree, ema ss Yee Hepa j8 WS TOM mye 199 at nat 9s tpg "nous npn eed 9f04 wap Pee pS pARIED wo otHotHOA so 0 19F &| sealed nur BS MpENE Y0A os ames “doo nape soin ons ‘mye vasuiaumpatt zwop gasdea yop 4eydoy ‘sauurds ad ameyododyy sf P ad mmyuezoq— md “8 ad wIEds os Tepeay® tn UL weRdyovmE My TmodouRs|s 16 qespdur-dosos, IML Ing “yeredas ede-no-opaduiyy optoumiop pun bef" up eoaned 9 vounfoy “aansoBne rusfewr uy wrefoq ur ‘CaIySOAOG +, nau punadxa PME Fa TE "Aon 99 4800 BinaKd 6 1S — pe | ahemspuow apes raresoa tnanjour mye ns-t aye np. ‘Amo ‘doy, mmyatgo aye sex op SAIDOF 5 TENE oaswo$ mus eno wy gow OLIN “Peron yBoTehu Os ¥s ESET Baneofns 209 }oqe7 no os-npuE are}oyor ap. Roar tisioneg ap geoor wae Fares go & not "0 UE pu up puna (108 ney ywaasEs “ho Frewrumy wmoatko uy angus sempr way mous oe 09 !uD9 EP ‘Bom 2p duet ap # no mine seers try ) 9peo3 v ap emyneoD Ina, war prerungns mjnqrsa von roAIGO. MyDedse souM yer no Badnse .purspe ag. ‘nossetry mF ND sscoad uy aBunfeeles cu usurinfi morala Atractive prin bogitia si varietatea procedeelor artistic folosite, sehie tele Tui Osta Pancu-Test contrbuic la formarea nor deprinder! de condita ani, Polosind cu pricepere umo- fat opere pe cit de folositoare, Gavroche eV. Hugot Desi ma fi accesibil acestora prin dou’ po fia orfané din romanul sau Mizerabilii — si pow in care esle evocati figura eroict a urnsia din ,treng in timpul uy jonare, ‘nile aceluiagi roman emintit mai sus, tori un personaj-copil viabi fotodati purtitorul mesajului ps man ic si revo Gavroche face parte. din éalégoria_desostenitilar.Acegtia erau S9PHI vagabond intre gapke3i-insprezece ani, de care —~ ne spare 9) Unt dintre mari scritor’ francest din secalul a Drosk st dramaturgie. Dintre romene amintin* disc, clrel pretad constitute rme, Regele se amusl, Ray ite, Legenda ‘rul — era plin Parisul,.ca pédurea de vrdbli, Era copiti niminul, si zdrentirogi, hoinirind toati ziva pe sliial gi innoptind unde Marele poet si romancier fi inconjuri cu o calds dog pastune, Si com- fi entra ef mines putin sf prast, dar aver ent eh era destent pitruns de un deosebit sim} al demnititii umane, de aceea era ‘mereu in hari cu vardistii care trigeett ,oamenii de arech\, sau ma Visa ,lumea s& se plimbe pe marginea podului, diacolo de parapet. Reprezentantul tiple al strengarilor Parisultti era micul Gavroche, exoul povestirii, N-avea nici nume; aceasta era doar porecia sub care era cunoscut pe Boulevard du Temple, Parinii sii triiau undeva prin- fr-un cartier al siracilor, dar adevirata sa familie era strada Cind era fntrebat: De unde vii ?*, el raspundea: ,.De pe strada", Ch trebau: Unde te duct ?* el rispundea : ,Pe st de grija gi ma era jubit de nimeni, Cu toate avesten, cl se hriinea din. ce gisea i sterpeleasca, dar era un béial, Sintare-plumet. Pe deasupra mai avea si o i stein}, ol dru 0s, care-i era.atit-de necesar; unci’blete cexgeivare Wt de trig 51 ta cub ocrotirea sa dot copli paris i strAzii.ca.si.l. Cu ei imparte el ultima buesticd de. pine pe care © putuse cumpira si gani din pintecele ciudat colt pustin din piata Basti Povestires infatiseazi torilor din Fran zalobi ‘Muncitorii din Paris se pregitean de revolutie : se adunau in, clr ciumi i citeau proclamatii, stringeau bani, cumpiran gloante si praf de puscl, iar noaptea pregitean cartuge, Fiscate se stréduia si-si fact ost de arme, 9, tert pent cop 129eer Stan 9p 29008 sojgonsRD mn ane) gde 0800) t0.RY sO;00H = rasa) epg PT eptwarUe vo nteitozasdar wop ge 38TH! Bum 1} vanl oxorosino gs ® ‘and 9p. ye} ‘axes HEPMLE ap Iau Insere — sare sierd no mmqnatieg ® gosearond 8 wgou Bandie no eidny us 6 sofeano jolareg unanut serpy, 1 aEsIse ‘ooIGe2) pu 9 hempfepew — aww ynosa19 1 sot vse aan 2p rae agour jnmaays Tepse yuysop es wargun o189 ‘ngs re SPIE ANE 2p Boone ut sea 18 yesny asa HE town Snoepe oN Uy ‘Heres apes jayerRAape oanenEs “IMP oMMfodied exfoysoaed yopRy OPW 40_EH op ‘wuny od ing ‘ENONY ap pARYS poLOMse z04 HuUfeasd UF BepoPIU 'qeqosd ‘mpupe soa ne a1t> soyforur aur a > ap aydum now jay ap waqdeou yj OUI PIONy Jpatsiod 1% waufssnod afayoy “eporeagygoUy 2s PS MAA y+ aon ad Soop a5 doo je tye ‘eocqur fe nagums tnpepuny ad to sede emo Heyes — my voy oe pseydiiox= yeaoun jmp ‘puogsBex mmpsdoo are NEENUOD UL emazNT. Ze eatip 399 z8EDS © exReONp Bhuanqpuy 8 RABI. TmaaUID eA nayLad Now wip goIpn 26 fode wlessr ap ate war 26 78 ayes 1 ‘amu yeyns na 8 SP asnun LopafuEoTs tBprcute> sorsuypro on JomepIos aye 1 PORE ot Asoqe 18 “opoow oy nw gs edge ep etted PHEOIUT 38 WS TaBIR 96 eYpeLAED tee ‘oousd =p H6dgpe e1 tyd0o od ound pe ap mnssqer nndoos waese Up ‘vor eisa0y “opeoking a1 Buns o aybout doosap a9 dnp eufion ap me 34 mp “worms oa vaeafop wnni9id waaay as ‘Pung aton 2p penneugrivith, de autor cu simpa micul nostru erou se adipostes Rémi, copilul nim’- ‘micul cergetor, win pristen 6 familie. ald vrogiseste adevirata le respective, in care, fusese infigat Rémi gi pe care mituga Barberin avusese si le pistreze, Mattia devine o celebritate gratie talentului su muzical si va locul fn casa iui Rémi, nedesparjit de prietenul stu, ca si bit le credinctas, Dinefacktorit terulul_um leit fella teuptl mew — gindeste incercatel pe care 0 puruam in sulle Nis ma) eraen singe {8 pin do folos eslor co mak 3. Avesm aco 0 lint EL ora un copil nenorocit pe care Rémi il intilneste la ,pensiunea Garofoli*, al ciret patron inchiria cépli pontru ai exploata si pe care 5i pedepsea cu cruzime cind din venitul de peste 2i logan, Mai tirziu, dup& moartea bitinulul Vitalis, rel ia tovardg de traps. le cilitorilor datorits eticé. Hi sint recu- au nimie de agteptat. De aict tea acestui sentiment rar. Degi tried in lipsuri materiale, Rémi |, clinele inteligent $1 aproape um pseste decit graiul pentw a ‘transmite cu prisosina mieilor Inveselese pe co Sntristeazi pind Ja lactiml. Bi i iubeso gi-] ad- ‘mini pe Capi, un exempla rar de credinfi, devotament, cumpatere. $i inteligenta. Romana lui Malot este edificator si pe ecto sumbre din societatea acelor timpur. ‘mune inumane ale mineritor din episodul Rémi, ajuns vagonetar intro fune Garofoli*, prilej pentru scriitor exploatatt mai mult cond invitatura asigurate de societatea noastrs Di de a zugivi vi Prin compa Charles Dickens este seami ai romanu- Au social din secolul al XIX-Iea. In operele sale scrlitorul manifest o calda tnfelegero 91 simpatie fat de omul tind, generes gi cinsttt, care este pus in situatia si lupte tmpotriva pledicilor sociale carei ba. 1 de oper’. Apa gratice din copiliia gi ti- t. Marilo sperente, David & alte Gous romane care Intitieass traxedia copillor de oamen! siemen) fet Siotatea buraherh : Avent 81 Nicholas Nickdaby, 137Ber iusto 3p esdyy nustos9 ‘eressoody “e rou Tf ting 9729 99 v9 goseIMfard ge THF 91 Bs ‘Jueumwo od goseouno Fos ern 24IA Te eresour y& operoos pace sepa 8 UIA gD neyuad ‘nso ommentzap 9p 22) “yorepezsou ‘ani aumds pravet ‘oryeaic nro © gown vaympuep mL tod puny) © FCT wensoy woerqUIS MmuoMsoAd @ yore C Goad gund i6-es po oq ad sony tdoo ofuyoms wayne yezneo ne om oqft wo TIMI Y ‘axes wULOs qns woeepE ae cr ayes Hades owe wists ap auioy nes tinanmy Siteen ee “town sles ty sueudtpor op sup 6 omgasezap 9p. eatipern, ‘wopeidey vamsesoq -zopoio prmpsodurog. w twaepe yo nejuad ImqRsWOD an © sopRoo ape ayes0u ‘at ‘praca S6erER TB anoey nes aie ‘windowp vaumy governjosd es 16 aug tou eavoioie ee -088 aq “rH aur oo9s wpstence vorerotoos usp soqteiea apodeo ayeoy Vorqrum yé vexe1omm yqaidezap "yoHIEES TmUFOIe vo “Hog Woke 3 WF gHeax] IMUM epaEABUAT osaMNfaxdsyp ‘gqeros ~daspou gjurzardar ameo ajaydes uy gzerruy 28 8 vouputs Tense er-npugmzoy “yezquounzap Tuo ap ‘twoBiad 18 Yysdoso Yoo op eles yur sp ayuouuy Hp ad ope ezeouoysaach ipuoo aye 1S eayss0y jour your v99 eUBAKE NE Papp nated ‘eyo \dop umseo y$ wxxy ‘oayana vadit ‘oTCo8 JAMIA na ajereodea qeuarza uy wr praca "18 9m BY axoOACTST woUNNL 14 EpSYAL es Tysdowo y6 yusungS somydoa v yvaoUEED vomqwoLe, sted oyu neofunte gud vleoump ap NSH TER ape 9189 nated "Teosep IynIpES BEE “BETA nD 190) rue Tnunyad nent yadoo ase wd youneds 1 nesnazon Te naystUES Toc Jun Swuies © amo ereoot “ayxeai) MIMMWEP v emoH WomEg" BreoH nied epeook wed yennT ose orfeonpe ap He RmElRAU op Tenet MUA BT ydaxp_ 201 no qnyaouy gesagt nd eioyuSUTET® Your ysayIueU 16 BUFAEP YS eAKe HWINDTA ram vb IMT Perea p19 enop v wzeeIoEsIUOD © ase9 ad pHOLOFON wHOIESRS ooas eYBuy Up eeKOs MHoIA aye atsnea HF TePUnF od, eswosysap as ‘ayeyEIMeUr axds aprgTidoD BL ap Ip NO TeBUTIOF TR sao ysooy “vEOHESD ‘yferA UL vo109 Paronyor NO EP o aTES sojaanaadered vamequnyos ws aitisixe jou warns rumad nas mp Eason ps uepo od aytens qpareD ‘Ror det ‘eoot ap que ‘ere tourd oadeye ayfojavex9 parasou qn Nag No Yasope apundsyr og FUMED otuawE ‘pS Inunf up oyfopuydses a1e9 ‘pyoana ve neq] Moqu 2969 mnMEMIOS Te [wayEED roxy Og “anmzare youn sung, todlovul) procedeazt pi ine dle umanitate. Aga este cazul ce ci credincioasa si devolata didacé Peggotty Agnes ‘care-i va deveni sofie, In aceste cazur aproape lipsese prin modul spontan, plin de sinceritate tn care per- sonajele respective reactioneari in cireumstanfele create de prezenja lor uman& se impune attt de pregnant cititorul corespunzitoare, Pentru conturarea personajelor negative, autorul ssociazi caracterulut lor josnie detalii fizice semnificative, ca ticurile verbale, gestul auto- migclini stereotipe, ceea co-i face respingitori de la pri- ‘mul contact \deamn& sit le urmirease® eu atentie si vigilenti manevrele nefaste. Asa, de exemph perfidul Uriah Heep avea un chip yea de mort", eu f in lumina unui umor impletit cn compasiune. Copiit afl de aici ca 18 gl acest gen de oameni gf Isi insupesc faf% de el aceeasi atitu- autoral snd, pe care Ie-o trans lt pe vegnie datornieul, dar pretentiosnt plim de sfose evan rosse, dar purta un pieptar si un ina tin ‘monocla pe care. nit] fo- ¢rarcor gi tse! nt vedoa nimie™ jerea in faja micilor cititor’ a unor asemenes imagini por- teotistioe de toate calagorile contribuio In dezvoltarea opiritalul do observatie asupra psthe s liza judicioasd a atei portcetistice a Iui Dickens {1 inarmeaza si cu valoroase cumos- tinte din domenint compunerit Iterare. In romanul Davia Copperfield Ch. Dickens are meritul de a se fi ‘eanspus in psihotogia copii, de a fi redat Intimplttte, deo descris re i 80 ero, jidecnte gi trite do el. Acseoti part operet st apropie pe erou de mentalitalea gi de sensibilitatea copiilr. vad fn Dovid Copperfield un copil minima, @ clrei comportare in roporturile sale en oamenti te dezviluie noi si not aspecte ale genero- Ziti, undtati, duiogiei, infelepeiuni, stapiniii de sine — insusied care stimese admiratia mictlor eititori gi fac dintr-fnsul unut din cet imal fobiti gi mai pfldoitert eroi din literatura umiversalé, Chiar.dack us vastitatea sa si uneorl prin stil nue accesibil futuror Sepiisinducle puterea de intele- recoinandale spre lecturd. Al{i romanul ps coplilor de virsta pri Contemporan, ceosebeste de serlitor ‘dict pentru a reusi in vial, opera Tom Sawyer este un fel de poem eple al com este fn bund parte un roman autobiogratic. insugi, Huck gi Joe — prieteni fitigeaz pe doamna Clemens — mama scriitorului. Trzusorul unde a copilérit scriitorul, devine in roman ordgelul St ftme de Intimpléri copii de comportarea si psihologia jcestor intimplari este Tom, orfan de id ld gf imbiosita de bi- rspectivis din orige- fn faptul 8 ni-l pre- Seolarul chiulangiu, efteodat’, e pedepsit de m&tusa Polly pen- ‘ru of fuge la scaldal, pirisind obligatia de a vopsi gardul. Cind colegtt Dar, capodoparele tele sini Aventure tui Tom Sawyer, Viola pe Mississippi si Aventure’ tu fuckleber‘y Finn — romane malt uate de cept st tine aaert ‘0p MH Puro Bry 0 P&T .¥pqo wound wo wimg Pu 6 vaaE ‘ng Boe] BS EIOA NAY Rw exo ‘IMjeINMU “waDE] M9 eUMGES Np Tea To BE “waRe oR ‘sr07-opeo up seapdeapswau 16 ypedye ‘ye eur ayn uma bouzod ‘ngr exo mu — dq wéna vaoy — weaunds uno 1g “SuuLupE gpesopad nated oman 96 ét1oq wbRygUT % arg youn Four TUG Ra TBE SOIpIAUY 18 sOMRpRNE DOA 109 PIS ad vy Sq snaog0S mmnpdoo een TU wg, ‘2247 UD 38m “sp 1 suiagea inzoyylpay eq youn 8 aquowy no Ap no BwunaS uy yoo MyBUOsIag “72018908 TP Te sudo pont © ad gzerouoyuy ae tmpe fhe no toy “gstod 0-1 29 was ‘nawod pjoadsas 0 to oynzmoou ap ywtognpay 289 "09 18 sep “oa wbmygUE ep adoupon od 1 juges ‘ima ® osoqaqne rap qnpuog “Tes Hp ; BevamFns Kyo 18 wos, aap et PA “WHOL tnfouosTun uy yor Bd INI ATI ReuNy}oaye oxkgaM no opuuidins tns0II9g cpnprey op vpueg wp wos, "omyye v2 Hd x6 sob ePeayout as yo sn Od 2 PLES a ee 5 “RUM op sdoupou ed yUAUE “YoMea aM INUENEG ‘uO, N er “red ouanut am ‘nyzey wos um of gstaSsep 16 yuoos uy ysnd 9 apod frie 2 24 Jey "PEA o tana eit — aymyoros no ented o-op ad grojuoe (oid 2 sotrdoo ,grmiuene" aop0 adeordy “somo ora ad TpunUA, 18 pumandeo ‘opprepduy ores orapuylis_eqp ‘queydo ardagens soar Bomnifereu tap suproud yo yoottaey mesa” EmBus © geese am oq 0 ays vahnng wos 1 ‘Fedtanq Tun w=ys>Aed weKap se yrmut "1 20 Woop fe woseaudo 86 ye" mqasy ‘req KHUN Botsonod wun 18 Fou pana = op pmAHOU jos ‘pe apaido 2e cao, OX) “PMPIEY ey a8 BS osoenugtd #6 opodar osoenond 99 9p Hopadsox 16 yous "preoR09 ad suds uA lop zwouted asosanose 184 ejsooe apun moot NUBIDUT aop pt Pequot gsodosop 1 Yo ‘oTEdoD v rmyNoKD aap foun MnfsEHd ny ‘aaeorgmzuds ap pdoos Ha TRUMPUT or tpuBG An"ED 9p LO uN BazepTON ef loo ‘soqusap un sox w naquad ‘odo o-sup “sot vasep i mUoKnAan eA uP aaos® oywoumuass to tory ‘eumusiqoou imdeases Rdnp aot earenpIAY up vinapds Joyo v anryuotse NF WT Fist yofoN Yen TE sooouy paso 1s amTNR) ‘Suan Up sop Uy (® nnuiBew 0-6 una efe “soqoard v esvoanquann {6 fooo "A MIP and ws Bow HW KdssSayE TAN 8 Hsu oad Say Ne 8-99 dove oF BS divi aop HE uULE AUOGODIONE, tes tTwooney 2d oBuyauos yp wang, umooq aygumue 9p siete sour mun va: “Pa ar Uf euyeSourny gain pene} 0 9489 ootf sowoup vtloesadms ards ad oper op fant ® mayuad >a0qq0 foud toy ‘are auyADp PAPE Neve EyuYaId woy, “fo op wR HF UIAte setea de aventurs a copitior gi totodati Tom se desfigoari intr-un ne amintese de cele ale Vilea Maleov la scoals si acas Dintre nuvelele create di de 0 deosebité apreciere, abordate, pentru crearea fndividualitate, ca gi pentru inalta rez , Vitea Maléen ta scoala si acost pentru profunzimea probl SH munceascd eu sirguint’ si perso. urd st opoi problema prie- teniel adevirate gi cinstite, care. tret cirtil sint Vitea Maleey si Costes Sisk <2. Bj iniimpina great fe cum si-si organizeze timpul de joc ‘RU reugeste niciodata si dezlege pron ‘care-i rezolvi problemele fir 4} tea reuseste. si ineleagt” gf etilar <8 unei Intimpliri care-{ pune .mindria ict, elev foarte buna, ‘afute Ia rezolvarea unel. probleme. Vitea, spre indrageasciaritmet fn foc.-Sora sa mal intr-o"2i lui Vibes. sted Kosten isirii, ale lipsei de voinjs de qooeli. Kostea era orfan de tall, lev ‘rat, Ser si ale dezi jar mama sa era ocupats tent, fn grija mereu, dar care Rezolvarea_temel iar mama ¢a, care n fi cere sa renunje a mictle animale dresarea lui, exersin- Geoarece dorea si devin el insusi acro- mal invete carte, le catre prie- fama ch, departe dea face vin ser u. Kostea reusoste 84 fie indreptat pe apropie de el, si-1 inteleagi micile Smbinarea joculut cu im trebuie si se com- ajuta st se pre- feleagi un pricton adeviirat al lui Siskin Siteascd Ja limba rusk, Ambit copit devin, pind le sf anului geo- iar, elev constiinclost si sirguinciost, Dar marcle: morn serfitorulut Fret wanted 1m prezentorea procesulti de transformare a elon ant n Scolari constlinciogi, in tovardgl bunt gi devotati ai colecti. Ste Plonlerese. Transformarea nu se produce bruse, tn weme eel au a unui cuvint moralizator a] tnvafitearel, ‘Trans. face pe incelul; ef inti Piedici in procesul do inlaturare a 10,pa ‘amuide ad psnpy gevoyms gpnos ee ‘onnfaya 278000 UP eToUA, WOW Crop TAEpES nes 18 eqmmd 207 eproRa,20 0 eran “ena uy : wuroAop rt 2p auttop up WAND wip AUALound pupdns Sip SowOUST IF SSSAe SoA BT PMaRopoey oy ‘afea10sG0~ 9p FATTTERES wae oAcop 2x RAMPUNOGCMITENGUY arwoqea o Tones buen “HP GP Bay souS-op-mmsuozS Bases BT SINGERS sprapsosoqy HOW! FORREST EAFRONPI-ABSTISG areojen Roa STMATDESS Weer eieOy Ww dae ‘Ip eppadse enurzaud 2 ve¥og, O06) SP UIP sod anetsIo0" oyuaMBEAy aol ‘orem, SIREEAODES 10 3 ‘oes 9 Youn oT sonsaeIE ajeasdse wun? No exoidines-o ye) RIA -V-9P-Rosvedontt PRipuoyy up ayuoue.y | 20 sioR(o0_at¢-nes_ doo. nsyuad oqeysIAat ae SF Senpupur!-rupued-qepods.2yeaN9 Iw. Bagh y29 maytag “aseidespel op ope ye 1 -nseyy OR ‘eves o] BS ‘OMHAEOA wosemnuye 2 sour 4 "MIO Pour UE aanfe ys Ao Bleaus sang Haary vojtonn> weneiwa ydoap Id UIs eam mseaoe up oMRsaKod afaideg, ‘euepiuoo Yourrdioep 8 “aqyaazoo op EITOAZAp Ye Tae re MMO BaPEHTSB0Iu : ayfoonps ap TAl9s 30d 18 aeaope ap Inunntads w ‘nypnas naquod rmqnsaxon sad wp gout METIesE oon su yeu veeapoHAL FyeAMU To posido amma ‘aanyeou HS asaénOF oMTEIEY UIP |& yreOos up torlea {loo 9p POppAI0A HIF wzRDDI9 2020N, “tmpoas emg tun auiAap (9 “ea%sA. my 8 8 “apo efuonguy ns. ai sompaundenyur “pa : $909] ue und ap aeutop ‘reouts doo un advo 1 [edpurd tomoz wmay oneduays gygasoep no ‘vuns0}SuEN) as rox9 top feo RO “aanoeIe ateanoe wt pearuy ap ‘ras 93}00 ap ads ‘oung ajou pur 18 eorvaterpaoy aquayoud 2 Top 199 ad pnfe 1 eds uy 6 arog uy fuod 9p tanoaro9 “goruseynd gear wo sqvo3 — yay:| Sa anon e& no vedem niet nol ale caracteristicitor Safatigirii fiintelor necavinlt Pomilor ori a florilor contribuie la largirea sferei eit in_acelasi_timp.au_calitatea de a Je trdgindu-le aten{ia asupra.unor ami ‘@ Inconjuriteare, care altfel ar fi putut ximine neob- Dar nu numei viafa care pulseaza in naturé @ inspiral pe scritor Unit din creatorii de. descrieri s-au_inspirat.din-opercle zugrdvind aspecte din diferite-domenit de arta, i multe de. arhitecturd, seulptur’ si pictur. In aceasta categor descr in care sini slngurd 1itgeacd o desiviesth armente de Lectura acestai sen de descr in percepereatru- iferitelor monumente, aceste deserieri av Romania piloreascl de Alexondr Viobutt criitort au cugravit trtt-o ampla euith de descrieri aspecte ate Patriei din diferite localitati,ale&tuind 0 Iuerare demari pro- Porgll, In cate, asemenea unul tmp tnchinat patriei fi eloglied frumuses ay Me ‘Wile. O asemenea oper a creat Alexandra Viahuti, intitulind-o Rom pitoreased. Alexandr Viahuti:e ficut documentare prin tara_pentri a ei lerari in_care.a deseris mi PeMarea Neagra, In capitol prezinta Tara si Poporul. tinwi De ta Orgova gi pink a Primal peisaj prezint& Porfile de Fier, unde Dunirea ineope £8 vifie minioasé, — alurile Dundsi_ continu’ ew travechi, deosrtce pe aici cu enite-a risidi un popor Turnu Severin — loc pI ‘veacuritr-urmi au tree ‘nou pe cimpiile pustiite al Localitatile de pe mal ravi nial stiviti wote- i pe Mircea esl Mare, pe Vlad ‘Tepes, pe Radu de la Atimati gi pe ocd all: moment de glor Mi2P TanpaIg awowsaiee ap aytzuidan — 8800 hs ardeon ajouyey Hh 5 Te NHS aA 9p pap um yep uy 328 Ur antesdan os sana SOUR 0 tt op oqey 0 ump oe 9 HeRnfur 10q ‘uote ‘toou-smteges on ‘oq ainspo *auiase Io axsoted “ppoae 08m Fad 9p ou une SAUL Inér0908 mda US mmmuaoy Doqo4 AESIHGMS otso sotzmqeap eounj2ax uy wined smooce fesed aye ug ‘esmmeqe Lns89 ang nzisoeun 98 Te asoorgsem9} cin 3D a Rosoz0825 monaoyoHd ayENETge LID ym frmaap, ett azwermono op ane amp erRHoD waLatsseap fm ota SRE, MOSBHOBLD temsoiond SED YsLIOMp 2 spun one 1D vod ‘yous “puoiéney ‘obnaye 86 mug. oy purstange “40 ‘arvoyeooa ug o1880q ut astaos “PM Serfemes east mp rnfemed aagpede suey apedey ‘nip-nBay, MW Gus od puptiom ‘ugson "P advorde edoou orioyng> mow 18 sop “SMU ET ap ‘s07 tepB0 owen HS ATUIA UF fellnoqung vol ‘HON npeY ‘pordto, naisou Inutad PLAT. Hextou npn i108 Imuod “wovesnE;UE ‘sopzo45) ® ¥ oud mop e-ap wo up Mf pune 36 oun, pay 27 18 eI0D BL pugs 20K 9p ‘Poninoyoe Diariog 18 vous Tig ana ERGOT SHOE. 2 nubooN Das0yy og vay a “SF 92g No exoKSUE a6 yaEUMEL apanpeUT od PHOT ays 709 voraRoE nantod 1 “31 feo “foto rode ye atopay 2p ‘aoe ap 300 18 Phos ids ap ateoroyd™ ma Hh Troupe ws pyte privese din ‘table framoase-ti spun de fara ta le ciilitorie pe care @ prezental-o Viahnta Gravite Sn continuare aspecte din Munfii Bustulus, ajungind In Vran- si de aici In munfii Neampului ; sint descrise mai multe tabla cemne de menfionat. Mai intii Ceahliul : ,Miret, fantastic se ridics ca un dom urias, Pionul*, bétrinul rege al Carpatilor Moldov ‘pare Manistirea Neamfului, care péstreazt a fan cel Mare tmpotriva polonezilor $i li Neambulut, ce trezese atftea amintiri de gh Poetul Ie tnfatiseaci ait de sugestiv, reaductnducle aproape de prevent Faptele glorioase din treeut sint exemple de srtitoare pentru generatiile pre ‘tnfatigat gf oamenit, cu portul, cu obiceiurile lor. Jn alte episoade sint zugravite portul localniailor in zile de sdirbi- toare si jocurlle specitice regiunii descrise (din Novaet, din Vean- 1 capitol, Fara, Poporul, este o infilisare sintetica a fini, co han a patel prezentata in cuvintey Din stragina munilor. de la Severin emumitale pine dospietnse, In ol ale Valahiel'$f peinire Gestiriie bitnde ale Mot ime de aproape séptezect de ani, ea ti pistreazs ac- latea, dovedind ci poctul e un vizionar. pitti prin munti atltea veacuri, spo pputernicd — th mifocol cimpiei duntrene,riicind palat nel pas oainioard tumele tegendarad Bucur, $i langi ist dosent ort imagineai | Bnciclopadious, insoit de pe. 0 radiorachett pioniéreasc. Cm Danut gio data Avind ca punct de torice din gecolele troey in cdrtile sale — cipi amintita citeva_povestir serisoare miste- Comoara din aparate gi magini care ide se intilnese eu viata oa- \departat, peste zeci gi sute de ani, ani interesu), peat a aventuri atinge punctul culminant Atunei gi chiar int preferate povestilor si se caracterizesz’i prin fa nerelizirii au creseut. si arfumentarile teoretice si nici analizele psihoiogice profunde, cl este Inc& subordonat epicului, Aceasta explic atragerca lui spre literatura dle aventusi. Acum copilul incepe si renunfe la lumea basmelor, la feti- ine, balaur| si zmel. Nu renunta insé Ja fan nu confunda lumea viziunilor ct aceea a real 1b projectoazs © lume romantica, frst un plus de energie-care.se-cere chel-ajozqoue por 1s Imuaosaropeaud egy ‘Tus oF 9p so[o9.¥ eyysONNy My aiepeuosugor “pmyusay ap tmuod d aymnajaud qurs 9yo “owarasp eu sey 8 PUNY juno mod afuNE AMTUAG ap salon] ya 6 2p NsHA eT yrepxe syndury rmunosa TapFoq 9 (doo “TexauD% uy anon 1 jooorvards fax suonelps naumery “499 948s voyurg ‘osfosns Up Duoruny ‘Of ap ya19fs afoMuin re “ysDORE fe OTB ap soWdoo Te oFsPIUEZ paNUOAE 18 axane(e no 6m zor mometaessy 1 jpaK se ~ tmworE 4 Inyaod 89 purpanop ‘wayereny ov vzzonsed 18) v9 ‘jue ap parades advorde op at 098 99 toHGeE ap ofomns amon 1 “aparats sjasok "ator on Aso wld “i AopION AIP apusia_ arEN od “WIRE op RI "UH RRISTGSND Sa SRST EM] rouosoc wi wus MDAIG et op) oe ete eee 29 TERT WHMUIS améepAT o ose “uodog ‘ning, wis MIP ooaoy Up) e109 “BqMIS Op OTe UY Lo camo 18 r2SiNey nm mep oO 8 nayued oxwonpsd Np osuorsops eyaideg 2p ame wavasthesuy af ymq20d Aoyrzouojod vatsroduup sed ama ‘mmntumwon, varyseaRRY axede SPROPION tOIedIey ye ava NuINEG ‘ymUoIg “eM wep un es 98 onseauyy “hangyy! rus YO “TeuoHuaT ap ounap (ae 9) HE SSDS IIS! IMyfuvoyy afm up faye ap yh v99 A 4 puydunfe ampnreng sxfunyy up ayoadse azemunuos uy oapih HS FIMKIA O4BUEZaId E axK ad apoB ap vosopso8api ceca ce i factiunea. Eroul trebuie si se stri sine, Stree to lecturi pasion de la. basm Ja Jiteratura realist tructura sa, ¢ accesi hhectnoscute, —salvarea irarea drepturilos importanis.etica, de aventuri este chematt = rispunda co; mijloacele caracteristice sp or $i ciel — Ja un lung gir de in- orale deosebite, Ti sint_modest, prietonog, siritori. entuleg irare tot eo e nou, iiind tot fapte iegite din cot i Prin desfiisurarea acjiu inie ascendenti, fairs fairs desoriert care inving, contrabandigti — lecte inspirate lane. Dintre ace domnatutui, Radu Theodor: Popas in n la Polut Nord, I, M, Sadoveanw Tauirtal lui Dragos-Vodi a, CArfl de aventuri in care se impietese lifice si “4 in dept Holgerson prin Suetia : Robinson Crusoe de Daniel Defoe ile de_aventuri cele mai_cunascute si citite de copii si "iCaie-petoale meridianele este Robinson Crusoe a sen lez Daniel Defoe. Romanul a apirut in limbs tradueere romaneasca datind din 1835, iar ultima A rt el Insusi in Germania si Franta, era la curent ew eck care Je afla fie din lect silurile socketatii din care f 80 bazeazi in aceeasi misura pe real dle romane, Ades tele venturt ale tui Robinson Cracos 1, tuteratue penton optsitbatica gi pustie devine primitoare gi. propice traiului, Citind paginile ‘de jamal ale ui Robinson, copiti fgi vor da seama de calitaiile sale : hir- nifiativa, perseversnla,..chraj, hobiine, spirit. gospodarese ete., calitafi prin care temerarul-caitor a putut si supraviejuiascd Copii admira perseverenja si ingeniozitatea cu care Robinson isi ioe inceplit cl sap o adeviraté pegterd. Dar cu- Ja suprafata, s& ia totul de la ccapat, imprejmul pari si parime etc giseste mereu ivitatea, usurindu munca gi via ‘pA mult. chibs Robinson Tnfelegere sl echitae, “Anglia, Robinson nu ronunf a cititri, ta ind revedlea pe cei rimagi pe insula, Le tri Implirtirea insulei in parcele de contribuie Jo civilizarca noului teritorin_al-eirui-guvernator devenise. Copiti vor observa s4 educatorul fi va indruma.si desprind’ trast turile pozitive_ale.Iui Robinson. Ceea ce-1 caracterizeszai in primul rind esto himicia. Micii cititori sint plicut impresionali de migala cu. care 4 fauregte de exempln o rignita pentru pisat beabele de griv, 0 ‘ce se stabilegte de sirguincios este Robinson in constr fn confectionarea imbricimintei ete. Aut iu _nu ca pe un om pasty, ci ca. pen spirit deosebit de_ ac uunette, ran’, siogi gi-gf exprima rm spine prin caine, 194 $i sentiménlul de_prietenie si inlelegere tata de Vin salbatict sau decdzuti, sensibilitatea si afecivilatea toarele din natura, pasiosieru lu fierbinte ete De “asemenea, copiii citese romanul na numai pent Puteri omulul.de a agileadapla ta de 9—10 ani romanul Opera lui J. Switt Catatoritteaoe ‘auned us aaseoquy as 16 garaq 0 ont cnaysuen tty DY “pueA vse) UE BerBNFaX oF JOAMIHED “upsed Lys a -moy agid-opfar wb empx owuNye- MIO “oUNT InIOyUsdMS BUTADP ¥ ‘weanm gevaanideo ‘WruaN nzvo.y Masou UFuRt 494 18 waysaoe arjuIp Whiodosd ap > 10d emop, rONWT UIP soTEd Bae OM eymadwr 2 in-andiTT Tw veya id-mpagar vayeHUA ap ta “erheurfiewy ye sed 1 PANTIMD EHY ap My wuumas yp IS] NBS TOG “HE igo ‘Tourn 18 émuOsE No 1S sep "SORTA oTtRDE-nD aus apoE FSU vt 18 vo yous HaoyponpuoD ‘aonTeeX Up “BIMIsETe TMD ‘weyUEP yeu youn ea nqeagdny ayes uy gesqEY j@radseo oye aIGo aye 48 THs920 vorKS yod mee yO seu aE THelgAUL A TONNES IN mae ae a j ‘soyNp orm nqvd yuouwze ap fom ‘azvimenq. ‘reg Wp In9soUND LURE ATW UM agEo 9 gor o8 az UT POUT 221 ‘nlosod sap soje0 ewopye wowed its Hou by rut 9p ane 304 yuIS anda venmeung ef ‘oreoreTmsepuy 88 ATTN) sammy aro od % 98 ¥ Twouamiage acy MIEWA [-¥S ogeknar MU axe aThasnt Halles no qeprequ sd aonpord spmpy-tnuug) 4yndosuy OT : 4 oo 9p ayermus onesedan cp. ortmur te? ‘emf, “simmpy-Tow Dam ad osoumN I WEA asaA-pioU ap eyseoD ands puIstaoN, FT quB) yoys0y nea eRooy “ooenuRA AfoKOWO LMdeF oP AouBerpqoxg Ur TaROYEIED" e}uMYSqs aRERTIOD aura o neunggut ngs tmenn aq Thee: afetesq YwztfqowT HO-t Owe © adoduy ¥8ferozatog sea ten ad youeqUN 9s unlgns aay aitrer od yumm ap yee] a e> eyE|sUOD JoamTOg ‘SOTO Ir amyesys wap) ud wore(R 8 op Prtodat Ph “uy umos im pdnp “nnend asnagd 98 y ais may} un ad oS-pupares “wp aqued "Yeo prop apop oMuees no Is nt ~oqourseg Baty HY TNakEGO Tdoo TasOWTHD ae TOT our YS pavoandes 1 siopojey 8 maoynDs varonosd ares wip wleIato0s aved yp os0 aySastamile ea §i organizarca unor jocuri Ia curtea impi- pitic; dar el cste in special apreciat pentru frumoasele sale tr3- do caracter gi pentru actiunile sale care dovedese umanism, spirit de drepiate. Bl captureazi flola de rizhoi a vecinilo dezleagt si ie jc este o alld trasiturs a caracterului si plece spre pat Ta gindul neasteptat cengleze sau ra vecing, Blefuscu, in oper’, este imaginatzi dupa vecina Anj Franta. Scrisi tot 1a persoana tntti, ca gi opera lui Defoe, cat i Swith i antreneazd pe micul cititor de la primele pagini si-i mentine interesul atit prin aventurile eroului cit gi prin ironia sj umorul gras al autorulu Capiton ta 15 oni de Jules Verne * Opera tui J. Verne este un imn inchinat stiingei gi perspectivelor stulus uman, yavorbire cu Kdmondo de Amicis, ne relateai al impresionant da romane de aver 163 Dupi ce apreciazsi cd, datorita ultimelor descope. i datorit4 ultimelor des. fuunea este indreptatita si 'se intrebe dacs mas side ada central pa pe fund mi lon si se intoares pentra a-si ins nu mat putea suporta si eonsim| ‘casi fa San-Fran- parlarea de casi $i capita la intovirasivea celor trel membri ai far 169‘rooney 1 9 arnusuesy of oxe9 ad ayouIMA ys oy ‘DUBS >PLG ap eeNTad mys9°wpUBLE. NHL Tuy no FUnasduy INA uy Lard 8 Hunyuy yurs pUT aso erdny “IOLA PH ImUEEY -Bonsev o no ojeyoU as RUPE O BLIA B Op azeasoatN C °§ # axDT pop my BpTeRZ aed 129 TMYSOF OnE ap auavoy ‘|p sono Aeeeny yo ayeaeK8 Bnd yo Th yoHeagNeN TaMNSEA we 9p You adeoude youyy Te 3694 ap noua ‘oxo jnprod og “one, eeeanres 18 Gpepre;y) aifeapne eA In edo ‘eur od waeda prodootep toavt 18 tadyznd aynun your pang, sowp mman vraayeqad fv “UOPIEA woropaibur aseanyso By IE uo” 3} ipmis Py aysedap, nutes varmpueaxosos vy EL amosow> 18 gisyand Edo un asasny av “uEprO,it SA pun Sand, baiefagul de dovina capitan de pe seat, aste de neegalat. Hotirtrea de a se je apira de canibali tovards 1, distrugind stra bie nfricogiitoarea cataract’ a Conge nava. Inteligenia,, seri pundere eare-1 catasterizeazs, gata de sacrificin narafiune fa mod 0 Initial Elevul-marinar este insi conglient de insu reticd gi pra nta sa pregatire teo- 1 Pentru o meserie aft de grea ca art se stipineasca vadi de generozi tridarea Int Negoro gi Harris 1 int in America, ef in Africa, In momentele cele mai grele, Dick Sand nu-gi actioneaza de drum, di do- finuta etics, pe care mic eititori 1 Hi Sa-i semene, concretizeazi pentru ei un iu de © doosebits valoare moral pentru viata practica, formulat "pra c&ruia este necesar si li se atragdi atentia Pinocchio do ©. Collodi* apare in fata viet indrizneste si-l ameninte pe Dick Sand, a9 ug Your Teo Nose nu x0 oyna mod 26 5 axe a 2[99 ap ‘nose Tnaqur “eq uagmaojsue syetdser gy “aqua 18 soypre vn pdnp ‘aowyasd as uwro] op wénde voUNT WIP nos nes (nox od BroysUHs nynéesoras# aytoo un TaLorDaNIp ap yeadst 201 eprsoyect ‘rnyminseq wI9ysouAM op yfmur teu 1& uN} Aue Te ayborsoncd ‘oasnumuoa up "waAB Fam TuaqTed ngopora unamurad ‘osad Yared yoy wa ad BY Adon daliayt 0 ‘nse aygox9 aynut your edgy wut cud od emauds [1 cary us ososonen as fopules TuoreLd Jp fo9 ‘seq “yueq sham oywod UY Tada UE ‘apun “IOTGORFIN ere{, ul onp Fate ‘for05 1S toda ap ruBUIEpE ¥seT as OMPPOOUTA ‘NAIA ‘onodday int vonp HES Bo yuaqle® qdgns ¥8 ‘ngs THI, ever ages Uy B10 90)-10UIAL D9qu BPUEA oTGDoOMTA “PRAUT BA ee vandune 0 OA aye jody wevoreH [rI0INY ‘uuro] ap mex9 B nay ord ‘puyuntope “ yhuady runqayo no Uvaya ‘Suap ap 18 auanos ap 89) od najued ws ur axequind o edna “pstesop exsRAIAs ed Joqe Uy epsayd ny ad snpe ey go oyoumn}nut rad ydnp ‘ame "yesaA soéynd un ‘say Snuaqqed yb énqre ap ooy UY wep ‘RATE IEF HBS PAIA He NO UN aygose8 ‘yn aje-ap Badd puRIMED apt e onaddon jrasygous ap ymgors aug 9 nee “xojourseq Bou ap pur nuy 9p {myer yor Vy edionued es Hf amppse BS orduop ‘fqeysoU quouRLeduImy uN no fanq doo +n Tf w oyfapaaop 28 oIRDooNA, qysne [oUDjaE op usTARsAp 8 Tse wuow ‘wut op 1 ap eouy “oy — hearty Maontaut yeu BeenTn consecinta, nu scapi dintr-g incurcitura gi uge de acasa, rabili de foame, pentru ci nu ¢ flindei in loc si se duct la gcoalé, aga cum promisese tatilui situ, se Piiceste la Teatrul de p&pusi, era s8 fie pus pe jiratec de eitre papuyarul Minci-foc, Nu se invaii insi minte. Nu se duce acasi pentru a dirui talilui cei cinei galbeni devenind lacom, fapt p sa.mal, Piecare isprava isi are pe Pinocchio este un personaj mull mai complex. El copil ri, Fondal lui e bun, el are chiar remugcdrt pen si-fi face adevarate procese de congtiint fete numai un faptele comise ones ce posta armel, a © metita pe buna drepeate Si sa mt dea in inwatatnra, a rammas n stare de auemenea jertfe ‘Trecindu-l prin mai multe intimplar rienta de via}é necesara gi Ia sfirgitul cf generos, ctr mare dragoste pentru tatél su, ina prea bunt care-1 ajutase atita e bolnavi, se lipseste de cei patruzeci de gologanasi nocesarl pentru a-si cumpara o hain’ nous sil trimite pe mele si ii druiascs. Copiii 11 iubesc mult pe prichindel gi pentr autorul il doteaza cu expe- devine bua, ymorul si optimfsmul fn stare si se sacrifice pentru ea, Cind pipusarul Mincd-foc vrea si-1 azvirle fn foe pe Arlechino, prichindelul strigi Legal si ess. Nu, no pt ind igi A seama cli anumil Pinocchio pedepseasc’. Int si pe Vulpoi fost adevirati dusmant, vi mult timp, pe Cr Pinocchio, aga cum I-a ereat Collodi, e un personaj viabil pentru ci Iintruneste In personalitatea sa, in devenire, calitatile si lipsurile copih Ja virsta croului 176 Celetalte persinaje sint doar schitate gi se Impart, ca si in basm, in positive si negative. Cele positive fi dau sfaturi gi-l ajuts cfoctiv pe rou. Asa sint greicrasul, meleul, Zina prea bund. Toate vietitoarele din acest roman de aventuri sint personificate, umanizate, Tle se com- porta ca i Tmbinarea elemen’ Pit-Frumos. Ca si acestea, ea se folosegte de pisiri eau de animale : de Soim, de Clinele-titos Medoro, Fi port pe prichinde} ta or. Personajele negative sint intruchipate mai ales de Vulpoi si Cotoi profiieuti prictent, care jefuiesc, prada, ca niste tilbari, Pe faptele lor, autorul ii pedepseste, prezentin« romanuli 1 pe nigte cergetori daciizutt. Romanul Aventurile Ini Pinocchio se citeste cu ugurlnté si plicere #4 Gatorita traducerii din limba italiana realizata de Romulus Alexandre precim si datorité ilustrabillor atft de inspirate ale ui Eugen Tarv C Cirogarit Vol L Teroores neagr ddo Constantin Cl (0951), A. mat Ittniven, Ofceat Uy oppo me ad jo 1 Sune ‘womdwog 16 nARI9g, sem asanrady; du Uy ‘ounyloe pyseaoe uy whoa ype ad ease ama ‘esoVeIK no EMEA, ap [nuIO wx ‘eLINsoad soWwURA UL reamfap ‘wojds emu ye uN ‘nosoyoyeog qr ‘ouENS muoHe foun (Wau ‘somnogtad words un wig “Hrotfed va: einoop amo soqteq — mmosoUNDeL soTTENS “dry now rout yoo ap ft yeaayay un worsodype [eqou ap anno epipusyds x ems nu at dug, 8293 1 of ast ‘9 19s provid nseu ap aseo ap HF Oyj URL op subineD up 90} one £ eon ed ‘eudnseap 16 40 md asqusuesy ofafesour futad wis Fuwer vs weg 1S s3980n wud “18 gnop uf aysedsop as nda Meorupars ap ivosuy ‘pun upp Bun ‘anew 199 woyang ed yointe e- IM EISeADE Yo 3smTFE ‘aeIND yA auInNEE Un aI8a}805 98 BORD “yl RhME BS Thagp one ozo eyeoouDy ORD Oo atdsop o\nsod onnuyp weomea eg Tat IHF no e199 wekosI9 3M MooUE E- ap of, MMT Phanog Mosoldxe asiutsd squpe 18 1 aif ys fond aoqs0 19 vasa av BP UL sepoo8 ‘one orereay ‘oxy, 9p 8 sed No sed <2HP atuinnBesd ‘oped ere 9p ect “proyod Yvooon ad ‘orfpedxo gsunard o-nqmp ataamoojuy yore-ute “Hoe no quaynOSUOD ‘ones w prtund Bs osm Hex ®p awuords a3s9 8 buen ‘nema ‘euoy “weg “2OHEA, wou ase PodK® WeIaroad Te 14q PeibON BIeog BIoKdxa w ap ieIuozexd |-o.m9 od) Fav O18 9p tndoo naquad atanmod tour y6 aignos your woe “mn mNFOA [OUT af—o azyurc, wiaos9fope ef 1 Mamndoo ound ye preoot op que xu barca gi se plimbit cu ea pe loarcerea expedi ral. Spionii deacope de autoribit it al romanului este veridivitatea caracterelor, a pstho- Preadolescentiior. Tinerii sint foarte deasebiti ca fire nplar de o rar trie morali casi, orgolios ls scoal si superficial; Lucia este mereu treazé, vi bleme de tehnicd, dar adesca impulsivé. si + Victor este eutorul ti tnvaté pe copii si se cunoasca ap pley sunysedues 1b pumas: opluewnues Te RHYMES Je ANI um TAROT y “so—HIND “eta ‘MeaoE ¥ sotto? feansor5 wp swaweu 12 ne YOKE 9Ne) UP “Naed a uwnjoa. ayn your aeopand #889 GI~St81) fs0r UOIaD}20 “IS « uawog “vase jasoap n> yenjaud ws vameur Ut ‘,f3s07 “O. uDfa uy muon mam azendod ope aryeara ie 0d Is “waquo9) 1m ‘oqeyroqg nayuad ws gyn] up soded ap ong, -ys ardey ojatemw ep iuwap elf HS MENS es Bap LOND Wx ny ued wuapur un omynsueo 18 apqed mauad 18 Joded nayuad jois08exp vorsyoazap v] omaryuoa ‘jnqnuodod apanputt wp Hiker Josers9 Thur -sjor9 yforyumaid avo ‘yHz00d oxso92 vnyoT “wsHONEd Yeu op. nozop EHO v He TmURAMy sag MT oHPOHTA snyuniis #6 *ysurtpo Hogg fop" $99 48 ‘manos Yoong 6: se op eres uyPE Yun” eIEN| RHEE MISwaOe UE eG Trpimpas ensom> oa ssoupIn0! TRA AIAG oN seoungs oan GOT 1 Hey sxacesed a8 fa “5 roa, + Totlepes® w Yorhnedar wansoqoy tid yspsosap op sod 9369 Jaynpor vastoon9 AQUEd yeIM’D}SOP Vs avo PUDOUEID eidiry HF ‘PULA 6 Weagq ‘ofoudexd ap 1H aquiog ap ‘pEE uN w Baq iF THUNPAFA PUL ‘espossENIRE aydvou o ednet ep qndury od Pier pu ‘Hueqorop eoe2 Teo mum oy Tau peo ‘punt ad pun a FF En ap aEAOT 2459 “BHU OY Pap neoiots afoION joss ope “oeaIP sum “SoyaKL, “oATREG TaqIHUMY UL sar eso usnaant| muy 89 J0q2 uy pepssa ory og aqutboa ap i 4 1 amerarpe mart a "eg yee HAMLNT A Famoaa ap ezand HD fornpor whey up oxdny vaseysorouy i ‘wsqmiuerp oftragnd yout un yf auNpIOIA ‘axvoqEsoA Siete fa (ows EP HaUy euBOSAd BT sO|des womseN, odod Up. tnt 109 Hsoadxa rb Just UY vuROKIEd BT ara IEMseAE qopaooud FIM No ESHIOSp ATSB} 8 9p Heunue yea9jd ne 1 ‘a Sah PEPE © 9b Himsa, “Rdeap mdm © wL anp a go Huenbuo> 1 SL 9P “eseon-

WOM ajairsar Uy omeaqtgn sao ‘420 ¢p mime suo od ‘aizapoua> © e9 Wome jaamo uuind aod oct—Seat) Maw Soros p19 20p ake n> ee am Uy 78 gD o€ aaroum uodod 3ye apne 204.00 Meee paps ome uF BANS 9p tant un aonpe ny 18 Prurondzoye preasoy He afemamsy uy meme ap 4 H teoq uy yotupox ap nae} wsnaae uy poo ap “os seo 7 3P wut oidvou uy punsde a9 ‘amos uy nme opeferd™ no qnpasey enyed usp ue eawatneyus tmya0d ‘waw) yzayraA ou asvo urens youn, ‘s10H0q ous ep qpsodooe ‘ydoap 16 sup sour 1 PE BUNOF Ng ~ZaqoY ouorsoUIad ap ‘pau ving Hh ed jeaoeyur un vauauase op 21s ut onueut uos 18 aretetypuy qe -veed rapesot todoScrisii special pentew copii, in intreaga poezie poetul Ii se adre- seazii direct, incepind fiecare strofi cu cuvintele ycunose © far". Apoi descrie aspect caracteristico ale peisajului patrici minunate, frumu- set! sl bogatii ale acestel Yiri, precum gi realizar gi calitati deosebite ale pop ‘Yara accasta este rind mere tun steag socialist", ,pe carc-1 poartl in marg, cu drag, si prune In incheiere, reluind 1 vers al ultimel strofe versul de la finceput, poctul se adrescazi din nou copiilor, cerindu-le si spuni care cate aceast minunats tars cares tara? este um inflacarat indemn Pe care poetul fl adreseazk tuturor cetafenilor. Spre asi dovedi dra- gostea pentru patie, fiecare irebuie si umunceascé cu elan gl dirzenie pentru consiruirea viotii noi, in mine, in uzine, pe ogoare sat pe gan- tlerele de constructie. dragaste pentru copii care formeazi nnca i realizirile phrin{ilor. Draw aduc bogatii noi tezaun ui de frumuseti ale patriei. * Mihai Bentue én, 1907), Dintre numeroasale volume de versuri pubticata amit: Marat de tingd drum (1051), Partdul m-e-nedat UIG6H), Trinite (1960 Cakitor prin eo (das?, Cineecste tminst (1960), Caterite toanene! (16), Cu farurt aprinse (958, 192 Dragostea de patrie inseamni si admirafle pentru frumusefile gi bo- gajille Yarii, mindrie pentru mare{ele infaiptuiri ale oamentlar munett pe Intreg euprinsul [ari Privojte drigastos ta pr La vasele ce pleactvn Tara 7 ubeste coil crart le fag, de brad, fel int ale tale ie, Dragostea si devotamentul fat de {ara gi partid. inseams i recunostinté fati de cei ce au luptal pentru cauza popor cinstire el poezli contribuie pe de o parte ja dezvoltarea dra- gostei de patrie, dar gi la prejuirea si admiratia penta oamenii muncti din toate sectoarele. Versurile acestei poezii sint gi expresia unui pu- ternic atagament fati de Partidal Comunist Romin, initiatorul si in- rumatorul tuturor marejelor realize’ din Roménia socialist Pentru slavirea patriei si a marilor et sérbitori a inchinat insufle- ite versuri gi poetul Alfred Margul Sperber* in volumul Versuri, In poezia Tara mea, adresind-se patrici, poctul proamireste fr caen povesti, / $i cu pastor: pe muisetile si bogatifle el, Cn 28ri si cod linga oi, / Plugari brazind ogoare ny Bolintineann im care poetul adevarat: imn de slava adre~ prevedea sat vito itor de aur fart sale, este u i eric gi luminos al patriei Poe(it au dedicat versuri pline de entuziasm partidului, féuritorul tuturor miirefelor realiziri din patria noastra. "Alfred Margut A. soris versurt in tbs. romin Versurt pentan tineret (1959), Poesii (1962), 1, teratarn psn cot 198ser saquad ppangexayt ane ed Fnyeu opfesnamnsy HOA 2409 UE OTHLZA0a ‘pues af rds ‘orton Hegre + mIMpHIME says 16 VAP} 5 ‘ionzgyear 215098 9990) ‘To1ozo wep ¥E 30¥0q Tew! pod ‘rape cont ptf va Ut na uf Srqyo no msa.oud UIE KS 7199 3039 1089 Wie "pmnag> a9 Joan afasute ch ‘eymdasp ap os up amoBPE FORT My, dod aye tanoea ap ajayumnae: pried oarap prrqnannsepur gard paseo BOA® ‘ams ‘oansefin ayoor ad hoy 9 ‘aseounN] 38 2 APIS Op [IMSIOA qwaNUE ME IuBrOdWayUeD Hood IyeayeaND U_RIP ap ne In ep assur ¥pouOM BIokkySOP 9s 89 geen sed ut myeraans apusojnd raeasnd 20 viet, “uanyaur ootfear pues, 4 oadse vorragafing used ‘nan, 29 (29 eyse20n PIED sd ayso08 UL Hg vyonzop B 9p TRIEP ne yanqoysed instia09g oqemmsed ws ann, -sofins ruySeuy a4 Inatbays YT ap rayfovar qnsuINng un aoope yi puma json mo puruot “eavofio ad op 1 St1089p s0jasv0%0 ts atnpepd aroe, “und oayms ap 3 1p ‘anaoy ‘pee, -nindeouy oe eagemadasd opounsd ‘owwoio ad ap younut ® ros ‘damoue omsoorg ap sni 21 apedse oyun KL, TeLoqeoo v axes wT apspenueW UT sy \doo ayes 2189 mso208 oxo naquad ‘xedod wp, “PA yond: PIA 9p yeoOSAE toNzy ¥ ‘amoygzas vp afiza esied [e soemupe yuoisea 8 ao; cae= = Dinamismul si variet imaginile care dest ‘eurind gina este prezentat ea gi cum ar fi ccepe cu evocarea de tomant: srumos pe-afard 1nd pe pimint en al bate vat Cost mai accesi Folosind procedee dif micilor cititori elemente este fn pastelurile destinate lor, In farna imaginile suge- reazii almosfera feerici a basielor cu personaje care pot si creeze cele mal tice Iucruri, si intreprinds cele mal minunate aojiuni. Per- 200 rma, poetul ii acord fora miraculoasit de a constzul, ca un din basm, un pod peste Temn gi fark cuie*, vestit dulgher, Cet ea poate, ein oie, Peste rhci pad ef pule, pe care a fese firs Si tot ca un griddinar fermecat, na crecazi pei feeria basmelor. ile ce amintese Pune albe Mori pe geamuri "irs frunze 3h eK dor of ai aparitia primelor raze ale pr r pasiri, arora copiti le 201£08 PT azocory punuta ‘exysoyso BrEABRape 0 iystd Ddqonsed qus0u0D IsAQR By nanad osqedaid a8 axe tdoo eewaty|ayuy ‘rojtdos njnaeagesoa wax jpurfewy vamyponzap et 3 soyse9R no1sjveds JopTea BzeaxofNs mood Pursorog “rpaed «0 sain ‘ponye-ap thor p wseq usp Yuna no omeorEUE: nu Brese 9p Yejoqsadrey eé tnzour 1 Empap ‘asvindod sojauuseq seq) aseorrugutose 201 nd BIBOsyFs—p 3 20 ny aing ‘oun ad yowot wot Hoqumiod ‘poy o suns ne ayinap eles pune sag ‘qnuned Rmogyysop os soyraysyd wing 9 mon tot ‘exp ad 99 — castoa HE ant mend? peat Iyumetoq “emye 9p tenn, — esvouqur 18 opsanur : hana juorges 18 Tense punuezerd ‘a}In98 yonder no jawOAD un 2 wyuNM ame named wp InBoweIp arbasojoy Teap aie nowy no nan} Oya weet ine Masa 1B a iy exdsop xoqyumns “Iqe04 1p avtoyaqdumt 95 99 tmaontT pe aYsoffesp 9p soLRNsUE ‘sodod up wo mspoiio vouauosy “aurue jou ap snpe ne-% putD ‘iBeap aurop qeImH Ne yoEp 1 eIevoU wx} ap op 380} Hay NU LEP BqONLT 3 Tma0d ‘,2und esos op “mnqnsodod. yaaa ey emspar aNie peisap iferite anotim- Imaginile create sint originale, suges- wate cu Imagini au rele de primavara care fare ca zipada in al firelor de apt $1 apo izbuenirea Sub soarele @e pri Gradafia ascendents sugereazit a zea’ anotimpul primivi zgomotul, ce sugerenzi pl tractoarelor i roar, fn Prin care du “tractoaresn cintec cadena, Jn pastelul Vara, poe caracteristce acestui anotimp, Lanurile de griu au imensitatea mi aientia nue nici un fie de my N. Labig prezinta tabl cele mai conditi. le lucrate cu toati 0 face cu mari seceritori- si legatul in snopi viele snop! user. Cu aceleasi procedee ori in tablouri pline de ume, ale si acces Visie si dulosie si rN. Labig descrie pastelul cu acelasi 204 ccopiii sta gi privese afar, turtindu-si “prin od miroase-a piine", iar ,bunicul povesteste" casei de In (ard: ie pe geamul rece ; ara se 88 mat pond mute asec; ‘Vine mins e-tn fel de brumi Sin musta ew promorone le lui Nicolae Labig adue procerlee art9 a0qyd09 0d Fy i> we ap sopded ¥ “Ponpooseojen viuyzaud amaauy upp yee upd ss09 © doo nnued yayz20d w yseonopen si280r BUND) ¢y fre op if soy mp neues aidsop rood °z up ‘ua? ysa0e op, :0 8 ByeoIpap mW oy99 ayuNTZE vere ‘ojaisuoo uous uy BreHoq amp “emo Boxeyoazap IueIMGsOOA waaKiRFoqU wy “eur coin y vain wap InfoseEAE ne opwota 1 (ox namuag) BsHO8p ons9 *ere) uy Hnbjoq sonpe aus 908 qs! rw ony PAM RINE ap EMOTE HF soTKdod yuan cy vw nr BD 9pEA pus ‘pura mp | 390 ards yam fount Hey © ad ap tory zoun tHe PTR ‘eR wnsion uy aumpdarotur ap aud aquoa 1 unde “pseouspotd pe: (ouspodso) ,2vouyut 409 wo. ap eidoade w nanuag una puapy vqne Bratseyd Sr stessenmtors anazze.y eng 18 xevotromay oforsayop ff toun ns‘St, , fosif. In aceasta poczie este infatigatd imaginea velor trel vagae bon2i, doi micu{i si mama lor", care rabicese pe strézi cintind ‘ind, pentru a-si asigura existenja Jor de lipsuri si suferinte devine si mai gumbru ultimele versuri, in care poctul reflect intzeaga durere a acestor time ale orfortuirit bazate po exploatare : intovit fn care este preventatii copilavia Doi prieteni, Copil vinturi gi de ploi. Copilul vizitin giiseste un tovartig de suferin{’ in caluful fn a cérui coama isi ascunde capul atunci cind $1 prinde tris {eles si simte nevoia nei mingfieri copiii eunose nedreptaile orinduirilor ew clase antagoniste. Tle trebuie recomandate st le patrund’ infelesul social. dintre poetit viala nous a copiilor din pa- ‘ria noasir’. De asemenca, perspectivele Juminoase care se deschid co- piilor sint evocate in multe din poeaiile dedicate celor miei. Asifel, in volumul de poezti Miurari de frumusefe, poetul Cicerone Theodorescu a surprins cele mai variate aspecte ale copllirici, In poezia cu acelay considera pe copii yfiurari de frumnsefe", Atunci cind au opt ani, Iumea are pentru ei ‘multiple gi mminunate fete. Fieeare aspect din jur le produce wimire si incintare : arcul cu nisip fierbinte*, casa, sul, iunelal, vapornl ete, din ni- fac o inchipuire si din nimi 0 minune*, din origice grimada de i_construfesc un gantier", ,fac o bare de hirtie gi-au plecal De pe-soum ineep si-nvete — Frumusetit faurari — * Cicerone ‘Theodorescu (n. 10 rot delieat al aupectelor fra anllti Cintece de gatera, Foent din arma, noastrt, Povestea Ioanei, Oament si aragoste, De arayoste tle, poeta 14 copiilor volumele de poezil Paurarl de frumusste, Jatimplare ain grind 9 Copii cartierutut 208 Poetul surprinde in le mai frumoase aspeete ale copiliriet : dragastea si entra povesti, pe care copilal se stra duieste si le repovestessci singur (Balatut eu povestle), sant 4 sufletoasca a unei fetite, care, in grija ei pentra i rorit mal mici, se supind si pe pistrele, cind acest ciripitul (Sora méca). Tnventivitatea constru: le Drumuri de var, Vaconfe, Maren, Cu n Delt sau Micul turist di posibilitate copiilor de a colinda imira minunatele frumuseti si bogatii ale patriei Jl juciug*, muntii cu ,petectie marumie ce gerpuiese printre stinci*, Plutele de pe Bistrita, delta cu nuferi albi sau codrit desi si neps. transi Aspectele din viafa geolit si a organiznfiei de pionieri constituic tema numeroaselor poerii ale sctiitorilor activa Alexandru Andrifois in poezia Scoata, deserle infitigarea gcalli, ca o cladire mous eu ypoarta de stejar cu-nflorituri", cu ,bincile, catedra gi harta” noi si frumoase, intr-o zi de tneeput de an. Lectia fncepe dintr-o carte nou, iar ochii elevilor sint dornici de noi cunostinle. Acelagi poet, in poezia Cravata Rosie, deserie bi india Uunui pionier care a avut cinstea de a i se incredinta cravata rosie Fon viata mes o mare stcbétoare, Pionieral care a primit cravala rosie tsi exprima sentimentele de @ragoste $i pretuire pentru ea, deoarece este parte din marele steag Pe care Lau purtat muncitor ia angajamentul * Mina Cassian (0, 1628, Din vasta actvitate Iiterars a poole, emia in volumelo dostinate copiilor: Wi 4057, Prinfut Miorian (08%), Aventusite stova fried (1950), Bot Gros, fet fricos Trompigor (169) 209ne -isid Te dof un axoresd wo opsaso resaou Mood ‘oI—T vy ep aroun Teg NApUExoTy op “ov9z Hyd MowNE voc 1S 4opny, 2p ‘ysnownsf vou vapMD : yy voreeyvar usd th 4 0s ap mowstsqe xoMJuNAou voLeULIOS HE amayUOD o1e9 ‘oaloRAyE oqEINE sro und ne ‘opener op ang INS PS 3889" AP HApIONE Enoq "YoueE 6 anrou top sug “une ares teaty OF YLT PL ap vomunpe leat 1 08 18 qerwum audsop —oxmpu UIA Mandar ‘ateouju yy PUNpE t waywomndor cn noes mador eters uyp aoodse un Ay squanteysop oTignanoe Rapongsuy opeypuuresuy nuwapuy pupzdna s2aquord D8 IEA up apadse osapunzo 9m9 aTZ0q 16 oqunpmns 007 srz00d uy -2p Shuntouna 301 28 wrza0g “Bs wow fo WyBARIO ITEM wpe a1p BS mpENs vA os ‘ump purdaour eoIn scurta pooie Ce am ?, notiu mmfirat sint date intr-un ‘mod accesibil copilului, Astfel, el invatti cd are un nas, doi ochi, {rei i patra buzunare Ja Rain gi cinci degeie 1a min "l poecillor Si socotim, prin elteva versuri in care se pre- i, Il se dau copiilor mici probleme, ca un fel de mict ghicitori, a ciror rezolvare este sugerala ¥ de ilustratie. Spre exemplu, sciiderea numarului 3 din 7 este suge- rald atractiv atit de versuri cit $i tratie am 0 eich Buburuza Sapte puncte aren spate Copitul asimileazs totodat uncle cunostinte despre giza respec liv, Recultalul seiiderit_munérulu Uurmaitoarele verstni © din 9 este sugerat copiilor de aroge, state Soeriate si ind © duit tractor Sace zboard ci Cito.n janb 0 In sfirgit, ultimele poesti, Hai ac Put cifretor, au ca scop si su copiilor forma cifrelor de la 1 la 10 1 68 Je formeze deprinderra de a le serie, Pentru aceasta, versu- rile gi ilustratiile le inspira comparatli atractive; cifra 2 cate com- arata cu o lebidt m sii desendim si in spectal Chi- 2 se Indoaie wor Pe picior Citra 4 este comparata cu un sea oarele in sus, iar eifra © — cu um mele, Interesante sint comparafiile cu uneltele agricole, care sint usor accesibile copiilor de la sate si interesante si pentru copl de la oras, dindu-le notiuni noi. Cifra 5 este companats eu o soceri cu coada fr far Teste aseriinat cu 0 const, Cunogtintele despre numarat gi socotit sint date gi de Cicerone ‘Theodoresc In poeaiile din céclul Dowisprezece ghicitort pentru co- aa ili sitdtori, de 1a inceputut veh ‘forma cifrei 6 este prezentata in felu] urmator : fe Jrumusefe. De pilda, bucsat, fot coltees, numa buni <4 pul ta copt! Cin’ sa fie? ~ opr, 3. Pooril despre viefuifoare © contibutie insem 1a Mirgicea orizontului de cunostinge aduo poeziile despre viefuitoare. Cartea mea frumoasi, de Tudor Arghezi, cuprinde poezit accestbile copiilor de 6—T ani, carora te transmit eunostinje despre aspectele Vietli ce se destagoard in natu Poesia Prietent mari si prieteni mici, strats sugestiv, le peezinth ‘lleva aspecte earacteristice ale unor vietiti care triiese in juru) oo- calul, pisica, cocopul, cureanul, ciinele, miei, ratele. In po- fezla Iubitele moastre animale, in cite dowi versuri ‘Atigarea sau glasul mor vieitoare : capra, cocogul, poren Wace, calul, rata. Toate aceste poeli au o fnsemnatt valoare. Ins UE Prin eontributia pe care o aduc la lngin > W904 “y ‘soypestiond “© purpuun ‘azo ‘ydoo najuad “BINT TE quesoro}U “uoporody mp rd 8-5 so¥sog 18 buEIONID ayounmm ad ‘pagntud 0} soxuopojody “wureu 1s comme Sysoporody my tnurwow 40) BIO, MINTO vieane sal ‘ommunysy ‘ynoneqap wojoya ound ‘eonaryy Uys 1 aopopsdly ‘prs ards osnpundaspey ‘ple op ser ‘euuasay ul sopoppdy *, eu purges rerw3 vary Ud ‘om " sodea aya un od qe9 qnoeq 9 I “wnT}reur ynzas0 ys07 & ode putsodod sands iqueant Ost MIRE vaqeA <1 ‘spews punnar: aopreig nfluny wapSEE ere © mic intimplare pe intelesul celor mai mici, poe: Gindicelut urmireste si arate copiilor c& mu trebuie si chinufe micile vietuitoare, ci, din contr, si Ie ocroteasci eu bunatate. Poeta nu di un indomn rece copiilor pentru a le forma aceasti deprindere, Perso- nificind pe gindacel care vorbeste ea gi cum gi el ar fi un copil, tl presioneaz pe cltitor si contribuie astfel Ia educarea sentimentului de ragoste 51 infelegere pentru micile vietuitoare. Gindlicelul, prins in pushnul unui copil, fi spune ci © si el copib cirnia Ti place si se joace si-i cere sii fle mili de dinsul = De ce mal prins in pomnl ti, Capit fromes, a na gtk pare Cass mle 4 ou, gf ch tnd dare? De ce mA stelng! aga de xin? are si ol pirinti si frafi care pling nemaiputind suporta —sizinsoaree. dramatic pentru micul cititor. Co- deschide pumnul, dar micuful gindacel ye Infepenit pentra ve~ cle". Tn zadar incearci si-l invie ,suflindu-i avipile-n vint*, In ul- limele strofe Intervine direct poeta, ardtindu-i copilului ci zadarnie ‘mai deplinge fapla sa uriti si rea, Wl trebute sa marturiseasca pirin- (lor gregeaia si si in hotétirea ca pe viitor si nu mai chinwiased mi- cile vietAii, ei, orieit ar fi de neinsemnate, s& le ocroteasct. Din aceeasi categorie de poezit prin care se urmareste formarea bu- nelor deprindert face parte gi poczia Cafelusul schiop. Citelul se plinge i a rimas numai cu trei picioare pentru ci un copil réu Ia lovit cu © Piatra tn picior gi de atunci mu 6e mai poate juca cu copiti si st singur toati ziua. Din vorbele citeh trebuie ei isi seama ck numai copii rai Ja suflet savingesc astfel de fapte write. Ultim uri arati, pe {nfelesul coptilor, purtarea mai inteleapli a eftelului, care nu mused pe cel ce I-a Tovit, ci il Iasi si intel ir C8 8 Tout 0 fapta rea. G. Cogouc a creat unele poezii din caro reiese clar intentia poet @ contribui 1a educatia moral a copiilor, 1a formarea trisiturilor de caracter. Caracterul didactic al acestor poezil nu seade eu gigia gi farmecul caracteristic al versurilor lui Cobue, de 220 “Sam Din Poezia Batrinut si eopiit se desprinde cu usurinfi intenfia po- etulut de a cultiva ta copii respectul pentru cei mal in visti. Mijlos- ele de realizare artistick dau pocziei un earacter deosebit de atrigiitor, creind imagini care impresioneazi pe copll. Prima strofi nareazi o intimplane banald, dar, datorita epi prin care pootul sugereazi portretul biteinultti impovirat deat i pulernic conturata prin anti- risul batjocoritor al oapiior nd dezaprobarea cititorilor. Folosirea per tari are o deosebitA put i cititor, dindu-i posibilitatea si cotn ei biiteau joc de batrinul eSznt fn strad’ cu care combate josnicia purtétii celorlalti copii: leza cu care sint subl apare mat strident, prov soanei I 1 a interogatiilor de convingere pent fapta uriti a copitlor gindul curat al copilul Dar eu n-am v5, n-am els de toe cares bate for Diteini ce minte are? vrednte el sh ereaseé mare? adine al versurilor gi Snvata si respecte pe $i sf le dea ajutor la nevoie, G. Cogbue a fost si creatorvi unei sper pil, si anume al pocaiei cu caracter 5 ‘moral al copi hoi in poezia pentru co- care si contril criticind relele deprindert prin ver prin satiri. ascutit, je fa manuscris 1a Bil fird autor in placheta cu titlut jor alti pinky, pA ce Se vorbeste despre Petrache de pir nepiepta Academie! RR. at Cartea celor dot ebirlifi sia maim In poezia de Ja inceputul citi cel 2birtit, ia po toti cu in turd, de abirlita 2a~asacoad nds avout aunds Wg ‘e003 ede ap us wo Insta onup ezernue so ood 5 eager AM ISSO) mu REULIOE BY Joys BS HRY Jon as Pe UD bier oe pique 1b no 1S ayo) asap ont! ND ‘Depomour Dep; n> *y tapurtdop "BWwapLOSe aepeAR o-nUy soTrénENEK pus Sourseuy puLasns “Mme usyureMP YP soroqtoa varey cedoy lami99 1b ngnmeq Heer PIA wn epoOd uy ‘stout yasnd wrap, 210A uy uae BRUT op Prom 18 enrz gvoy Bund ones qo Bu Tee PUREE ‘mppopu 207 gHpsau0d falsoE Iman “od wavazsqees [mood oqeqion w pimjadar If eycog von foun pra Ts onmntm 1s 13 ad Buyauon ty Soy PEMA op voprt MSosouurEs “auuseq Up ropa 23% 9p “IBoUST Jop soja ouaKe 3fy eM WaNOpUT uN Ay IY 4 or 20 dun uy tags od mod no necunyd Ye ‘esvomnowatae apo) Sevouatos top 30189 oxlemistmyeompes otusoynd nur ero snaie3 *D steer Uy 101 no ved 9 Boos 7805 nw “pean Y warned B anuag (0 musta penyy 1p 8D nRSUEIOD tuuios 9p mean 9 WINE ANsaBME PzvosMUED a 8 18 WeuDy 1 oneBarquy UNE meee p ‘oqaurey 18 qnapd ‘vey sre > 1 adit Uy kant oF nue ap tourer aye aeadax afte; junjou ‘ase oso 109 ME 2 DoMOpRT THE ered Ansoting 4 ‘189 Wy peZTUOAE afprapunsdap wRdea vismdax voswazan es ave anid1 compat rot fi care sugerea2s mai puternic neglijenta i, cate intregi Je schimbarea ritmului versurilor, care, ‘mai scurte, daw mat care doing in It dinamism si precizeazd mai bine dezordines Prinde-Muste, Licé Vreau-Gilus Aici nimeni au face nimie : gram: int nigle personaje binevoitoare, eare fac tor se lea, In hamac nearca pick singuri rroagé pe leneg Sal de umor sint introduse gi in poeziile pentru co) Pac ndatef de Nicolae Labis, In poezia Péciilici la scoala este sativizat obicoiul wxit al unor copii de a se bate cu colegi ain volumul 224 fnufi de postav", merge Ia un firicel pe § pedepseste pe biti Cind vede ca din spate 0 sit cada eiozdaan t80 pe Joe ural, na s-a batt", moral ugor de infelos de copii. Rizind de lief, ef se feresc de a cldea In gregeala aces waliminte pentru comportarea c cuprinde un tt adresin HL indgpmna si-gi dar gi Versurile, de 0 deose! tori remarcabile inst le dezvolte. reliefeazi pentru micii » pe care teebuic si gl le formeze $i 15, Uteratur pentru cont 225bee HpInqey wreLoM eMyRsuED Om | By a dnp Younry -apeo Inqeazobeo ‘mostd 1 vp wv osds ‘emuAND gsease ap ox jeavoteo p" ‘souNIy ap erED “qz0o. inmgum yeu out aso od ‘}yny imynjeaeoses tnsosmm ap perayy oys9 edna wrung ‘quoo und eyruazaudos ySnAUNy Hy 8 ap as20RIE 6 eoreuareu ey ap ad ‘adina und aqmquazosdar eruaporA +8 eyeiooey aed © ap ad ‘ay0aj0p) ‘ijsdyf 20x09 aqur 9p 4 soIfe uN NEP HU HS Hane gus ‘qemosd pure ‘ore Hii mnresy aaeso9u 2f—9 Iwr ye mredaxpu voridas pp Wy voreany “no te #8 Hdom na HHdon, rn SUD wm sEAceNEY ‘apundsex yp tnapjer? pu Fpma-mse anoey BoD uqvanME Tt ee oxo yop “worn 20 "9 wo 18 fodeuy gpuiqop no ep nw w ards aqvoq eAay> ynumsdtt 8A 8] fw o-puLinsise ‘auseoy ap PES affeor 0-5 99 f upea By “PRN IU ame ne Po te phe Bs rod 8 > anproid v-y8 ewes ‘srotaVOAT “Borman 3 jneazouy 9% ‘rouowase ep “ynagde ny otporiad ommwoytqnd uy 1S asejoos ajayenueur Uy asp uel up yoo naqtad 4 ‘ozauan 0-8 a¢nqgany HHO NaIted soyezyTGoW MUpUE UN IMTS ,oUIG 2995 100 MN" : aro0d MOU UIP oTfaNsIO, ‘s0H0 ap arrads as amma ‘sooty 1a doo Od upney Ig "nps [nant YP apy ate od vy sR} 104 19 ido od eavatiipyus 1a joxdazop nes of-npuygoxde ‘toqndoa ope od — ngs tH Hejaoe uy ucnse ta}o04my ~vinovatia care, numai pentru moth slab, fii sii alba nici o vind. nostri, Al, Doniei" si Gr. Alexandresen, au creat fabule fost create pentra piitrans in pateimo- In Recut, getivulul In Ctinele st cafetul, Gr. Alerandrescu Acegtia sint reprezentati in fabulé prin Sams ine un discurs despre eg: ssatinizeazti_ pe demagogt dukiul de curte, care aritindu-gi dispretul pentru cei care In opoaitie en aceste nea Ini Samson fatii de id acesta Indrivmeste si-gi exprime le principtl pe care Te propovaduieste di s1 Samurache, ew repl Cunosit tu cine siatem sf tf se cade fie, chon norapinets, atte 38 ne vorbesti = Dar sioeatit — $i cei pasd ? Te-nireb ev oe ziocam ? Adevarat vorbeam jobese mindia si cf use pe Il, 228 it ca reprezentant al celor ultati in afacer oarecare neincredere indrdzneste si se adreseze cu {ot © asi arita bucurla gb prejuirea pentru dulsul care so declarase apiritor al prineiphului ega- vedere educativ este ine din copilirie, © in diferite profesiuni, poetii au ca subject munca si caracteristicile felu- orientare asupra speci creat numeroase poezii a ritelor profesiunt. seu: surprinde in poezia In drum spre scoal e copillor, aceea de 2-4} fauri planuri marete, de la ele, construing altele sf mai grandioase, Eroul poeziei este un copil care, in drum spre scoald, trecind pe Ting’ dispensar doreste si pe pod linia ferat doroste trecind apoi pe lings usin’ doreste igind In scoala se do fi mare, nare. In sfirgit, Bindeste ci gi acolo iar plicea tare mult sk vi si Si poetul Marcel Bre sat de a da copiilor prin le sale un inceput di li. In cast eop, ca un in sfitulter al copitlor, Marcel Breslagu a creat Gous plachete : Ce-o st fie Bondacel gi Bondocel igi alege 0 meserie.16 ugneq oof op ayuNs 9s me Bo suds “pEorod vies nara ‘axe sede toypounur axyuycy mses BS NIMOUTRUY appaMUETE Wp va 9vF Asko foo qMHS ToyLN eq oe ayvo} wepssveNe ‘Hoasape 2100.18 pues pured wow oxo ‘mqasomor wandiy oxede aon (eoosuing un 99) aoste 1 Rags) rie, “ane eeu nat jung (num wisoudent nep soyfxoyfou unyuoumpuny Tavdes ~eproqeut vamyzodap -onw muy Jamon ne ea un-rUFP NOTAEY ud ‘yngndaou ‘orzood © pads aqaadse pr nz solo fier ap wnow ysnD vine o-nuy ‘soqndoo oppoxpap 0 Hood ite op ¥8 aymuazord auns pamuuer oqaytp uy ounur INSIOA Uy re syadsy -ofo ‘pnansayg "ymetAoWe vos msn nbezed “{mynqo2s" MUAC|D “pre “nasuizi> Inqyous 2easony axe PUP ‘pqi08 eos even or9 oar ‘yee wa “pei “yan separ 2s eT 9p "yooy ps 39 ug ané wuypet + azesmoap B| cumed 16 onsets uy Inioqz nfaand Mnose axe teoSN LIMO] apIaCaUE o 3d wD 9 16 svupeHs ap caunjsayosd [avopuogy 3 SAM ezoUE IU Topsint adevirate, » dar al palatele timp ce muncitorii duceau 0 viags Pindn cer, le modeme, ca gi priceperea gi re- stil, fiecare ‘Tree conducte — apa, Pe pereti, pe sub por oud, scrise tntr-o forma accesibill coplitor, je de eanostinte din domeniul muncit din con. facelasi timp admiratia pentru toti cei care eu contribute prin munca lor la ridioarea Io le si frumoase pentru toti oamenit mune Povestea brasilor prezinti mai int i coborfrdtemicoape, Lopeti si sape et eamate cement au venit mulime, Si dln carte descirearé| Mii de brid, zur av inceput SA sape gropl $i au piantat brzigori. Dupa jemi, cu toamne $i ct ve Au venit far mulfime de oanteni — tai topoare, cu joagi ia Pe care o glisim in eaicte, in canti, Wirli © munca a mii gi mi Jn ziare gi reviste, in albume gi hi Fe care folosim noi a2 2 munea co do-abia se s A celor ce plantar brezt HL core, Ultima millor @ respecta. munca de oameni care aur vonteibuit Pe care ei Placheta poetului Demostene Boter, acces cuprinde un bogat continut inst 78 ani, 238snmaen mInoInpuos e ‘gurzn Ms9}O8 & “peace BEEN OUT ap pul NDIA aur 4 wrap foun 4S" sion soto faa $820 vy enau 2a reid pores pa 0g ot 8 pores © — eure-s05907 © — arpour ap inte om po “ongot viupand 139 Tm Wer muotsass “epeaorsayoad axeyuot20 zo0d va, 10 “pun uy “rsp on ‘t8in jH00r ouIMA “LOOSE) afooHD6 no RD YasHD G96) oman» MOA mEUSTIERO® yo “8 "roseowaIeG9 wo4N eof te BSLOSEp ouIq reur 8 9 tIGETHIOD ap voumsoyose iaIPH 3yUPs T-2e e9 ‘your Fever gue ng pamumege 0-8 12 0 1 “WEA m9 Fv agnoing 1s sito “soures “wefmays “ropne “qayueD “ganowIoso] ap of “ompaur ‘astqx03 ‘peo IIOSALY AsEIDsap Tory suuvod ep aads aygoteasy mur V2wacony afaykoqO 18 tmeN mod aan |msoyqnatde rode amo [istiojoeay 18 yeruazacd “zope weosod ‘roupEA® ‘yeInag ‘nefieseoetn M9 “UID ap aqruMIsayOAd astosep sthiod no wed orgeouna" rueooIo no “ney ny erUmazay ae 0 UM UL EEFiog 3 TROT e3b098 ‘eop SHIOIDELED LENSIOA Uy astIaEOp yasde valori ins treaga gamii de s in acelagi rente ale copil Vil. Dramaturgia Dramaturgia pentru cinematograf, poate cons! de influentare asupra ser forma spectacolelor de teatru sau din mijloacele iat_ puternice ferilor morale, aswpra ‘aman in formare ei opere literare, care nu este de virst& geolara mica, reprezental contact nemijlocit cu fragmentul de viata pe ce imbogtitindu-le astfel continutul emotional als spiritul de observatie, Imaginatia creatoare 94. c ‘morale mult mai convingitoare $i mai adinci dectt poves- tirea. Un spectacol procuce copiilor in primul rind o plicere esteticd, 4 face si se bucure gi si sufere, si rida, 8 se revolte, si ia atitudine fai de erol, apol i sentimente, Je inaripeazit mi tot ce este bun si nobil. Vizionarea unor plese de teat r, corespunziitoare cerintelor educatiei co: Yorms artistica trecutul, si infeleaga prezent dul astfel pentr micul scolar are ca exemple de urmat, care wrect. gl cinstit matici action inbuind 1a educarea Aisciplinel In comportare gi in In obtinerea acestor efecte educative, ca si in formarea esului pentru creatia dramatic