A COMPRESOARE 4.1. Generalitati, clasificare, marimi caracteristice Compresoarele sunt masini termice generatoare care comprimi gazele sau vaporii consumind euergie mecanic&. Dupi principiul de functioanare se impart in doud grupe: - Compresoare cu comprimare volumicd la care comprimarea se realizeaz prin micsorarea volumului ocupat de gaz cu ajutorul unui organ mobil cu miscare rectilinie alternativa, 1a cele cu piston. sau miscare rotativa la cele rotative. - Compresoare cu comprimare cineticl la care un rotor transfer gazului energie mecanici sub form de energie cinetici, wansformati ulterior in energie potentials de presiune. Curgerea este radial la compresoarele centrifuge si axial la compresoarele axiale. Compresoarele. indiferent de principiul de functionare, natura si starea initiald a gazului, pot fi caracterizate prin dous marimi principale: - raportul de comprimare 7, = p/p... P, Si Pa fiind presiunile de refulare $i aspiratie ale gazului; - debitul volumic aspirat ¥ . raportat la presiunea si temperatura de aspiratie p, sit, - in figuca 4.1 se prezintA domeniul de utilizare al diferitelor tipuri de compresoare. 4.2. Compresoare cu piston 4.2.0. Constructia compresoarelor cu piston Constructiv aceste compresoare au, in general, aceleasi parti ca ale unui motor cu ardere interna. fn fig.4.2 este redatd o sectiune printr-un compresor vertical, unde se pot distinge toate oe aa thee pirtile lui componente. woe eg Gets] Fig. 4.1 Domeniul de utilizare al diferitelor tipuri de compresoare106 Manualal ofiterului mecanic Fig. 4.2. Constructia unut compresor de aer cu piston J+ carterul compresorului: 2- baia de ulei; J- dispozitiv de aerisire a carterului 4- sond8 de i = supaps de refulare: 6-coloand de refulare; 7-chiulasa compresoruku; S- supapi 4; 9. dispozitiv de blocare a supapei de ai filuu de aer, cu amortizor de - coloans de aspirate: 12- supap de aspil cilindeul compresorului( bucya): 14- segmenti de comapresie; 1. pistonul compresorului: /6-biela: 17- maniveld: /8- suruburi e bield; /9- arborele cotit; 20- dispoziiv(tingurd) de ungere prin bloc.Compresoare 107 4 \ . c e 4.2. Clasificarea compresoarelor de aer, dupa dispunerea cilindrilor: @- monocilindrice: 6- cu ciliodrii ia linie: c- cu cilindrii in W; 4- cu cilindni in V ta 90°: & cu cilindzi opus. a Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face dup& mai multe eriterii: a) dupa dispunerea cilindrilor (fig.4.3): b) dupa numarul de cilindsi (monocilindrice si policilindrice); c) dupa numarul de etaje de comprmare ( de la 1 pind la 5 etaje): 4) dupa debitul de comprimare: + cudebite mici, Q< 500/min: = cu debite mijlocii, Q= 0.5-10m” mia; - cu debite mari. Q= 10-30 m/min: €) dup presiunea maxima de reful: + cu presiune joast, p< 10 daNem* - cu presiune medie. p= 10-100 daN/cm’ > cu presiune inalt, p=100-1000 daN/era Procesele de Iucru ale compresoarelor cu piston. Pentnr explicarea functionacii proceselor de lucru dintr-un compresor cu piston se va reprezenta diagrama teoreticd si reali a ciclului de functionare pentru un compresor cu o singurd treapti de comprimare sipentra ua compresor cu dou trepte de comprimare. in fig.4.4 se prezinti procesele teoretice si reale din compresor. La compresorul cu piston procesele de aspiratie. compresie $i refulare au loc pe parcursul unei rotajii complete a arborelui cotit. in cadrul ciclului teoretic s-au admis urmtoarele ipoteze: = mu existi schimb de c&lduri inte piesele compresorului si fluidul care se comprima: - ou se produc pierderi de aer prin neetanseititi: = aerul este un gaz perfect. Rezult& cd fazele procesului teoretic se succed. urmirind fig.44. astfel: aspiratia (1-2): comprimarea (2-3); refularea (34). Transformarea cuprins’ pe portiunea (+1) reprezinti destinderea aerului rimas in spatiul mort (volumul vitimitor), de la presiunea de refulare pind la presiunea de aspiratie. Diagrama real& reprezentati in fig4 ia in considerare procesele reale din cilindrui compresor. Diferentele dintre cele doud diagrame se explic& astfel: presiuaea de aspiratie peatra procesul real este mai mic decat presiunea mediului ambiant. cea ce permite de fapt incdrcarea cilindrului cu ser, iar presiunea de refulare este mai mare decdt presiunea din conducta de refulare, find necesar§ pentru invingerea rezistentelor aerodinamice din clapetii a -108 Manualul ofiterului mecanic de refulare $i conducta de refulare. Pentru a mari presiunea de refulare a aerului, fir a ridica prea mult temperatura s-a recurs la solutia utilizarii unui compresor in dowd sau mai multe trepte de comprimare cu riciri intermédiare precum gi ricire final. P a Fig. 4.4. Diagramele proceselor de lucru ale compresoarelor cu piston intr-o treaptd de comprimare 4a. diagrama teoretie’: 6- diagrama reall; 1-2 aspirajia; 2.3 cormpreimarea; 3-4 refularea: 4-1 destinderea Q Fig.4.5, Sectiune prin compresoare in dou trepte de comprimare a compresor in doi cilindri; b- compresor cu cilindn §i piston diferential. Compresorul in doud trepte de comprimare este prezentat in fig. 4.5. Prin comparafie s-au redat si diagramele ciclului de functionare pentru un compresor in dou’ teepte fig. 4.6. Diagrama teoreticd 1a un compresor in doud teptefig. 4.6a are urmtoarele faze: aspiratia aerului la presiune atmosfericd (1-2) si comprimarea (2-3) ultima fiind consideraci o transformare adiabat4. Aerul este apoi ricit in rlicitorul intermediar 8. la presiune constant p, reducandu-se vplumul de la V, 12 V, si apoi este introdus in treapta a doua de comprimare unde presiunea creste pind la valoarea p, II punctul 5: refularea acrului (transformare izobara) (5-6): destinderea aerului rimas in spatiul vitimitor (6-1). | in fig. 4.6b sunt reprezentate diagramele reale ale celor dou’ trepte de comprimare a aerului. Se observ cA presiunea de aspiratie in treapta a doua punctul 5 este mai mick decat presiunea de refulare din treapta I (punetul 4), ca urmare a pierderilor de presiune $i rici imtermediare. In fig. 4.6¢ este redaci diagrama indicat’ la ciclul real a compresorului de aer.Compreseare 109 Fig. 4.6. Diagramele proceselor de lucru ale compresoarelor cu piston in doua trepte de comprimare a-diagrama teoretic&; 1-2 aspirapia; 2-J compresia aecului fa treapta Iz 3-4 rcizea intermediara aaerului: 4-5 comprimearea in treapts a Ul: 3-6 refularea aerului din compretor 6-1 destinderea erului din spagiul mon 7-- presiuae intermediar$ iatre cele dou’ trepte: b diagrama realS: 1-2 aspiratia aerului in treapta f; 2-3 cormpresia aerului in treapta I; J-+ refulares aerului in weapia | pee aspiratia tepiei a I a; 4-5 rfcirea intermediarS a aerului, £6 aspirapia ia weapta a Tha: 6-7 compresia in reapta a I a; 7-8 cefularea seralui in weapta a Il a; $-S-1 desticderea aeruluit in spatiul mort: ¢- diagrama combinatd a ciclului real: 1-2 aspiratia; 2.J compresia; 3-4 refularea; del destinderea serulus din spayiul mort. 4.2.1. Dimensiunile principale si debitul compresorului Dimensitnile principale sunt: D{m] - diametrul cilindrului: cfm] - cursa pistonului: 4, =x -D*/4+{m"] - suprafata 1 =A, cm] - cilindreea unui spatiu activ. pistonul Debitul volumic F (m’/s] este vafumul de gaz refulat in unitatea de timp de catre ultima treaptd, raportatd la starea de aspiratie. ia [m/s] an unde: 7. este coeficientul global de debit; i - numérul de spayii de lucru: a[s"] - curatia. Debiwl masic rh (kg/s] este cantitatea de gaz refulat in unitatea de timp de ultima treapta:110 Manutul ofiterului mecanic malop, =h-i-n-V,-p, ke/s] G2) unde: palkg/ma’ este cantitatea de gaz in starea de aspirarie. 4. . Calculul coeficientului global de debit in figura 4.7 se prezintd ciclul teoretic gi real al compresorului monoetajat cu spatiu mort avand volumul Vy. In calcule prelimiinare, 7 se poate estima pe baza datelor experimentale. din figura 4.8 sau cu relatia: _ (1.01..,0,0227,) (43) 5 2 3 456 Je =Pr /Pa Fig. 4.7. Ciclul teoretic si real al compresopului _—Fig. 4.8. Coeficientul de debit 2: monoctajat. a,b - pentru oeapld: ¢ ~ limita inferioard pemtrs rai multe trepte unde 1, = V/V, este gradul de umplere teoretic: -!) Gs) in care ty = Vy/V, = 0.03 ... 0.12 este spatiul mort relativ. Pentru calcule mai exacte : 3@: 4.5) “, JV, este gradul de umplere real: 46 (Mea Ba im ey BRE Mg. a7 unde: a, este exponentul politropic mediu la comprimare (pentru aes n, = 1.3... 14): a; este coeficientul politropic mediul la destindere (pentru aer rn. 1. Lak a, gi ay erese cu cresterea turatiei si scad cu imbundtitirea ricirii: 6, , 6, sunt cAderile relative de presiune la aspiratie si refulare. Obisnuit, 5, 4 0,02 ... 0,10, in functie de rezistenta hidraulicd a supapelor si de viteza de curgere prin supape: 7, este coeficientul de reducere al debirului datorith incdlzirii gazului de aspiratie (7.,, = 0.94...0.98) ;Compresoare Ww 4, este coeficienrul de reducere al debirului datoritt pierderilor prin neetansietiti: i, 3095-097 i, si %, sunt cu atat mai mici cu cit =, este mai mare. In figura 4.9 se dau valerile orientative ale lui A, si ale produsului 7, -7,in funetie de x, : Ag este coeficientul de reducere al debirului datorita umidititii continute in gerui aspirat: cind umiditatea se condenseaz’: 2921-05 Ps/Ps = 0.99, (48) find umiditatea relativ’ a gazului aspirat, iar p, - presiunea partial a vaporilor de alas apd la saturafie: semaul ‘egal corespunde condensirii totale. Fig. 4.9. Valori orientative ale fui Aesth, 4.2,3.Calculul dimensiunilor principale la compresoarele monoetajate Datele initiale pentru calcul sunt ?, p,, 1, $ip,. Pentru ua compresor monoetajat cu i spatii de lucru, acfionat la turatia n si avind un coeficient de debit 4, diametrul cilindrului este: DaVAP lit -n(ofD)x_ [m] (4.9) unde ¢/D =0.6 ... 1.2: valori mici duc la dimensiuni mari ale compresomului gi la viteze medii reduso ale pistonului cu avantajul micsorarii pierderilor de presiune in supape: valori mari duc Ia efecte contrarii. Daci n $i i nu se impun, se caleuleazA mai multe variante cu turatiile sincrone. Solusiile se analizeazA cu urmatorii parametrii de control: + viteza medie a pistonuluiz Cy =2cn [m/s] (4.10) Cy, = 1.8 ... 3.5 (max. 4) la compresoare orizontale cu dubl4 actiune sic, =2.5 ... 5 (max. 6) la compresoare verticale: ~ parameteul de acceleratie: nm [m/s*] (ID Pai =2,5 .. 6m/s*, pentru compresoarele lente orizontale si wy = 45... 20 (raax, 50) mvs", pentru compresoarele verticale rapide: = parameteul de incdlzire: By = Fig? IKN/s"] (4.12) Frog fiind fora maxima exercitatd asupra pistonului. Pentru lagire de alunecare #, $(5.5...23)-10° KN/s* , iar pentru lagare cu rulmenti pi, <(137...275)-10° KN/s*112 Manuatul ofiterului mecanic 4.2.4. Puteri si randamente © Puterea teoreticd: Penal =n ily-Py IW] (4.13) unde 4, [J/m’] sil, [U/kg] sunt lucrurile mecanice specifice volumic si masic. Puterea teoreticd poate fi izotermicd P,,. adiabaticd P., sau politropicd P,,,. dupi cum se considera procesul de comprimare teoretic: ha, = Ps tate Um’) (4.14) x. als -1| W/m] (4.15) a Tom H (im) (4.16) unde % sim, sunt exponentii adiabatic si respectiv policopic. ¢ Puterea indicate: P=FL Jn, OV) (4.17) unde n, este randamentul indicat. in functie de procesul teoretic de referint’, se disting: randamentul indicat izotermic Mue. adiabatic Tay $i politropic Ty. La compresoarele pentru aer si gaze procesul teoretic este cel izotermic, iar la compresoarele frigorifice. cel adiabatic. Ca valori, la compresorul monoetajat m,,, = 0.62 ... 0,76, functie de 7, iar Nay = 0,90 ... 0.97. Daca se dispune de diagrama indicat’: Rena’. W) (4.18) P, [N/m] find presiunea medie indicatd i, fiind numécul de spatii de lucru la prima treapti, iar 7. - coeficientul global de debit al compresorului, calculat cu relatia: 4.19) 4, find coeficientul global de debit al primei trepte. calculat cu relatia (4.3) $i (4.5) Cilindreea treptelor urmatoare se calculeazd cu reiatia: Pentru aceeasi curs4 la toate spatiile de lucru. diametrele cilindrilor de comprimare la treptele urmitoare se calculeazd cu rel:Compresoare 113 fo-p 1 1 uy ("] 4.21) Dy = Duy Tuay Fy + Purerea indicat se poate calcula cu relatia (4.17) in care se ia f,.. din relatia (4.14): pencu 1, ~The se ia din diagrame sau din tabele corespuszitoare lui Observatie: La presiuni mari, de peste 100 bar. relatiie (44), (4.14). (4.15). (4.16). (420) $i (4.21). trebuie corectate, cu considerarea factorului de corectie al gazelor reale corespunzitor fiecirei stiri Sa puiRT (4.22) Relatiile amintite devin: (4.23), (4.24) (4.25) (4.26) £, si G, referindu-se fa starea de aspiratie gi Ia cea de refulare. 4.2.5. Ricirea compresoarelor La compresoarele cu piston se face atat ricirea cilindriler, ct gi icirea intermediary, si final a gazului. Ricirea cilindrilor se impune pentru micgorarea solicitirilor termice. Smbuniititirea ungerii si reducerea consumului de ulei, iar cea intermediard, pentru ricired gazalvi pand aproape de temperatura initial’. Cilindri se nervureazi in exterior in cazul ricirii cu aer (la unititi mici), sau sunt prevazuti cu e&masi in carul récirii cu ap’. Fluxul de cilduri evacuat prin cilindru poate fi calculat orjentativ pentru treptele de joas4 si medie presiune cu relagia: Oo: = (OAS ..0.20)P (WI ery iar pentru treptele de inalti presiune: Oar = (O10... 012 [PW] (4.28) Ricirea intermediard si final se face in ricitoare cu aer, la uniuitile mici, sau cu apa. Ja cele mari. Ricitoarele cu api se realizeaz4 cel mai frecvent cu fascicule de tevi in manta. Fluxul de cdldurd cealizat se estimeaza cu retatia:114 Manualul ofiferdiui mecanic Ope =(O8 ... 0.9) F d1f Bt, fax CW] 4.29) P, fiind puterea indicat a weptei din amonte: Af - caiderea de temperatura efectiva: At « c&derea de temperatur corespunzStoare readucerii gazulpi Ja, temperatura de aspiratie din prima treaptd. Pentru evitarea depunerii de piatr’ se recomandf ca'temperatura apei de ricire la iesirea din sistemul de riciré si nu dep&seascd 40° C. oe 4.2.6. Distributia compresoarelor cu piston Obisnuit, pentru disiriburie se utilizeazA supape automate, cel mai adesea cu plici inelare (fig. 4.10). La pompele cu vid cu piston, se folosese, uteori, sertare comandate Ia aspiratie, Din motive tehnologice. supapele de aspiratie si de-fefulare sunt. adesea. identice. Sectiunea necesar de trecere prin scaunul supapal: A,=Ay-en/e, [m4] 4.30) unde ¢, este viteza medie prin scaun, Pentru compresoarele cu der. c, se di in tabelul 4.1 Tabetul 4.1 Viteza admisibild in supape Fig. 4.10. Supape cu plac! inelare: @- supapa de refuiare cu resoarte mari: b - supapi de aspiratie cu resoarte mici: Indltimea de ridicare a plicilor inelare sau band’: Fux =(0.10...0.25)5, [ram] (431) 4, [ram] fiind latimea canalului: obisnuit 6, = 3... 1S mm gi Mpee = 15 4. se dif... recomandati, in funetie de viteza unghiulari @ (rad. presiuni. ] pentru diverse“ Compresoare us Forta in resort la ridicarea maxima a plicii, raportati la A, . se admite 10 - 30 kN/m?, iar la agezarea plicii pe scaun 0.6 - 0.8 din valorile de mai sus. Viteza de asezare a plicii pe scaun ¢, $0.2 mvs. 2 |.2.7.Rezervorul tampon : Se dispune intre compresor gi 2 consumator in scopul amortizirii a spulsatiilor de presiune si al * acumulirii gazului comprimat. Serveste gi ca separator de ulei si umiditate. Se dimensioneaz4 pe baza 37 relatiei: “a 20-30 #0 30607080 O15) 30 rod $7 Fig. 4.1. Todtyimea maxima de ridicare a plicil supapel. VyeK-F13 [m] (432) unde 8 =(Pmic — Prmia)/Pmed Ste gradul de neregularitate al regulatorului: K = 3.5 ... 8.3 pentru compresoare monoetajate gi K = 2.1 ... 5.9 pentru cele bietajate. Limitele inferioare - sunt pentru cele cu dubli actiune. Orientativ, pentru compresoare cu aer: Vaq =(6...12)- [m? 4.33) Limita inferioard se ia pentru compresoare mari (7 >0,5 ms). La reglarea debitului prin opriri periodice sau mers in gol: Vq =900(1+A7/T,)p,-FIN-dp [m’] (4.34) unde AT [K] este cresterea medie a temperaturii gazului in rezervor fati de aceea de aspirati T, (K}. 4p - variajia maxim’ admisi a presiunii si N [h"] - oumdrul orar maxim de opriri sau de treceri la mers in gol. V = 10+15 la pomire prin reostate; N = 30 la pornire prin comutare stea - triunghi si N= 60 in cazul reglirii prin trecere la mers in gol. Anmdturi necesare: supapa de siguranti, flanse pentru intrare, iesire si pentru conducta spre regulator, robinet de inchidere, robinet pentru evacuarea uleiului si condensului, manometru, termometru, guri de vizitare. 4.2.7.1. Dimensionarea buteliilor de aer de lansare motor principal « Vim’ - volumul buteliei AN ee kN . . P, | |- presiunea inifiald in butelie: P,/ —|- presiunea final’ in butelie m m Z,- numdrul de lans4ri impus de societatea de clasificare ( RNR: LR: GL: BV: AR....) ro AEE mas dae acne nes ait lan kN *: P minus [}- presiunea minim’ din butelie care mat asiguri o lansare sigue’. %