Sunteți pe pagina 1din 4

Varianta A

1. Volumul de aer ventilat (introdus de instalatia de ventilare) este:


a. Intotdeauna egal cu volumul interior al incintei ventilate
b. -Determinat pe baza bilantului de degajari interioare
c. In cazul mai multor degajari, indiferent de caracterul acestora, egal cu suma debitelor
determinate pe baza bilantului pentru fiecare degajare in parte
d. -In cazul mai multor degajari nocive ( complementare ), egal cu suma debitelor
determinate pe baza bilantului pentru fiecare degajare in parte

2 . Necesarul de caldura pentru ventilare reprezinta cantitatea de caldura folosita pentru incalzirea
aerului introdus in incinta prin:
a. Infiltratii prin neetanseitatile elementelor de contructie
b. Prin ventilare naturala necontrolata prin deschiderea usilor si ferestrelor exterioare
c. -Prin ventilare mecanica (fortata)

3. Inertia termica a unei incinte ventilate:


a. -Nu are niciun efect asupra variatiei necesarului de caldura pentru ventilare si a
temperaturii interioare
b. Amortizeaza variatia zilnica a necesarului de caldura pentru ventilare in conditiile
mentinerii constante a temperaturii interioare
c. Amortizeaza variatia zilnica a temperaturii interioare in conditiile mentinerii constante a
necesarului de caldura pentru ventilare in valoarea medie zilnica
d. Canduc in aparitia unui decalaj intre variatia temperaturii exterioare si variatia temperaturii
interioare

4. Valoarea de calcul a necesarului de caldura pentru ventilare se determina prin:


a. Temperatura exterioara de calcul indiferent de tipul incintei
b. Temperatura exterioara de calcul pentru incinte fara degajari nocive
c. Temperatura exterioara de ventilatie pentru incinte cu degajari nocive
d. Temperatura exterioara de ventilatie indiferent de tipul incintei

5. Variatiile zilnice ale necesarului de caldura pentru ventilare:


a. Urmaresc strict variatiile temperaturii exterioare indiferent de tipul incintei ( cu sau fara
degajari nocive ) ;
b. Urmaresc strict variatiile temperaturii exterioare numai in cazul incintei cu degajari
nocive, pentru orice temperaturi exterioare;
c. -Urmaresc strict variatiile temperaturii exterioare in cazul incintei cu degajari nocive daca
temperatura exterioara are valori mai mici decat temperatura exterioara de calcul
d. -Urmaresc strict variatiile temperaturii exterioare in cazul incintei cu degajari nocive daca
temperatura exterioara are valori mai mari decat temperatura exterioara de calcul

6. Perioada de timp in care apare necesarul de caldura pentru ventilare ( durata de timp intre
momentul pornirii, respectiv opririi ventilarii) este:
a. Aceeasi cu perioada de incalzire
b. Mai mica decat perioada de incalzire
c. -Mai mare decat perioada de incalzire

7. Curbele clasate ale necesarului de caldura pentru ventilarea incintelor fara degajari nocive se
contruiesc:
a. -Numai prin prelucrarea statistica a datelor masurate
b. Numai pe baza curbei clasate a temperaturii exterioare
c. Prin prelucrarea statistica a datelor masurate si pe baza curbei clasate a temperaturilor
exterioare.

8. Instalatiile de ventilare a incintelor cu degajari nocive se dimensioneaza comparativ cu incintele


fara degajari nocive:
a. Pentru aceleasi temperaturi exterioare
b. -Pentru temperaturi exterioare mai mici
c. Pentru temperaturi exterioare mai mari

9. O instalatie de conditionare completa a aerului supune aerul urmatoarelor tratamente:


a. Simultane indiferent de sezon; racire, umidificare, incalzire, filtrare, primenire
b. -Simultane iarna: umidificare, incalzire filtrare, primenire
c. -Simultane vara: racire, umidificare, filtrare, primenire

10. Temperatura aerului insorit depinde de:


a. -Temperatura exterioara
b. -Natura suprafetei pe care cade radiatia solara
c. -Coeficientul de convectie din exteriorul constructiei
d. Coeficientul de convectie din interiorul contructiei

11. Intesitatea radiatiei solare indirecte depinde de :


a. -Ora de zi
b. Orientarea elementului de contructie
c. Locul de amplasare a cladirii ( in localitate urbana sau rurala, altitudine)

12. Coeficientul de absortie care intervine in calculul temperaturii aerului insorit:


a. are aceeasi valoare pentru orice tip de element de contructie
b. are valori diferite doare intre elementele de contructie opace si cele transparente
c. -are valori diferite pentru diferitele elemente de contructie opcae
d. -are valori diferite pentru diferitele elemnte de contructie transparente

13.
14. Amplitudinea maxima a temperaturii exterioare zilnice indicata de standarde depinde de:
a.- localitate
b. ora de zi
c. gradul de asigurare dorit
d. luna din an

15. Aporturile maxime de caldura printr-o suprafata opaca depind direct de:
a. temperatura exterioara maxima zilnica in luna cea mai calduroasa
b. intensitatea medie a radiatiei solare in luna cea mai calduroasa
c. -amplitudinea zilnica a temperaturii aerului insorit in luna cea mai calduroasa
d. amplitudinea intesitatii radiatiei solare in luna cea mai calduroasa

16. Amplitudinea maxima a temperaturii exterioare si a intensitatii solare sunt:


a. perfect simultane pentru toate elemntele de contructie exterioare
b. -perfect simultane doar pentru elemtele de contructie exterioare avand o anumita orientare in
spatiu
c. nesimultane pentru toate elementele de contructie exterioare
d. -nesimultane doare pentru elemntele de contructie exterioare avand o anumita orientare in
spati

17. Aporturile maxime de caldura printr-o suprafata transparenta depind de:


a. -intensitatea totala a radiatiei solare maxima zilnica si temperatura exterioara maxima zilnica
in luna cea mai calduroasa
b. intensitatea totala a radiatiei solare medie zilnica si temperatura exterioara medie zilnica in
luna cea mai calduroasa
c. intensitatea totala a radiatiei solare maxima zilnica si temperatura maxima zilnica a aerului
insorit in luna cea mai calduroasa
d. gradul de aplatizare a undei de temperatura in elemtele de contructie exterioare

18. O instalatie de climatizare se dimensioneaza pentru mentinerea in interiorul incintei


climatizate a unei temperaturi interioare :
a. egala cu temperatura interioara de calcul din cazul incalzirii
b. difera de temperatura interioara de calcul din cazul incalzirii, constante pe dirata perioade de
climatizare
c. -difera de temperatura interioara de calcul din cazul incalzirii, variabila pe durata perioadeo
de climatizare

19. Cantiatea de caldura ce trebuie evacuata vara de o intalatie de conditionare se calculeaza in


practica:
a. pe baza aporturilor de caldura determinate conform normativelor, indiferent de categoria de
incalzire a cladirii din punctul de vedere si gradul de asigurare dorit
b. -pe baza aporturilor de caldura determinate conform normativelor, numai pentru cladirile
incadrate in categoriile I si II din punctul de vedere al gradului de asigurare dorit
c. pe baza aporturilor de caldura determiante conform normativelor, numai pentru cladirile
incalzite in categoriile III si IV din puntul de vedere al gradului de asigurare dorit
d, -pe aza unor indicatori din practica, numai pentru cladirile incadrate in categoriile III si IV
din punctul de vedere al gradului de asigurare dorit

20. Rezistenta termica a unui element de contructie neomogen se calculeaza:


a. dupa metoda R indiferent de tipul elementului
b. dupa metoda R pentru elementele de contructie formate din mai multe straturi ( portiuni
omogene separate prin plane perpendiculare pe fluxul termic)
c. dupa metoda R, pentru elemtele de contructie formate din mai multe zone ( portiuni
omogene separte prin plane paralele cu fluxul termic)
d. -dupa metoda R, corectata cu un coefocoent in functie de numarul de punti termice, pentru
elementele formate din zone si straturi daca se indeplinesc anumite conditii

21. Puntea termica reprezinta:


a. un element de contructie aflat deasupra unei deschideri intr-o contructie
b. -o zona a unui element de contructie avand rezistenta termica mai redusa decat a restului
elementului
c. o zona a unui element de contructie avand rezistenta termica mai mare decat arestului
elementului
d. o zona a unui element de contructie avand conductivitatea termica mai mare decat a restului
elemtului

22. Straturile de izolatie termica pot fi puseL


a. in orice ordine fara a afecta stabilitatea termica a unei incinte
b. -statul izolant usor se recomanda a fi montat in exterior in cazul locuintelor ocupate continuu
c. statul izolant usor se recomanda a fi montat in exterior in cazul locuintelor ocupate temporar
d. -statul izolant usor se recomanda a fi montat in interior in cazul locuintelor ocupate temporar

23. Pentru o cladire existenta, necesarul de caldura pentru incalzire se poate reduce prin:
a. alegerea unei forme a bazei care sa conduca la un raport perimetru-suprafata cat mai mic
b -izolare termica suplimentara
c.dezvoltarea unei cladiri cat mai posibil pe inaltime
d. alegerea unei forme a cladirii care sa conduca la un raport suprafata laterala-volum cat mai
mic

24. Pentru o cladire in faza de proiectare, necesarul de caldura pentru incalzire se poate reduce prin:
a. micsorarea temperaturii exterioare de calcul
b.-prin gasirea unei forme geometrice corespunzatoare
c. -prin reducerea factorului de vitrare(ponderea suprafetelor ferestrelor)
d. -izolarea termica superioara

25. Criteriul avut in vedere la optimizarea caracteristicii termice de incalzire este:


a. necesarul minim de caldura pentru incalzire
b.- cheltuielile totale actualizate
c.cheltuielile anuale
d. cheltuielile totale in valori neactualizate cumulate pe perioada de viata

26. Valoarea caracteristiii termice de incalzire poate fi:


a. redusa teoretic la 0 prin izolarea termica infinita a suprafetelor opace si transparente
exterioare si interioare daca nu se tine ocnt si de alte considerente
b. redusa teoretic la 0 prin izolarea termica infinita a suprafetelor opace si transparente
exterioare daca nu se tine ocnt si de alte considerente
c. redusa teoretic la 0 prin izolarea termica infinita a suprafetelor opace si transparente
interioare daca nu se tine ocnt si de alte considerente
d.- Redusa pana la o valoare data de numarul minim de schimburi de aer impus de conditiile de
calitatea aerului interior si de existenta ferestrelor, chiar daca peretii exteriori au o izolatie termica infinita

27. Investitiile intr-o cladire:


a. pot fi reduse oricat de mult prin reducerea izolarii peretilor
b.- nu pot fi reduse oricat datorita faptului ca invetitiile cuprind si cele datorate ferestrelor
c.- nu pot fi reduse oricat datorita faptului ca investitiile cuprind si cele datorate peretilor
interiori

28. Valoare izolarii termice optime a peretilor opaci depinde de


a. -costul energiei folosite pentru incalzire
b. -costul materialelor de contructie
c. costul ferestrelor
d. durata de viata a contructiei ( mai mare de 50 ani )

29. Aplatizarea alurii variatiei cheltuielilor totale actualizate in jurul valorii optime a caracteristicii
termice de incalzire:
a. nu are importanta pentru proiectarea cladirilor
b. -are importanta pentru proiectarea cladirilor intrucat materialele izolante sunt tipizate si nu
se poate realiza fix valoarea optima a caracteristicii termice de incalzire
c. are importanta pentru proiectarea cladirilor intrucat evolutia in timp a costurilor caldurii si
materialelor de contructie nu este cunoscuta

30. Aparitia climatizarii cladirilor


a. nu are vreun efect sesizabil asupra gradului de izolare termica a cladirilor
b. conduce la o izolare termica mai slaba a elementelor de contructie
c. -conduce la o izolare termica mai buna a elementelor de contructie intrucat ea majorea costul
mentinerii confortului termic.

S-ar putea să vă placă și