NASA (National Aeronautics and Space Administration), agenție reponsabilă cu programul spațial

public al Statelor Unite ale Americii și cu cercetare aerospațială civilă și militară pe termen lung. NASA a
fost înființată în 1958.

Viziunea și misiunea NASA

Viziunea NASA este de „a îmbunătăți viața aici, a extinde viața acolo și a găsi viață dincolo”.
Misiunea sa este de „a înțelege și proteja planeta mamă, a explora Universul, a căuta viață și a
inspira următoarea generație de exploratori”.

Istorie
Cursa cuceririi spațiului

Ca urmare a programului spațial sovietic de lansare a primului satelit artificial (Sputnik 1) în 4

octombrie 1957, atenția SUA s-a orientat către eforturile proprii în ce privește programul spațial.
Congresul SUA, alarmat de evidenta amenințare asupra securității și a poziției de lider în
tehnologie a SUA, a îndemnat la o reacție rapidă și imediată; președintele Dwight D. Eisenhower
și consilierii săi au dezbătut măsuri în acest sens. Câteva luni de dezbateri au condus la decizia
înființării unei noi agenții care să conducă toate acțiunile nemilitare în spațiu.

Prima versiune a siglei NASA, folosită între anii 1975–1992

În 29 iulie 1958, președintele Eisenhower a semnat actul prin care se înființează Agenția Spațială
Americană (NASA). Când și-a început activitatea la 1 octombrie 1958, NASA era constituită în
principal din patru laboratoare și câțiva din cei 8.000 de angajați ai Agenției guvernamentale
pentru aeronautică vechi de 46 de ani, NACA (National Advisory Committee for Aeronautics).

Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spațial cu echipaj uman și au fost
conduse sub presiunea competiției între SUA și URSS (Cursa spațială) în timpul Războiului rece.
Programul Mercury, inițiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spațiului cosmic de către
om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supraviețui în spațiu. La 5 mai 1961,
astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spațiu când a pilotat Freedom 7
într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul American pe orbită în jurul Pământului la 20
februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7.

Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spațiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat
proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Primul zbor cu echipaj uman al proiectului
Gemini a fost Gemini III la 23 martie 1965, din echipaj făcând parte Virgil "Gus" Grissom și
John W. Young. Au urmat alte nouă misiuni, demonstrând că zborul de lungă durată cu echipaj
uman este posibil, dovedind că întâlnirea și andocarea cu un alt vehicul spațial este posibilă și au
cules date medicale asupra efectelor imponderabilității asupra organismului uman.

Programul Apollo

Astronautul Buzz Aldrin pe Lună

Urmând succesului programelor Mercury și Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a
încerca munca în spațiu și zborul omului în jurul Lunii, dar nu și pe ea. Obiectivele programului
Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunțului președintelui John F. Kennedy din 25
martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună și înapoi pe
Pământ în siguranță până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare a omului pe
Lună. Programul Gemini a fost pornit la scurt timp pentru a furniza un vehicul spațial interimar
care să demonstreze tehnicile necesare pentru acum mult mai complicatele misiuni Apollo.

După opt ani de misiuni preliminare, inclusiv prima pierdere de astronauți ai NASA la lansarea
lui Apollo 1 când acesta a luat foc, programul Apollo și-a atins scopurile odata cu Apollo 11 care
a dus primii oameni pe Lună, Neil Armstrong și Buzz Aldrin, la 20 iulie 1969 și i-a întors în
siguranță pe Pământ la 24 iulie. Primele cuvinte ale lui Armstrong la coborârea din modulul
lunar Eagle au fost: “Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire” ("That's one small
step for [a] man, one giant leap for mankind."). Doisprezece oameni au pus piciorul pe Lună
până la sfârștul programului Apollo în decembrie 1972.

NASA a câștigat cursa spațiului, și într-un anumit sens aceasta a lăsat-o fără o direcție precisă și
într-un final fără atenția publică și interesul necesar garantării unui buget mai mare din partea
Congresului American. După ce Lyndon Johnson a părăsit biroul, NASA și-a pierdut principalul
său susținător politic, iar Wernher von Braun a fost mutat pe o poziție de lobby în Washington.

Planurile pentru proiectele ambițioase de a construi o stație spațială, stabilirea unei baze lunare și
lansarea unei misiuni cu echipaj uman spre Marte până în 1990 au fost propuse, dar nu a existat
posibilitatea susținerii lor. Misiunea aproape dezastruasă a lui Apollo 13, unde explozia unui
rezervor de oxigen aproape a condamnat cei trei astronauți, a ajutat la recaptarea atenției și cu
toate că au fost planificate 20 de misiuni Apollo, Apollo 17 a fost ultima misiune de zbor sub
emblema Apollo. Programul s-a sfârșit din cauza bugetelor reduse (în parte datorită războiului
din Vietnam) și din dorința de a realiza un vehicol spațial reutilizabil.

Misiuni anterioare

Cu toate că majoritatea bugetului NASA a fost cheltuit pentru misiunile spațiale cu echipaj
uman, au fost multe misiuni fără echipaj uman inițiate de NASA. În 1962 misiunea Mariner 2 a
fost lansată și a devenit prima navă spațială care a zburat spre o altă planetă – în acest caz Venus.
Misiunile Ranger, Surveyor și Lunar Orbiter au fost esențiale pentru culegerea datelor despre
condițiile lunare înainte de a incerca misiunile umane Apollo. Mai târziu, cele două sonde Viking
au ajuns pe suprafața planetei Marte și au trimis imagini color pe Pământ, dar poate cea mai
impresionantă a fost misiunea Pioneer și în mod particular misiunile Voyager care au vizitat
Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun și au trimis pe Pământ imagini color și date de pe toate acestea.

Pierzând cursa spațiului, Uniunea Sovietică și-a schimbat, în ceea ce privește SUA modul de
abordare. La 17 iulie 1975, o navă Apollo (găsindu-și o nouă utilitate după anularea misiunii
Apollo 18) a fost folosită pentru nava sovietică Soiuz 19. Cu toate că Războiul rece a mai durat
încă mulți ani, acesta a fost un punct critic în istoria NASA și în cea mai mare parte, cooperarea
internațională în exploatarea spațiului cosmic care există astăzi își are originea aici. Prima stație
spațială americană Skylab, a preocupat NASA de la sfârșitul misiunilor Apollo până spre
sfârșitul anilor 1970.

Epoca navetelor

Lansarea navetei spațiale Columbia STS-1 în Aprilie 1981. Aceasta a fost prima lansare și se poate
observa rezervorul exterior de combustibil vopsit în alb. În prezent rezervoarele exterioare de
combustibil nu mai sunt vopsite pentru a scădea greutatea totala a navetei.

Navetele spațiale au devenit un obiectiv major al NASA spre sfârșitul anilor 1970 și în anii 1980.
Proiectate să fie vehicule ce se pot lansa frecvent și reutilizabile, patru navete spațiale au fost
construite în 1985. Prima a fost lansată Columbia, la 12 aprilie 1981.

Navetele nu au adus numai lucruri bune pentru NASA – zborurile erau mult mai scumpe decât au
fost proiectate inițial și chiar după dezastrul navetei Challenger din 1986, care a scos în evidență
riscurile zborului spațial, publicul și-a pierdut din nou interesul.
Fără îndoială, naveta a fost folosită în lansarea proiectelor cheie, cum este și telescopul spațial
Hubble (în engleză Hubble Space Telescope – HST). Hubble a fost creat cu un buget relativ
scăzut de 2 miliarde de dolari și continuă să funcționeze din 1990 și a încântat atât oamenii de
știință cât și publicul. Unele din imaginile furnizate au devenit aproape legendare cum sunt cele
ale regiunii Hubble Deep Field. HST este un proiect de colaborare dintre ESA și NASA și
succesul său a deschis calea către proiecte mai complexe cu colaborare între agenții.

În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia și SUA, astfel încât au început misiunile
navete-Mir și din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă stație spațială) a fost plasat pe
orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă și în prezent, Rusia și SUA
construind cea mai mare stație spațială, Stația spațială internațională (International Space Station
– ISS).

Critici

Misiunile spațiale NASA

Misiuni cu echipaj uman

 Programul Mercury
 Programul Gemini
 Programul Apollo
 Skylab
 Naveta spațială
 Stația Spațială Internațională
 Proiectul Constellation

Misiuni fără echipaj uman

Observarea Pământului

 Satelit de cercetări în atmosfera înaltă

 TIMED (Thermosphere Ionosphere Mesosphere Energetics and Dynamics)

Misiuni lunare

 Ranger
 Surveyor
 Lunar Orbiter
 Clementine
 Lunar Prospector

Misiunile Mercur

 Mariner 10
 MESSENGER
Misiunile Venus

 Mariner 2, 5 și 10
 Pioneer Venus
 Magellan

Misiunile Marte

 Mariner 4, 6, 7, 8 și 9
 Viking 1 și 2
 Mars Observer
 Mars Pathfinder
 Mars Climate Orbiter
 Mars Polar Lander
 Mars Global Surveyor
 2001 Mars Odyssey
 Mars Exploration Rovers
 Mars Reconnaissance Orbiter (planificat pentru 2005)
 Phoenix (planificat pentru 2007)
 Laboratorul științific Marte (planificat pentru 2009)

Misiunile Jupiter

 Pioneer 10
 Galileo
 Juno

Misiunile Saturn

 Cassini-Huygens împreună cu ESA

Misiuni multiplanetare

 Pioneer 11 – Jupiter și Saturn

 Mariner 10 – Venus și Mercur
 Voyager 1 – Jupiter și Saturn
 Voyager 2 – Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun
 New Horizons (planificat pentru 2006) – Jupiter, Pluto și Centura Kuiper

Misiuni asteroizi/comete

 NEAR Shoemaker
 Deep Space 1
 Stardust
 Deep Impact
 Dawn (planificată pentru 2006)
Misiuni planetar-asteroidale propuse sau anulate

 JIMO (anulată)
 CRAF (anulată)
 NetLanders (anulată)
 Titan Explorer (propusă)
 Neptune Orbiter (propusă)

Misiuni de observare a Soarelui

 SOHO – parteneriat ESA

 Ulysses – parteneriat ESA

Mari observatoare pentru astrofizică spațială

 Telescopul spațial Hubble – parteneriat cu ESA

 Observatorul cu raze gama Compton
 Observatorul cu raze X Chandra
 Telescopul spațial Spitzer (cunoscut și ca Space Infrared Telescope Facility, SIRTF)

Alte observatoare

 COBE
 FUSE
 Satelitul astronomic infraroșu
 Telescopul spațial James Webb – parteneriat ESA
 WMAP

Lista administratorilor NASA

1. Thomas Keith Glennan (1958 - 1961)
2. James E. Webb (1961 - 1968)
3. Thomas O. Paine (1969 - 1970)
4. James C. Fletcher (1971 - 1977)
5. Robert A. Frosch (1977 - 1981)
6. James M. Beggs (1981 - 1985)
7. James C. Fletcher (1986 - 1989)
8. Richard H. Truly (1989 - 1992)
9. Daniel S. Goldin (1992 - 2001)
10. Sean O'Keefe (2001 - 2005)
11. Michael Griffin (2005 -)

Instalațiile NASA
Premii și distincții
NASA acordă în prezent un număr de medalii și decorații astronauților și personalului NASA.
Unele dintre ele sunt autorizate să fie purtate pe uniformele militare de serviciu. Distincțiile
NASA sunt următoarele:

 Congressional Space Medal of Honor

 NASA Distinguished Public Service Medal
 NASA Distinguished Service Medal
 NASA Equal Employment Opportunity Medal
 NASA Exceptional Achievement Medal
 NASA Exceptional Administrative Achievement Medal
 NASA Exceptional Bravery Medal
 NASA Exceptional Engineering Achievement Medal
 NASA Exceptional Scientific Achievement Medal
 NASA Exceptional Service Medal
 NASA Exceptional Technological Achievement Medal
 NASA Outstanding Leadership Medal
 NASA Public Service Medal
 NASA Space Flight Medal

Legislația în legătură cu NASA

 1958 – NASA PL 85-568 (aprobată în 29 iulie)
 1961 – Finanțarea misiunilor Apollo PL 87-98 A
 1970 – NASA cercetare și dezvolatre Act PL 91-119
 1984 – NASA- actul de autorizare PL 98-361
 1988 – NASA- actul de autorizare PL 100-685
 Bugetul NASA 1958–2005 în valoare constantă USD 1996

Alte agenții spațiale

 Agenția spațială canadiană
 Administrația națională spațială chineză
 Agenția spațială europeană ESA
 Agenția spațială italiană
 Organizația de cercetări spațiale indiene
 Agenția de explorare aerospațială japoneză
 Agenția spațială națională a Ucrainei
 Agenția spațială federală rusă
 Programul spațial sovietic (istoric)