UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA

FACULTATEA DE MECANICĂ ŞI INGINERIA MATERIALELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific

Absolvent

Reşiţa
2012
 UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA
FACULTATEA DE MECANICĂ ŞI INGINERIA MATERIALELOR
Analiză şi proiectare asistată în ingineria industrială

Aspecte privind proiectarea

variatorului cu roți de
fricțiune toroidal

Coordonator ştiinţific

Absolvent

Reşiţa
2012
UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢA
FACULTATEA DE MECANICĂ ŞI INGINERIA MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL DE MECANICĂ

Declaraţie de asumare a răspunderii

Subsemnatul , absolvent al Facultăţii de Mecanică şi Ingineria Materialelor

din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa, declar că lucrarea de licenţă este
elaborată exclusiv de mine, pe baza efortului personal de documentare, cercetare,
proiectare şi redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor şi
formulărilor care nu îmi aparţin, conform normelor de citare a surselor.
Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la datele şi informaţiile
analizate, la metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele din care le-am
obţinut sunt adevărate.
Înţeleg că falsificarea datelor şi a informaţiilor analizate în lucrare constituie
fraudă şi este sancţionată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am
luat la cunoştinţă conţinutul Art.7 şi Art.9(licenţă/diplomă)/20(master) din
Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de finalizare a studiilor de
licenţă şi master la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa pentru promoţiile
2012.

Data: Semnătura:
…………………………… ……………………………..
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
3

CUPRINS

Lista notaţiilor ………………………………………………………………....... 4

Lista figurilor ………………………………………………………………........ 4
Capitolul 1. GENERALITĂŢI …………………………………………......... 7
1.1. Clasificarea şi descrierea roţilor dinţate..............................
1.2. Definirea roţii dinţate cilindrice cu profil evolventic...........
1.3. Proiectarea itinerariului tehnologic...........…………………………......
1.3.1. Alegerea semifabricatelor de prelucrat din care se obţine piesa........
1.3.2 Stabilirea itinerariului tehnologic .........................………………….
1.3.3. Alegerea maşinilor-unelte, a sculelor, dispozitivelor şi
verificatoarelor.......................................................................................................
Capitolul 2.MODELAREA 3D A PIESEI ŞI A SEMIFABRICATULUI
UTILIZÂND MEDIUL DE MODELARE ŞI SIMULARE CATIA
V5...........………...................................................................................................
2.1. Modelarea piesei "Roata dinţată"………………........…………………..
2.2. Modelarea semifabricatului …………………………………………......
2.3. Asamblarea piesei cu semifabricatul.......……………..............................
Capitolul 3. SIMULAREA PRELUCRĂRII SEMIFABRICATULUI ÎN
VEDEREA OBŢINERII
PIESEI.....…………………………..............................
3.1. Simularea prelucrării prin strunjire……………………………………....
3.2. Simularea operaţiei de găurire Φ15 si Φ20 .………………………….....
3.3. Simularea prelucrării danturii…………………………………………....
Capitolul 4. GENERAREA CODULUI NC……………………………….....
4.1. Generarea codului NC..............………………...…..................................
4.2. Codul NC pentru operaţia de strunjire si găurire.......................................
Concluzii ………………………………………………………………….......

Anexe ………………………………………..………………..............................

Bibliografie …………………………………………………………….......
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
4

INTRODUCERE

În prezent, proiectarea asistată de calculator este utilizată în cadrul

majorităţii firmelor specializate în proiectarea/fabricarea diverselor produse.
Lucrarea de faţă işi propune realizarea proiectării tehnologice asistate de
calculator a unei piese de tip „roată dinţată” cu dantură înclinată.
Pentru aceasta, s-a ales utilizarea software-ului specializat CATIA. Din
cadrul acestui software, s-au utilizat modulele: "Part Design" pentru modelarea 3D
a piesei şi a semifabricatului, "Assembly Design" pentru asamblarea modelelor
piesei şi semifabricatului, "Drafting" pentru realizarea desenului de execuţie,
"Machining" pentru realizarea simulărilor prelucrărilor mecanice şi
"Knowledgeware" pentru desenarea roţii dinţate cu dantură înclinată.
Scopul prezentei lucrări de disertaţie este obţinerea codului NC necesar
pentru realizarea piesei pe maşina-unealtă cu comandă numerică.
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
5

LISTA NOTAŢIILOR (ABREVIERILOR)

α Unghiul de presiune de referinţă [º]

m Modulul danturii [mm]
z Numărul de dinţi [-]
p Pasul danturii pe linia de referinţă [mm]
ha Înălţimea capului dintelui [mm]
hf Înălţimea piciorului dintelui [mm]
rp Raza cercului de divizare [mm]
ra Raza cercului de cap [mm]
rf Raza cercului de picior [mm]
rb Raza cercului de bază [mm]
rc Raza de racordare a piciorului dintelui [mm]
t Parametru de rulare
xd Legea de mişcare pentru trasarea profilului evolventic pe x
yd Legea de mişcare pentru trasarea profilului evolventic pe y

LISTA FIGURILOR
Fig. 1.1. Definirea roţii dinţate cu profil evolventic 10
Fig. 1.2.1.1. Roata dinţată cu dantura înclinată 11
Fig. 1.2.2.2. Reductor cu roţi dinţate cilindrice cu o treaptă 12
Fig. 1.2.2.1. Semifabricat laminat 13
Fig. 1.2.3.1. Traseul de prelucrare pentru prima prindere 13
Fig. 1.2.3.2. Traseul de prelucrare pentru a doua prindere 14
Fig. 1.2.3.3. Traseul de prelucrare pentru a treia prindere 14
Fig. 1.2.4.1. EMCO CONCEPT TURN 450 15
Fig. 1.2.4.2. EMCO CONCEPT MILL 250 16
Fig. 2.1.1. Meniul Generative Shape Design
Fig. 2.1.2. Meniul Knowledgeware
Fig. 2.1.3. Meniul Part Design
Fig. 2.1.4. Introducerea formulelor
Fig. 2.1.5. Definirea parametrilor
Fig. 2.1.6. Editarea formulelor
Fig. 2.1.7. Introducerea legii parametrice
Fig. 2.1.8. Introducerea parametrului "xd"
Fig. 2.1.9. Formule pentru xd si yd
Fig. 2.1.10. Inserare "Geometrical set"- "Profil dinte"
Fig. 2.1.11. Definire punct central
Fig. 2.1.12. Redenumirea unui punct
Fig. 2.1.13. Definire punct contact
Fig. 2.1.14. Definire punct 1
Fig. 2.1.15. Trasare "spline" prin cele cinci puncte
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
6

Fig. 2.1.16. Definire "Extrapolate"

Fig. 2.1.17. Definirea parametrului "c"
Fig. 2.1.18. Crerea planelor
Fig. 2.1.19. Construcţie punct de început
Fig. 2.1.20. Construcţie cerc de cap
Fig. 2.1.21. Construcţe cerc de fund
Fig. 2.1.22. Construcţie rază picior dinte
Fig. 2.1.23. Definire Trim.1 şi Trim.2
Fig. 2.1.24. Definire "Symmetry.1"
Fig. 2.1.25. Definire Trim.3 şi Trim.4
Fig. 2.1.26. Definire Translate
Fig. 2.1.27. Definire Rotate
Fig. 2.1.28. Linii de ghidaj pentru "Multi-sections Surface"
Fig. 2.1.29. Crearea suprafetei profilului dintelui
Fig. 2.1.30. Cricular Patern pe dinte
Fig. 2.1.31. Join dintre Dinte si "Circular Patern"
Fig. 2.1.32. Umplerea cu material a suprafeţei create
Fig. 2.1.33. Groove - Forma roţii
Fig. 2.1.34. Găurire Φ20 mm
Fig. 2.1.35. Definire "Circular Pattern" Φ20
Fig. 2.1.36. Găurire Φ15 mm
Fig. 2.1.37. Definire Poket pentru canalul de pană
Fig. 2.1.38. Groove - Teşirea dinţilor
Fig. 2.1.39. Definire traseu frezare si strunjire
Fig. 2.2.1. Crearea unui fişier nou
Fig. 2.2.2. Selectarea planului desenarea schiţei
Fig.2.2.3. Schţa semifabricatului
Fig.2.2.4. Previzualizarea piesei ce urmeaza a se obţine
Fig.2.3.1. Meniul "Assembly Design"
Fig.2.3.2. Introducerea unei componente
Fig.2.3.3. Butonul " Fix Component "
Fig.2.3.4. Inserarea unei noi componente
Fig.2.3.5. Selectare "Snap Automatically"
Fig.2.3.6. Butonul "Coincidence Constraint"
Fig.2.3.7. Butonul "Offset Constraint"
Fig.2.3.8. Butonul "Update all"
Fig.3.1.1. Accesare Lathe Machining
Fig.3.2.1. Definirea maşină de lucru
Fig.3.2.2. Definirea axe maşină
Fig.3.2.3. Selectarea ansamblului
Fig.3.2.4. Selectarea piesei
Fig.3.2.5. Selectarea semifabricatului
Fig.3.2.6. Butonul "Rough Turing"
Fig.3.2.7. Meniul principal "Rough Turing"
Fig.3.2.8. Meniurile secundare "Rough Turing"
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
7

Fig.3.2.9. Simulare strunjire

Fig.3.3.1. Meniul "Drilling"
Fig.3.3.2. Submeniurile butonului "Drilling"
Fig.3.3.3. Simularea prelucrării de găurire
Fig.3.4.1. Accesare "Advanced Machining"
Fig.3.4.2. Alegerea maşinii cu cinci axe
Fig.3.4.3. Accesare meniu Roughing
Fig.3.4.4. Submeniuri roghing
Fig.3.4.5. Meniul "Multi axis curve"
Fig.3.4.6. Submeniuri "Multi axis curve"
Fig.3.3.7. Meniul "Sweeping"
Fig.3.4.8 . Submeniuri "Sweeping"
Fig.3.4.9. Meniul "Copy-Transformation
Fig.4.1. Butonul "Generate NC Code in Batch Mode"
Fig.4.2. Submeniurile "Generate NC Code in Batch Mode"
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
8

Capitolul 1.
Variatorul toroidal - prezentare generală

1.1.Transmisii cu roți de fricțiune.Principiul de funcționare.

Avantaje,dezavantaje

Se poate spune că transmisiile prin fricţiune sunt transmisii mecanice la care

mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune se transmit, de la elementul conducător
la cel condus, prin intermediul forţelor de frecare,ca urmare a apăsării reciproce a
elementelor în contact.
Transmisiile prin fricţiune pot fi: cu raport de transmitere constant, care
realizează, la elementul condus, o turaţie constantă, în ipoteza absenţei
alunecărilor; cu raport de transmitere variabil (variatoare), care realizează, la
elementul condus, o turaţie variabilă continuu, între anumite limite.
Mecanismul este o parte constructivă a unei maşini sau a unui aparat având
ca rol funcţional transmiterea sau transformarea mişcării, respectiv a forţelor şi a
momentelor. În domeniul construcţiilor de maşini un rol deosebit îl au transmisiile
prin curele, cablu, lanţ, roţi de fricţiune.
Transmisia este de fapt un mecanism care are ca scop transmiterea mişcării
(privită sub aspect dinamic şi cinematic) de la o piesă conducătoare la una
condusă. De regulă transmisiile se referă la mişcarea de rotaţie, spre deosebire de
mecanismele de transformare, transmisiile nu modifică tipul mişcării ci numai
parametrii lor. Având în vedere simplitatea lor, costurile reduse de fabricaţie, reglaj
şi întreţinere, transmisiile cu curele, cu lanţ, cu cablu,cu roţi de fricţiune au o largă
utilizare în acţionarea sistemelor mecanice. Lucrarea de faţă prezintă transmisiile
cu: roţi de fricţiune, sub aspectul rolului funcţional al tipo-dimensiunilor, al
principiilor de funcţionare. Lucrarea cuprinde de asemenea şi aspecte legate de
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
9

cinematica transmiterii dar şi de avantajele şi dezavantajele tehnice şi economice

ale acestora.
Principalele avantaje ale transmisiilor prin fricţiune sunt:
● funcţionează la un nivel redus de zgomot şi vibraţii;
● asigură protecţia transmisiei în cazul apariţiei unor suprasarcini în
funcţionare;
● realizează reglarea continuă a turaţiei la ieşire (variatoarele), în funcţie de
cerinţele impuse de maşina de lucru;
● soluţia constructivă este simplă şi costul relativ redus, în cazul unora dintre
variatoare.
Cele mai importante dezavantaje ale transmisiilor prin fricţiune sunt:
● nu asigură un raport de transmitere constant, ca urmare a alunecărilor
dintre elementele în contact şi a erorilor de execuţie a acestora;
● randamentul este mai redus decât al transmisiilor prin angrenaje, datorită
alunecărilor dintre elementele în contact;
● patinarea produce uzuri neuniforme a elementelor în contact, conducând la
scoaterea din funcţiune a transmisiei;
● durabilitatea este relativ scăzută; necesită forţe mari de apăsare, care
încarcă arborii şi lagărele, determinând mărirea gabaritului transmisiei.

1.1.1.Materialele utilizate în construcția transmisiilor cu roți de fricțiune

Principalele condiții pe care trebuie să le îndeplinească materialele utilizate
pentru construcția elementelor active ale transmisiilor prin fricțiune sunt:
rezistență la solicitarea de contact; rezistență la uzură; coeficient de frecare cât
mai mare – pentru a evita necesitatea unor forțe de apăsare mari – și constant în
timp.
Materialele folosite pentru elementele active ale transmisiilor prin fricțiune se
caracterizează prin rezistență ridicată la solicitarea de contact și uzură sau prin
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
10

coeficienți de frecare mari. Se utilizează următoarele cupluri de materiale:

●oţel călit/oţel călit – pentru transmisiile puternic încărcate, la care se cere o
durabilitate mare şi care funcţionează cu sau fără ungere – caracterizate prin
gabarit minim şi randament ridicat; necesită precizii ridicate de execuţie şi montaj,
concomitent cu reducerea alunecărilor geometrice, care ar putea duce la apariţia
gripării;
●fontă/oţel călit – pentru transmisiile care funcţionează cu sau fără ungere,
prezentând avantajul unei rezistenţe sporite la gripare;
●fontă/fontă – pentru transmisiile care funcţionează cu ungere.
Materialele care se caracterizează prin coeficienţi de frecare mari – şi, deci, asigură
reducerea forţei de apăsare – şi elasticitate mărită – care permite reducerea
preciziei de execuţie şi montaj – sunt materiale nemetalice (textolit, cauciuc, piele
etc.) /oţel sau fontă. Acestea se recomandă pentru transmisii puţin încărcate, care
funcţionează fără ungere şi se caracterizează prin dimensiuni de gabarit mari şi
randament mai scăzut. Materialul nemetalic se foloseşte sub formă de căptuşeli,
montate pe elementul conducător, pentru asigurarea unei uzări uniforme.
Valorile coeficienţilor de frecare ale diverselor cupluri de materiale, în funcţie de
condiţiile de funcţionare (cu ungere sau fără ungere), sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabel 1.1.
Valorile coeficienţilor de frecare µ, pentru diverse cupluri de materiale
Coeficentul de frecare 𝜇
Cuplu de materiale Condiții de funcționare
Cu ungere Fără ungere
Oțel călit/oțel călit 0.04...0.05 0.15...0.18
Fontă/oțel călit 0.07...0.08 0.17...0.18
Fontă/fontă 0.08...0.1 -
Textolit/oțel sau fontă - 0.2...0.4
Cauciuc/oțel sau fontă - 0.8
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
11

1.2.Variatoare mecanice
1.2.1.Generalități

Variatoarele sunt transmisii mecanice care au proprietatea de a regal continuu

raportul de transmitere într-un interval dat.

1.2.2.Clasificarea variatoarelor mecanice

Clasificarea variatoarelor se face în funcție de transmisia de referință:
● cu contact direct – roți de fricțiune(cu variație în trepte sau
continu)
● cu contact indirect – element flexibil (curele, lanțuri
speciale,benzi cu sabot)
La orice variator există:
- element conducător (1)
- element condus (2)
- sistem de reglare a turației (SRT)
Clasificare a variatoarelor după forma geometrică a elementelor active:
●Transmiterea sarcinii directă (variatoare mono)
- Frontal

Fig:1.Variator frontal
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
12

-Conic

Fig:1.2.Variator conic

-Cu discuri

Fig.1.3.Variatoare cu disc
●Cu element intermediar (variatoare duo)
- Frontal

Fig.1.4.Variatoare duo frontal

- Conic

Fig.1.5.Variatoare duo conice

 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
13

- Cu role biconice

Fig.1.6.Cu role biconice:a).pe suprafețe plane;b).pe suprafețe cilindrice;

c).pe suprafețe conice
- Sferice

Fig.1.7.Cu element intermediar sferic

- Toroidal

Fig.1.8.Cu element toroidal

 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
14

- Cu inel rigid

Fig.1.9.Cu inel rigid

- Cu lanț

Fig.1.10.Cu lanț; a).Schemă generalizată; b).Schemă funcțională

- Cu curele

Fig.1.11.Cu curele
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
15

1.2.3.Caracteristicile variatoarelor

Caracteristicile principale ale variatoarelor sunt:

♦ Puterea de intrare 𝑃1 ;
♦ Turația de intrare 𝑛1 ;
♦ Turația de ieșire 𝑛2𝑥 - variabilă intre𝑛2𝑚𝑖𝑛 și 𝑛2𝑚𝑎𝑥 ;
♦ Gama de reglare a turației G;
♦ Randamentul η;
Gama de relație a turație se poate defini prin relația:
𝑛2𝑚𝑎𝑥
(1.1.)
𝑛2𝑚𝑖𝑛

Și daca avem în vedere expresiile rapoartelor de transmisie ( instantaneu 𝑖𝑥 minim

𝑖𝑚𝑖𝑛 și maxim 𝑖𝑚𝑎𝑥 avem relația:
𝑛1 𝑛1 𝑛1
𝑖𝑥 = ;𝑖𝑚𝑖𝑛 = ;𝑖𝑚𝑎𝑥 = ; (1.2.)
𝑛2𝑥 𝑛2𝑚𝑎𝑥 𝑛2𝑚𝑖𝑛

și se poate ajunge la o relație:

𝑖𝑚𝑎𝑥
G= (1.3.)
𝑖𝑚𝑖𝑛

Varierea turaţiei la ieşire, implicit a raportului de transmitere şi a momentului de

torsiune, se realizează prin modificarea – între anumite limite – a razei de
rostogolire a unuia din elementele active (variatoare mono) sau a razelor de
rostogolire a ambelor elemente active (variatoare duo).
Pentru variatoarele mono, la care se modifică raza de rostogolire a elementului
conducător, gama de reglare.
𝑅1𝑚𝑎𝑥
G= (1.4.)
𝑅1𝑚𝑖𝑛

La care se modifica raza de rostogolire a elementului condus, gama de reglare este:

𝑅2𝑚𝑎𝑥
G= (1.5.)
𝑅2𝑚𝑖𝑛

Pentru variatoarele duo, la care se modifică razele de rostogolire atât la

elementulconducător 1 cât şi la cel condus 2, gama de reglare este:
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
16

𝑅1𝑚𝑎𝑥 𝑅2𝑚𝑎𝑥
G= (1.6.)
𝑅1𝑚𝑖𝑛 𝑅2𝑚𝑖𝑛

1.3.Variatoare cu roți de fricțiune

Transmisia prin roți de fricțiune reprezintă ansamblul format din doua roți
cilindrice sau conice, la care transmiterea mișcării are loc datorită forței de frecare
dintre suprafețele de contact în condițiile în care o roata este apăsată pe cealaltă.
Variatoarele de turație cu roți de fricțiune permit reglarea continuă, fără trepte a
turației a raportului de transmitere.
Variatoare de turație cu roți de fricțiune: permit reglarea fără trepte a
turației. Se deosebesc de variatoarele hidraulice și de cele electrice prin simplitate
și gabarit redus, realizând transmisii la parametri la fel de buni.
Variatoarele cu roți de fricțiune se clasifică:
●Variatoare cu roți de fricțiune cilindrice

Fig.1.12.Variator de turație cu roți cilindrice

La variatorul de turație cu roți de fricțiune cilindrice din figura 1.12. roata 1 este
apăsată pe roata 2, pe direcția și cu valoarea forței Q. Datorită elasticității roții 2,
raza R2 a acesteia se va micșora până la valoarea minimă R2min. Prin urmare,
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
17

R2 poate lua orice valoare din intervalul [R2min, R2max] în funcție de valoarea forței
Q. În consecință, valorile limită ale raportului de transmitere vor fi:
i12min = ω1 / ω2max = R2min / ξ . R1, respectiv i12max = ω1 / ω2min = R2max / ξ . 𝑅1 , (1.7.)
unde: ω1, ω2 = viteze unghiulare; ξ = coeficient de corecție = 0,097….0,995.
Gama de variație a vitezelor unghiulare la roata condusă 2 este:
𝛿𝑖 = 𝜔2𝑚𝑎𝑥 / 𝜔2𝑚𝑖𝑛 = 𝑖12𝑚𝑎𝑥 / 𝑖12𝑚𝑖𝑛 = 𝑅2𝑚𝑎𝑥 /𝑅2𝑚𝑖𝑛 (1.8.)
●Variatorul cu roți de fricțiune conice
Variatorul de turație cu roți de fricțiune conice funcționează astfel: mișcarea
axiala a roții cilindrice 3 de-a lungul generatoarelor roților conice identice 1 si 2
produce transmiterea mișcării, dar și modificarea vitezei unghiulare a roții conice 2
în raport cu roata conică 1.

Fig.1.13.Variatoare cu roți de fricțiune conice

Gama de variatie a vitezelor unghiulare la roata condusa 2 va fi 𝛿𝑖 = ω1max / ω2min .
Dar 𝑖12𝑚𝑎𝑥 = 𝜔1 / 𝜔2𝑚𝑖𝑛 = D / d și 𝑖12𝑚𝑖𝑛 = 𝜔1 / 𝜔2𝑚𝑎𝑥 = d / D. (1.9.)
Prin urmare: 𝛿𝑖 = 𝜔1 . 𝜔2𝑚𝑎𝑥 / 𝜔1 .𝜔2𝑚𝑖𝑛 = 𝐷2 /𝑑 2 (1.10.)

1.4.Principalele avantaje și dezavantaje ale variatoarelor cu roți de fricțiune

Avantajele variatoarelor cu roți de fricțiune sunt:

 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
18

♦ Au formă constructivă simplă şi dimensiuni reduse ale corpurilor de

rostogolire.
♦ Funcţionează fără şocuri şi cu zgomot redus.
♦ Au posibilitatea de a patina în cazul suprasolicitărilor de scurtă
durată,protejând astfel instalaţiile respective.
♦ Au posibilitatea reglării făra trepte a turaţiei.
Dezavantajele variatoarelor cu roți de fricțiune sunt:
♦ Produc sarcini mari pe arbori şi lagăre.
♦ Necesită dispozitive de presare speciale pentru apăsarea corpurilor de
rostogolire între ele.
♦ Prezintă pericolul deteriorării transmisiei în cazul alunecării (patinării) şi,
uneori, uzura neuniformă a corpurilor de rostogolire .
♦ Imposibilitatea obţinerii unor rapoarte de transmitere absolut precise,
datorită alunecării rolelor sau erorilor de execuţie ale diametrelor acestora, elimina
posibilitatea utilizării acestui tip de transmisie pentru legături cinematice rigide şi
pentru transmiterea unor puteri mari.

1.5.Variatorul toroidal.Elemente componente - principiul de funcționare

1.5.1.Variatorul toroidal (duo)

Variatorul toroidal este compus din discurile 1 şi 2, cu suprafeţe toroidale, şi

rolele intermediare conice 3, care transmit – prin frecare – sarcina de la discul
conducător 1 la cel condus 2 cum se poate vedea din fig.1.14.
Turaţia la ieşire se modifică prin modificarea poziţiei rolelor intermediare 3,
dispuse echidistant între cele două discuri, având loc o variere simultană a razelor
de rostogolire R1x şi R2x.
 Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
19

Rapoartele de transmitere – instantaneu şi limită – se determină cu relaţiile:

𝑅2𝑥 𝑅2𝑚𝑖𝑛 𝑅2𝑚𝑎𝑥
𝑖𝑥 = ; 𝑖𝑚𝑖𝑛 = ; 𝑖𝑚𝑎𝑥 = (1.11.)
𝑅1𝑥 𝑅1𝑚𝑎𝑥 𝑅1𝑚𝑖𝑛

Fig.1.14.Variatorul toroidal (duo)

Pentru cazul în care rolele intermediare sunt înclinate spre stânga faţă de verticală,
razele de rostogolire sunt date de relaţiile:
𝑅2𝑥 =A- 𝑅𝑐𝑜𝑠 (𝛾 − 𝜎); (1.12.)
𝜋
𝑅1𝑥 = 𝐴 − 𝑅𝑠𝑖𝑛 ( − (𝛾 + 𝜎)) (1.13.)
2

R fiind raza de curbură a zonelor de contact ale discurilor 1 şi 2.

Dacă rolele intermediare sunt înclinate spre dreapta așa cum se poate vedea in
figura 1.14., se obţin următoarele relaţii pentru razele de rostogolire:
𝑅2𝑥 = 𝐴 − 𝑅𝑐𝑜𝑠 (𝛾 + 𝜎) (1.14.)
𝑅1𝑥 = 𝐴 − 𝑅𝑐𝑜𝑠 (𝛾 − 𝜎) (1.15.)
ramas la capitolul 4 variatorul toroidal pg 189
Aspecte privind proiectarea variatorului cu roți de fricțiune toroidal
20