NUTRIŢIA BACTERIANĂ

NUTRIŢIA,
asimilarea substanţelor nutritive,

organice şi anorganice, din mediul
METABOLISMUL ŞI extern, necesare metabolismului

CREŞTEREA
nutrienţi =
 substanţe a căror soluţii pot traversa
membrana citoplasmatică
BACTERIANĂ  participă la reacţiile metabolice care
asigură creşterea şi multiplicarea celulei

NUTRIŢIA BACTERIANĂ NUTRIŢIA BACTERIANĂ

compuşi din care derivă nutrienţii:
 prin simplă solvire
 săruri minerale, CO2, O2
 după digestia extracelulară prealabilă (hidrolaze)
 proteine → fragmente polipeptidice, aa
 polizaharide → monozaharide
 lipide → acizi graşi şi gicerol
 acizi nucleici → nucleozide şi fosfaţi anorganici
 intervin hidrolaze: proteaze, lipaze, amilaze etc.
 nutrienţii traversează membrana citoplasmatică prin:
 difuziune simplă sau facilitată (proteine carrier)

diferenţe de concentraţie
 transport activ contragradient

cu consum de energie obţinută prin hidroliza ATP

cu participarea unor enzime (permeaze)

conc. intracelulară a nutrienţilor – până la 1000 ori
mai mare decât în mediu

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

necesităţi nutritive de bază necesităţi nutritive de bază

surse de carbon:

principalele elemente cu rol structural şi
funcţional:  CO2 – bacterii autotrofe

 C - ≈ ½ din greutatea uscată a celulei bacteriene

 compuşi organici – bacterii heterotrofe
 N – pt. sinteza proteinelor – 10% din greutatea
 carbohidraţi, proteine, lipide
uscată a celulei bacteriene
 O,
 săruri minerale  compuşi organici şi CO2 – bacterii heterotrofe
capnofile sau carboxifile

1
 NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –
necesităţi nutritive de bază necesităţi nutritive de bază

surse de azot:
surse de oxigen:
 azot atmosferic – bacterii autotrofe
 surse organice  O2 molecular
 peptide, aa

 surse anorganice bacterii heterotrofe  în molecule biologice

 săruri de amoniu  aa, nucleotide, gliceride etc.
 nitraţi

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

necesităţi nutritive de bază necesităţi nutritive de bază

surse de elemente minerale:
surse de elemente minerale:
 sulf  fosfor
 prezent în
 aa – grupări tiol (-SH)  necesar pentru sinteza
 vitamine – biotina, tiamina  acizi nucleici
 coenzima A  fosfolipide membranare
 asimilat din compuşi  ATP
 organici
 anorganici  asimilat sub formă de fosfaţi anorganici

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

necesităţi nutritive de bază necesităţi nutritive de bază

surse de elemente minerale:
surse de elemente minerale:
 alte elemente  alte elemente
 Na, K, Mg, Cl
 asigură echilibrul fizico-chimic al bacteriei  Ca
 + acid picolinic → dipicolinat de Ca – în citoplasma
 Fe, Ni, Se endosporilor bacterieni
 intră în structura unor enzime

citocromi  Co, Cu, Mn, Mo

peroxidaze  activatori enzimatici

hidrogenaze  necesari în cantităţi foarte mici (oligoelemente)

2
 NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –
factori de creştere factori de creştere

bacterii
asiguraţi
 care pot obţine toţi compuşii necesari
metabolismului  de altă specie bacteriană
 mediu – apă, săruri minerale glucoză
 care nu pot sintetiza factori esenţiali _ FACTORI  înglobaţi în mediul de cultură
DE CREŞTERE
bacterii fastidioase
 necesari a fi prezenţi în mediu
 aa
 baze purinice, pirimidinice
 vitamine

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

factori de creştere factori de creştere

asiguraţi de altă specie bacteriană
înglobaţi în mediul de cultură
care sintetizează acel factor
 mutaţie → pierdere de enzimă → blocare secvenţă
SINTROFIE, SATELITISM metabolică → oprire sinteză metabolit esenţial
 S.aureus produce factor V (NAD)

 necesar pentru Haemophilus  tulpina parentală = PROTOTROFĂ

influenzae
 tulpina mutantă = AUXOTROFĂ

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ

izolarea bacteriilor din produse patologice  mediu care asigură nutrienţii şi condiţiile fizico-chimice
necesare creşterii şi multiplicării bacteriene
 CRITERII DE CLASIFICARE

utilizarea unor medii de cultură optime
 provenienţa nutrienţilor
 valoare nutritivă
 consistenţă
 scopul utilizării

3
 NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –
aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ - provenienţa nutrienţilor
MEDII DE CULTURĂ - valoare nutritivă
 MEDII SIMPLE (DE BAZĂ)
 MEDII EMPIRICE (NATURALE)  extract de carne, peptonă, NaCl
 produse de origine animală sau vegetală  pentru bacterii nepretenţioase
 cord, muşchi de vită, creier, ficat, ou etc  bulion, geloză, apă peptonată

 MEDII ÎMBOGĂŢITE
 MEDII SINTETICE  adaos de sânge, ser, ou, extract de levuri etc.
 conţin ingrediente pure  pentru bacterii exigente
 bulion-sânge; bilion-ser; bulion-glucozat; geloză-sânge

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ – consistenţă
MEDII DE CULTURĂ – consistenţă
 MEDII LICHIDE
 eprubete, baloane
 pentru culturi monobacteriene, caractere biochimice  pt. consistenţa mediului - AGAR
 MEDII SOLIDE  fitocoloid obţinut din alge marine, speciile
 cutii Petri, eprubete (pantă, coloană)
 colonii  Gelidium
 MEDII SEMISOLIDE  Gracilaria
 eprubete (coloană)
 studiul mobilităţii bacteriilor, caractere metabolice, conservare  Pterocladia

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ – consistenţă
MEDII DE CULTURĂ – consistenţă

 AGAR – caracteristici  pt. consistenţa mediului

 lichefiază la 1000C
 se solidifică la 420C  coagularea termică a proteinelor din ser sau ou
 menţine starea solidă a mediilor la temp de 0 –
800C
 nu este utilizat ca nutrient de către bacterii

4
 NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –
aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
 medii de izolare
 medii de izolare  uzuale

 gamă largă de bacterii de interes medical

 medii de identificare  pt. produse

monobacteriene

 medii de conservare
cu floră asociată

 pt. aprecieri calitative şi cantitative a bacteriilor în pp.

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
 medii de izolare  medii de izolare
 selective  de îmbogăţire
 conţin substanţe cu acţiune inhibitorie asupra unor  medii lichide
bacterii:  favorizează multiplicarea unor bacterii

antibiotice, coloranţi, săruri biliare, azid de Na etc.  inhibă selectiv flora de asociaţie
 favorizează izolarea preferenţială unor specii  pt. izolarea unor bacterii aflate în nr. mic în pp.

 pot fi utilizate în combinaţie cu medii selective

NUTRIŢIA BACTERIANĂ – NUTRIŢIA BACTERIANĂ –

aplicaţii practice aplicaţii practice

MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării

MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
 medii de identificare
 medii de izolare  conţin
 diferenţiale  unul sau mai multe substraturi pt. enzime bacteriene
 conţin un substrat pentru unele enzime bacteriene  indicatori care evidenţiază produşi intermediari sau
permiţând diferenţierea acestora în cultura primară finali de metabolism

indol, H 2 S, acetoină etc.

 indicatori de pH

recunosc degradarea unor zaharuri sau aa

 pt. identificarea de gen, specie

5
 NUTRIŢIA BACTERIANĂ –
METABOLISMUL BACTERIAN
aplicaţii practice

totalitatea proceselor biochimice prin

MEDII DE CULTURĂ - scopul utilizării
care celula bacteriană îşi procură
 medii de conservare materialul plastic şi energetic din
mediul înconjurător
 pt.
păstrarea în laborator a unor tulpini bacteriene în
cultură pură

REACŢII METABOLICE: REACŢII CATABOLICE:

catabolice – reacţii prin care se
= metabolismul energetic; respiraţia bacteriană

eliberează energie

procesele biochimice aerobe sau anaerobe prin care

compuşi organici cu structură complexă se

anabolice (asimilare) – consumă
degradează în compuşi simpli cu eliberare de energie
energie pt. sinteza constituenţilor

energia eliberată se stochează în molecula de ATP
celulari

REACŢII CATABOLICE – REACŢII CATABOLICE –

hidraţii de carbon hidraţii de carbon

surse de energie: aa, purine, pirimidine, acizi
RESPIRAŢIA CELULARĂ
graşi  proces generator de ATP
 moleculele sunt oxidate – acceptorul final de
electroni este o moleculă anorganică:

foarte important – catabolismul carbohidraţilor  O2 – respiraţie aerobă
altă moleculă anorganică – respiraţie anaerobă
– glucoza – prin: 

ion nitrat NO3-
 respiraţie
ion sulfat SO42-

 fermentaţie  Catabolismul glucozei: serii de reacţii de oxido-

reducere, în 3 etape: glicoliza, ciclul acizilor tricarboxilici,
lanţul transportului de hidrogen

6
 REACŢII CATABOLICE –
hidraţii de carbon

RESPIRAŢIA CELULARĂ
pierde H, electroni
donor
se oxidează
REACŢII CATABOLICE –
hidraţii de carbon

RESPIRAŢIA CELULARĂ
 respiraţie anaerobă (respiraţie anoxibiotică,
metabolism anaerob)
 acceptor final este substanţă anorganică
(exceptând oxigenul)
 fosforilare la nivelul substratului
 bacteriile nu au enzime respiratorii (catalază,
peroxidază, citocromi)
REACŢII CATABOLICE –
hidraţii de carbon

Clasificarea bacteriilor după tipul respirator
(după potenţialul redox al substratului):
 obligat aerobe
 exclusiv respiraţia aerobă
 aerobe – facultativ anaerobe
 cale oxidativă şi fermentaţii
 microaerofile
 concentraţii reduse de O2
 obligat anaerobe - exclusiv fermentaţia
REACŢII CATABOLICE –
hidraţii de carbon

RESPIRAŢIA CELULARĂ
 respiraţie aerobă (resp. oxibiotică; metabolism aerob)
 acceptor final este oxigenul molecular
 necesară existenţa membranei celulare
 substratul reducător – NADPH
 enzime
acceptor
 nicotinice – NAD (nicotin adenin dinucleotid) şi NADP
se reduce (nicotin adenin dinucleotid fosfat)
 flavinice – FMM (flavin mononucleotid) sau FAD (flavin
adenin dinucleotid)
 ferice (citocromi, citocromoxidază, peroxidază etc).
 sinteza ATP – fosforilare oxidativă
REACŢII CATABOLICE –
hidraţii de carbon

FERMENTAŢIA
 proces de oxido-reducere biologică
 donorul şi acceptorul final sunt compuşi organici
 acidul piruvic convertit, în raport cu specia, la
 ac.lactic
 acid acetic
 etanol
 acid butiric etc.
REACŢII CATABOLICE –
lipide, proteine

energie din oxidarea acizilor graşi,
glicerolului, aa – ciclul Krebs
aerotolerante – fermentativ,
viabile la O2
7
 REACŢII ANABOLICE REACŢII ANABOLICE

metabolismul de sinteză; asimilare; nutriţia
după sursa de energie:

bacteriană
 photobacterii – folosesc energia luminoasă,
trăiesc la lumină

reacţii de biosinteză a unor componente
celulare cu consum de energie  scotobacterii (bacterii chimiosintetizante) –
produc energia prin oxidoreducere, trăiesc la
întuneric

REACŢII ANABOLICE REACŢII ANABOLICE

 după sursele folosite ca material de sinteză
bacterii autotrofe

 sintetizează toţi compuşii organici din materie
 autotrofe
anorganică
 heterotrofe  folosesc CO2 ca sursă de carbon; azotul
 paratrofe atmosferic ca sursă de N
 pot fi fototrofe sau chimiosintetizante
 bacterii saprofite cu rol în circuitul materiei în
natură

REACŢII ANABOLICE REACŢII ANABOLICE

bacterii heterotrofe
 depind de prezenţa unor compuşi organici
paratrofe –
 folosesc surse organice de carbon; surse organice şi
anorganice de N  energia trebuie oferită de gazdă
 sunt chimiosintetizante
 se disting:  strict parazite intracelulare; nu se cultivă pe
 bacterii fixatoare de azot:
 surse organice de carbon; azot molecular, atmosferic medii artificiale
 trăiesc în sol în simbioză cu plantele
 bacterii care folosesc C organic şi N din legături  Rickettsia spp., Mycobacterium leprae,
anorganice (amoniu, săruri de amoniu)
 bacterii care folosesc C şi N organic
Chlamydia spp.
 specii saprofite şi potenţial patogene din cavităţile
naturale ale omului
 specii patogene pentru om

8
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
METABOLISMUL BACTERIAN METABOLISMUL BACTERIAN

pH – ul
pH – ul
 asigurat de mediile de cultură

presiunea osmotică
 ≈ 7 - 7,5

temperatura  influenţează

atmosfera de incubare  structura tridimensională a proteinelor, enzimelor

metabolismului celular
 transportul nutrienţilor
 transferul de electroni

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ

METABOLISMUL BACTERIAN METABOLISMUL BACTERIAN

pH – ul
bacterii acidofile
presiunea osmotică
 pH 5 – 5,5  asigurat de mediul de
 tamponat cu
 lactobacili cultură/mediul intern
 fosfaţi
bacterii bazofile (alcalinofile)
 mediu izoton
 peptone  pH 8,5 – 9  mediu hiperton
 mediu hipoton
 aminoacizi  genul Vibrio
 peretele celular limitează  plasmoliză

pătrunderea apei  bacterii halofile NaCl > 2%

 micoplasme, bacterii cu perete

modificat – afectate

FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ

METABOLISMUL BACTERIAN METABOLISMUL BACTERIAN

temperatura
atmosfera de incubare

 bacterii psihrofile → 0-200C  aer atmosferic
 bacterii mezofile → 25-450C  anaerobioză
 bacterii termofile → 50-700C  microaerofilie
 CO2
 temperatura optimă 370C

9
 CREŞTEREA ŞI
MULTIPLICAREA BACTERIILOR

CREŞTEREA BACTERIANĂ:
 mărirea tuturor componenţilor, a volumului unui
microorganism prin adăugare de substanţă nouă
AEROB CO2, O2 scăzut  creşterea volumului celular raportată la creşterea
suprafeţei este mai mare → punct critic →
diviziune (restabilirea echilibrului) optim
anaerob

CREŞTEREA ŞI CREŞTEREA ŞI
MULTIPLICAREA BACTERIILOR MULTIPLICAREA BACTERIILOR

MULTIPLICAREA BACTERIANĂ
DIVIZIUNEA DIRECTĂ
 scindarea unui individ în 2 celule ⇒ creşterea
numărului de germeni
 diviziune simplă (directă, binară, sciziparitate) –  diviziunea precedată de:
 creşterea cantităţii de ARN
modalitate frecventă
 intensificarea sintezei proteinelor
 dublarea cantităţii citoplasmei şi a materialului nuclear
 diviziunea substanţei nucleare prin intermediul
 înmugurire / ramificare – la un număr mic de specii mezozomilor
 alungirea celulei etc.

CREŞTEREA ŞI
MULTIPLICAREA BACTERIILOR

DIVIZIUNEA DIRECTĂ
 diviziune prin
 formarea septului transversal derivat din membrana
citoplasmatică
 strangularea, îngustarea mediană a celulei
determinată de invaginarea membranei
citoplasmatice, creşterea spre interior prin invaginare
a peretelui celular

10