PROIECT

POMPE CU PISTONASE RADIALE

1. CONSTRUCTIA SI PRINCIPIUL FUNCTIONAL
La pompele cu pistonase radiale, pozitia pistonaselor in blocul
cilindrilor este pe raza, variatia ciclica a volumelor de lucru
realizandu-se datorita dispunerii excentrice a blocului
cilindrilor fata de statorul pompei. Pompele cu pistonase
radiale sunt in principal de doua tipuri:
 cu alimentare interioara;
 cu alimentare exterioara.
La masinile cu alimentare interioara, distributia se face
central, prin axul rotorului ca la fig. 1.1. Cursa liniara a
pistonaselor in blocul cilindrilor 4, generate ca urmare a
montarii excentrice a blocului cilindrilor fata de carcasa 6, se
poate modifica daca valoarea excentricitatii “e” poate fi
reglata.
Pompele la care marimea “e” poate fi modificata se numesc
cu debit variabil. Din figura rezulta ca marimea cursei
pistonaselor are valoarea:
s=2e
Distributia fluidului intre camerele de lucru se face prin
intermediul distribuitorului 3, care este fix, dispus pe directia
punctelor moarte ale pistonaselor. Latimea distribuitorului 3
este mai mare decat latimea canalelor de legatura ale
pistonaselor cu galeriile de aspiratie, respective refulare.
La deplasarea pistonaselor de la PMI la PME, volumele de
lucru sunt in crestere si se produce aspiratia.
Invers, la deplasarea pistonaselor de la PME la PMI volumele
de lucru scad si se produce refularea.

Fig. 1.1 Schema pompei cu pistonase radiale cu alimentare

interioara
1 – orificiu aspiratie; 2 – orificiu refulare; 3 – distribuitor; 4 –
blocul cilindrilor; 5 – piston plunjer; 6 – stator.

Fig. 1.2 Pompa cu pistonase radiale cu alimentare

interioara cu debit variabil
1 – carcasa; 2 – stator; 3 – bucsa de frictiune; 4 – surub pentru
reglarea excentricitatii; 5 – distribuitor; 6 – pistonas; 7 – rola.
In fig. 1.2 este prezentata o masina cu pistonase radiale cu
debit variabil la care reglarea excentricitatii si deci a cilindreei
se face cu ajutorul unui system de tip surub-piulita. Pompele
cu pistonase radiale se fabrica intr-o varietate mare de forme
constructive. Princiupiul de functionare este acelasi pentru
toate tipurile, diferite fiind numai modul in care se face
distributia lichidului de lucru de aspiratie, respective refulare
si felul in care are loc contactul dintre suprafata frontal a
pistonaselor si stator.
2. PERFORMANTE SI DOMENII DE UTILIZARE
Pompele cu pistonase radiale au in general pentru puteri mari
(uneori pana la 3000 kW), debite de pana la 8000 l/min si
presiuni de 250-300 bar. Turatiile de antrenare variaza intre
100 si 1500 rot/min. Aceste pompe sunt folosite la nava in
majoritatea cazurilor la actionarile hidrostatice.

Fig. 2.1 Contactul pistonas-stator

In fig. 2.1 sunt illustrate cateva moduri de realizare a
contactului dintre pistonas si stator. Pistoanele au de
asemenea tijele articulate excentric. Distributia pompelor cu
alimentare exterioara se face prin niste canale periferice ale
carcasei, distribuitorul lipsind. Dirijarea uleiului catre
aspiratie, respective refulare, se face prin aceleasi canale care
sunt legate la conductele de aspiratie si de refulare.
3. ELEMENTE DE CALCUL LA POMPELE CU
PISTONASE RADIALE
Pentru inceput se pune problema calculului de
predimensionare. Datele de intrare sunt debitul Q, presiunea p
si turatia n. Daca se noteaza cu d diametrele pistonaselor, cu c
cursa, cu 𝜂𝑣 randamentul volumic, iar cu z numarul de
pistonase, atunci debitul Q va avea expresia:

𝑄 = 𝑣𝑝 𝑛 𝜂𝑣 , unde 𝜂𝑣 = 0,96  0,98 .

Din relatia de mai sus se poate scoate cilindreea 𝑣𝑝 :
𝑄
𝑣𝑝 = .
𝑛 𝜂𝑣
 Fig. 3.1 Schema de calcul la pompa cu pistonase radiale
Pe de alta parte insa, din fig. 3.1 se vede ca, pentru un
pistonas, cursa este c = 2 e. In acest caz:
𝜋𝑑 2
𝑣=𝑧 2𝑒
4
Cunoscand turatia n a discului, se scrie expresia debitului
theoretic sub forma produsului dintre turatie si cilindree:

𝜋𝑑 2
𝑄𝑡 = 𝑛 𝑣 = 𝑛 𝑧 𝑒
2
Functie de debitul teoretic, se poate calcula debitul real:

𝑄 = 𝑄𝑡 𝜂𝑣
unde 𝜂𝑣 este randamentul volumic. Literatura recomanda
valorile raportului dintre excentricitatea “e” si diametrul
𝑒
pistonaselor d, prin valoarea constantei 𝜓 = .
𝑑
𝜋𝑑 3
In aceste conditii, 𝜓 𝑛 𝜂𝑣 = 𝑄 , de unde, prin urmare, se
2
poate determina relatia de predimensionare a diametrului
pistonasului pompei

32𝑄
𝑑=√
𝜋𝑧𝜓𝑛𝜂𝑣

Se considera acum contururile statorului si a rotorului dispuse

unul fata de celalalt la distanta e. Pentru inceput se pune
problema calculului cinematic. In triunghiul 𝑂𝐴𝑂1 din fig. 3.1
se poate scrie:
̅̅̅̅̅̅̅
𝑂1 𝐴2 = 𝑒 2 + ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅ cos(180° − 𝜑) = 𝑒 2 + ̅̅̅̅̅̅
𝑂𝐴2 − 2𝑒𝑂𝐴 𝑂𝐴2 +
2𝑒𝑂𝐴̅̅̅̅ cos 𝜑 (1)
Pe de alta parte:
̅̅̅̅
𝑂𝐴 = 𝑟 + 𝑥 ; ̅̅̅̅̅
𝑂1 𝐴 = 𝑅 = 𝑟 + 𝑒 ; ̅̅̅̅̅
𝑂1 𝑂 = 𝑒 (2)
Introducand relatia (2) in (1) se obtine:
(𝑟 + 𝑒)2 = 𝑒 2 + 𝑟 2 + 2𝑟𝑥 + 𝑥 2 + 2𝑒(𝑟 + 𝑥) cos 𝜑 (3)
Sau dupa unele prelucrari simple:
2𝑟𝑒 = 2𝑟𝑥 + 𝑥 2 + 2𝑒(𝑟 + 𝑥) cos 𝜑
Ordonand dupa puterile descrescatoare ale lui x va rezulta:
𝑥 2 + 2𝑥(𝑟 + 𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑) + 2𝑒𝑟 (𝑐𝑜𝑠𝜑 − 1) = 0 (4)
Rezolvand ecuatia (4) in raport cu x se obtine cursa pistonului
la un moment oarecare t:

𝑥 = −(𝑟 + 𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑) + √𝑟 2 + 2𝑒𝑟 + 𝑒 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝜑 (5)

Derivand aceasta expresie in raport cu timpul se va obtine
viteza relative:
𝑑𝑥 𝜔𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝑠𝑖𝑛𝜑
𝑣𝑟 = = 𝑥 = 𝑒𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑 + =
𝑑𝑡 √𝑟 2 +2𝑒𝑟+𝑒 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝜑

𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑 𝑠𝑖𝑛𝜑
= 𝑒𝜔 (𝑠𝑖𝑛𝜑 + ) (6)
√𝑟2 +𝑒2 𝑐𝑜𝑠2 𝜑+2𝑒𝑟
Daca se neglijeaza la numitorul fractiei termenii ce contin pe
𝑒
e, va rezulta: 𝑣𝑟 = 𝑒𝜔 (𝑠𝑖𝑛𝜑 + 𝑐𝑜𝑠2𝜑) (7)
2𝑟

Derivand din nou in raport cu timpul se va obtine acceleratia

𝑑𝑣𝑟 𝑒
relativa: 𝑎𝑟 = = 𝑥̈ = 𝑒𝜔2 (𝑐𝑜𝑠𝜑 + 𝑐𝑜𝑠2𝜑) (8)
𝑑𝑡 2𝑟

Acceleratia de transport (centripeta) va fi:

𝑎𝑡 = ̅̅̅̅
𝑂𝐴𝜔2 = 𝜔2 (𝑟 + 𝑥 ) = 𝜔2 (√𝑟 2 + 2𝑒𝑟 + 𝑒 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝜑 −
𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑) (9)

Iar acceleratia Coriolis:

2
𝑎𝑐 = 2𝜔𝑣 = 2𝜔2 𝑒 (𝑠𝑖𝑛𝜑 + 2𝑟 𝑠𝑖𝑛2𝜑) (10)

Pentru calculul debitului teoretic se pleaca de la expresia

cilindreei definite prin produsul dintre aria pistonasului si
𝜋𝑑2
cursa: 𝑣 = 𝑧 𝑐 (11)
4

La pompele cu pistonase radiale: c = 2e (12)

𝑧𝜋𝑑2 𝑒
Si in aceste conditii: 𝑣 = (13)
2

𝜋𝑑2
Iar debitul teoretic va fi: 𝑄𝑡 = 𝑛𝑧 𝑒 (14)
2

Debitul real se calculeaza in functie de debitul teoretic si de

randamentul volumic: 𝑄 = 𝑄𝑡 𝜂𝑣 .
4. NEUNIFORMITATEA DEBITARII LA POMPELE
CU PISTONASE RADIALE
Aprecierile facute la pompele cu pistonase axiale referitor la
neuniformitatea debitarii raman aceleasi din punct de vedere
cantitativ si la pompele cu pistonase radiale. La inceput se
stabileste expresia debitului momentan al unui pistonas
considerand viteza relative data de relatia (6):
𝜋𝑑2 𝜋𝑑2 𝑒
𝑞1 = 𝑣𝑟 = 𝑒𝜔 (𝑠𝑖𝑛𝜑 + 2𝑟 𝑠𝑖𝑛2𝜑) (15)
4 4

Presupunem ca pompa are in total z pistonase, din care numai

p lucreaza pe reflare. In aceste conditii, debitul momentan
total livrat de cele p pistonase se poate obtine prin insumarea
celor p debite 𝑞1 :
𝑝 𝜋𝑑2 𝑒
𝑞𝑡 = ∑𝑝𝑖=1 𝑞1 = ∑𝑖=1 𝑒𝜔 (𝑠𝑖𝑛𝜑𝑖 + 2𝑟 𝑠𝑖𝑛2𝜑𝑖 ) (16)
4

Pentru ca excentricitatea e este mult mai mica decat raza r se

neglijeaza termenul al doilea din paranteza membrului drept al
ecuatiei (16):
𝑝 𝜋𝑑2
𝑞𝑡 ∑𝑖=1 4 𝑒𝜔 𝑠𝑖𝑛𝜑𝑖 (17)

Asa cum s-a aratat la pompele cu pistonase axiale, 𝜑𝑖 = 𝜑 +

2π
(𝑖 − 1)𝛾 , unde 𝛾 = reprezinta pasul unghiular. Cu
𝑧
aceasta observatie, ecuatia (17) devine:
𝑝 𝜋𝑑2 𝜋𝑑2 𝑝
𝑞𝑡 = ∑𝑖=1 𝑒𝜔 𝑠𝑖𝑛[𝜑 + (𝑖 − 1)𝛾] = 𝑒𝜔 ∑𝑖=1 𝑠𝑖𝑛[𝜑 +
4 4
(𝑖 − 1)𝛾] (18)
Tinand cont ca suma din membrul drept al ecuatiei (18) se
poate pune sub forma:
 𝛾𝑝
𝑠𝑖𝑛 𝛾𝑝 𝜋
∑𝑝𝑖=1 𝑠𝑖𝑛 [𝜑 + (𝑖 − 1)𝛾] = 2
𝛾 𝑠𝑖𝑛 [𝜑 + − ] (19)
𝑠𝑖𝑛 2 2
2

Se gaseste expresia debitului refulat total:

𝛾𝑝
𝜋𝑑 2 𝑠𝑖𝑛
2 𝜑𝑝 𝜋
𝑞𝑡 (𝜑) = 𝑒𝑤 𝛾 𝑠𝑖𝑛 [𝜑 + − ] (20)
4 𝑠𝑖𝑛 2 𝑧
2

Plecand de la expresia generala a gradului de neuniformitate a

𝑞𝑚𝑎𝑥 −𝑞𝑚𝑖𝑛
debitarii 𝛿 ′ = , se defineste debitul momentan
𝑞𝑚𝑒𝑑
𝜋𝑑 2
mediu 𝑞𝑚𝑒𝑑 = 𝑧 2𝑒 𝑛 . (21)
4
𝑧
In cazul pompelor cu un numar par de pistonase 𝑝 = si
2
2𝜋
𝛾= si prin urmare:
𝑧
2𝜋𝑧
𝜋𝑑 2 𝑠𝑖𝑛
𝑧4 2𝜋 𝑧 𝜋
𝑞𝑡 (𝜑) = 𝑒𝜔 2𝜋 𝑠𝑖𝑛 [𝜑 + − ]=
4 𝑠𝑖𝑛 𝑧 4 𝑧
𝑧
𝜋𝑑 2 1 𝜋
𝑒𝜔 𝜋 𝑐𝑜𝑠 (𝜑 − ) (22)
4 𝑠𝑖𝑛 𝑧
2

1 𝜋
Se face din nou notatia: 𝜓 = 𝜋 𝑐𝑜𝑠 (𝜑 − 𝑧 ) (23)
𝑠𝑖𝑛
2

cu care din ecuatia (22) se determina expresiile debitelor

instantanee maxim si minim:
𝜋𝑑 2 𝜋𝑑 2
𝑞𝑡 𝑚𝑎𝑥 = 𝑒𝜔𝜓𝑚𝑎𝑥 ; 𝑞𝑡 𝑚𝑖𝑛 = 𝑒𝜔𝜓𝑚𝑖𝑛
4 4
 𝜋 1 𝜋
𝜓𝑚𝑎𝑥 |𝜑 = = ; 𝜓 | 𝜑 = 𝑜 = cot
𝑧 𝑠𝑖𝑛 𝜋 𝑚𝑖𝑛 𝑧
𝑧
In aceste conditii expresia gradului de neuniformitate a
debitarii la pompa cu un numar par z de pistonase radiale
devine:
𝜋
𝜋𝑑2 1 𝑐𝑜𝑠 𝑧
𝑒𝜔[ 𝜋− 𝜋 ] 𝜋
4 𝑠𝑖𝑛 𝑧 𝑠𝑖𝑛 𝑧 𝜋 (1−𝑐𝑜𝑠 𝑧 ) 𝜋 𝜋 𝜋2
𝛿𝑧′ 𝑝𝑎𝑟 = 𝜋𝑑2
= 𝜋 = 𝑡𝑎𝑛 ≈
𝑧𝑒𝑛 𝑧 𝑠𝑖𝑛 𝑧 2𝑧 2𝑧 2
2 𝑧

𝑧+1
In cazul pompelor cu un numar impar de pistonase, = ,
2
𝜋2
repetand calculele se gaseste ca 𝛿𝑧′ 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟 ≈ .
8𝑧 2

Se observa ca gradul de neuniformitate a debitarii in cazul

pompelor cu numar impar de pistonase este de patru ori mai
mic decat in cazul pompelor cu numar par. De asemenea, 𝛿 ′
se miscoreaza cu patratul lui z. Din acest motiv se recomanda
numere impare cat mai mari de pistonase.
5. CALCULUL MOMENTULUI REZISTENT LA
MASINILE MOTOARE CU PISTONASE RADIALE
Consideram cazul unui pistonas radial aflat in contact intim cu
cercul director al statorului pompei, fig. 5.1. Presupunem ca
presiunea de pe fata active a pistonasului este p. Forta din
𝜋𝑑2
pistonas determinata de presiunea p este: 𝐹𝑝 = 𝐹𝑥 = p , iar
4
componentele sale tangentiale si normala sunt respectiv:
 𝜋𝑑 2 𝜋𝑑 2 𝑝
𝐹𝑡 = 𝐹𝑥 𝑡𝑎𝑛 𝛽 = 𝑝 tan 𝛽 ; 𝑁 = .
4 4 cos 𝛽

Momentul dat de un pistonas este: 𝑀1 = 𝐹𝑡 ∙ 𝑅 = 𝐹𝑡 ∙ ̅̅̅̅

𝑂𝐴 ,
unde ̅̅̅̅
𝑂𝐴 = ̅̅̅̅
𝑂𝐸 + ̅̅̅̅
𝐸𝐴 .
S-a aratat mai inainte, atunci cand s-a analizat fig. 3.1, ca
̅̅̅̅
𝑂𝐴 = 𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑 + 𝑅 𝑐𝑜𝑠𝛽 , ceea ce conduce la:
𝜋𝑑2
𝑀1 = 𝑝(𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑 + 𝑅 𝑐𝑜𝑠 𝛽 ) tan 𝛽 .
4

Deoarece din scrierea in doua moduri a segmentului ̅̅̅̅̅

𝑂1 𝐸
(vezi fig. 3.1) se poate obtine relatia de legatura dintre
𝑒
unghiurile 𝑠𝑖 𝛽 : sin 𝛽 = 𝑅 sin 𝜑 , vom avea mai departe:

𝑒2
cos 𝛽 = √1 − 𝑅2 𝑠𝑖𝑛2 𝜑 , sau in cazul unghiului mic :

𝑒2
cos 𝛽 = 1 − 𝑅2 𝑠𝑖𝑛2 𝜑 .

In aceste conditii, forta generata de pistonas de presiune si

momentul rezistent al unui singur pistonas in raport cu
punctual O din fig. 5.1 vor avea expresiile:
𝑒
𝜋𝑑 2 𝑠𝑖𝑛𝜑
𝐹𝑡 = 𝑝 𝑅
4 𝑒2
1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝜑
2𝑅
𝑒
𝜋𝑑2 𝑅
𝑠𝑖𝑛𝜑 𝑒2 2
𝑀1 = 4
𝑝 𝑒2 2
[ 𝑒 𝑐𝑜𝑠𝜑 + 𝑅 (1 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝜑)]
1− 2 𝑠𝑖𝑛 𝜑 2𝑅
2𝑅
Momentul total al tuturor celor p pistonase cuplate pe refulare
se obtine prin insumare:
𝜋𝑑2 𝑒 𝑠𝑖𝑛𝜑𝑖
𝑀𝑡 = ∑𝑝𝑖=1 𝑀𝑖 =
𝑝
𝑝 𝑅 ∑𝑖=1 𝑒2 [𝑒 cos 𝜑𝑖 +
4 𝑠𝑖𝑛2 𝜑𝑖
2𝑅2
𝑒2
𝑅 (1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝜑𝑖 )]
2𝑅

Din relatia anterioara se observa ca momentul rezistent total

depinde de unghiul de rotire 𝜑𝑖 = 𝜑 + (𝑖 − 1)𝛾 unde =
2𝜋⁄ . Atat la pompe cat si la motoare, momentele
𝑧
rezistente sunt pulsatorii si ele se pot constitui in
elemente de excitare a sistemului mecanic, putand
provoca vibratii torsionale. Din ratiuni pur constructive,
raportul 𝑒 2 /(2𝑅2 ) se poate neglija. In aceste conditii
expresia momentului total se simplifica, putand fiind
𝜋𝑑2 𝑒 𝑝
scrisa sub forma: 𝑀𝑡 = 𝑝 𝑅 ∑𝑖=1 𝑠𝑖𝑛𝜑𝑖 [𝑒 cos 𝜑𝑖 + 𝑅] .
4
𝜔 𝑄𝑝
In final, puterea pompei va fi: 𝑃𝑝 = 𝑀𝑚𝑒𝑑 =
𝜂𝑝𝑜𝑚𝑝𝑎 𝜂𝑝𝑜𝑚𝑝𝑎

𝜔
iar cea a motorului hidraulic: 𝑃𝑝 = 𝑀𝑚𝑒𝑑 = 𝑄 𝑝 𝜂𝑚𝑜𝑡 .
𝜂𝑚𝑒𝑐
Fig. 5.1 Schema de calcul a momentului rezistent