Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUCEAVA, 2018
Importanta si rolul dreptului in viata societatii
- de a face ca regulile sa fie observate prin utilizarea unor mijloace capabile sa asigure
ordinea sociala si sa fie respectate asteptarile indivizilor.
Dreptul poate aparea pe de o parte ca forta activa: in aceasta ipostaza functia dreptului
este de instrument de protejare a valorilor si normelor sociale fundamentale, de asigurare a
ordinii sociale.
Pe de alta parte, dreptul poate aparea ca forta reactiva: in acest sens, dreptul apare ca un
instrument de conservare si imobilism ale sistemului social.
Dreptul dobandeste forta si vitalitate prin transpunerea lui in anumite forme si tipare ce
alcatuiesc sursele/izvoarele sale formale.
Cu privire la rolul dreptului in societate s-au conturat mai multe directii de analiza:
Toate prescriptiile abstracte nu sunt valabile decat pentru tribunalele si organele statului,
pentru ca alaturi si in paralel cu aceste norme legale exista o ordine juridica spontana – ce
apartine grupurilor sociale – si un drept viu, spontan si difuz, ce face abstractie de formularile
oficiale.
Din aceasta perspectiva, functia esentiala a dreptului este aceea de formulare a unor reguli -
prin protejarea celor mai importante valori sociale – si de a face ca ele sa fie observate si
respectate prin utilizarea unor mijloace specializate si institutionalizate.
In consecinta, actiunea sociala este evaluata intr-un cadru de referinta alcatuit din trei
elemente: actorul social, situatia sociala si orientarea actiunii in raport cu anumite norme si
exigente. Normele indica individului alternativele permise social, pe baza carora isi poate
orienta actiunile in diferitele situatii sociale. Aceste actiuni presupun atat adecvarea mijloacelor
la scopuri, cat si circumscrierea scopurilor imperativului rationalitatii.
De aici, una dintre functiile dreptului este aceea de integrare, constand in aplanarea
potentialelor elemente de conflict si „ungerea” mecanismelor relatiilor sociale.
Dreptul trebuie, deci, sa aiba o finalitate, un scop social. Dar, spun sociologii
americani, in aceasta actiune pot aparea, pe langa functii sociale si disfunctii ale dreptului,
disfunctii ce se pot manifesta atat in forma latenta, cat si in forma manifesta.
In opinia lui Merton, atunci cand exista discrepante intre scopurile valorizate socio –
cultural si mijloacele pentru realizarea lor, indivizii actioneaza printr-unul din cele cinci
moduri de adaptare:
Scopuri Mijloace
1. Conformitatea + +
2. Inovatia + -
3. Ritualismul - +
4. Evaziunea - -
1. Exista conformitate atunci cand exista concordanta intre scopuri si mijloace, desi nu
intotdeauna au drept rezultat satisfacerea totala a idealurilor.
2. Exista inovatie atunci cand scopul este bine interiorizat, iar mijloacele sunt inadecvate.
Este cazul „deviantei pozitive”, sintagma ce defineste transgresarea normelor in sensul
progresului (in sus, dincolo de ele).
3. Ritualismul apare ca o consecinta a inexistentei sau limitarii scopurilor sau a mijloacelor
legale.
4. Evaziunea apare ca o consecinta a absentei sau abandonarii atat a mijloacelor, cat si a
scopurilor.
5. Rebeliunea apare in momentul in care scopurile si mijloacele sunt respinse simultan si
sunt inlocuite cu altele.
Totodata, exista foarte multe exemple de functii si disfunctii ale aceleiasi norme. Astfel,
Legea partajului egal , introdusa in Franta dupa Revolutia din 1789, a avut ca functie
introducerea egalitatii intre indivizi, iar ca disfunctii scaderea natalitatii si faramitarea
suprafetelor agricole. Un al exemplu il constituie legea prohibitiei care a avut ca functie limitarea
consumului de alcool, iar ca disfunctie aparitia criminalitatii organizate.