5

5. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCğIILOR DE BETON

5.1. GeneralităĠi

5.1.1. Obiect úi domeniu de aplicare

(1) Acest capitol se refer la proiectarea în zone seismice a cldirilor i a altor
construcii cu structuri similare acestora, definite la 1.1, cu structura din beton armat,
numite în continuare construcii de beton.
(2) Documentele normative de referin pentru proiectarea construciilor de beton
la alte aciuni decât cele seismice sunt standardele din seria SR EN 1992-1-1.
Prevederile date în continuare completeaz prevederile acestor documente normative
de referin pentru cazul proiectrii la aciuni seismice.
(3) Documentele normative complementare prezentului capitol sunt indicate în
capitolul 1.5. (0)

5.1.2. DefiniĠii
(1) Termenii specifici prezentului capitol, pentru zone, elemente i sisteme
structurale, se definesc dup cum urmeaz: (0)
- Zonă critică (zon disipativ): zon a unui element structural principal unde apar
cele mai nefavorabile combinaii de eforturi (M, N, V, T) i unde pot s apar
deformaii plastice. Lungimea zonelor critice este precizat în articolele relevante ale
prezentului capitol.
- Grindă: Element structural solicitat preponderent de încrcri transversale, la care la
care efortul axial mediu normalizat este mai mic decât 0,1
ν d ≤ 0,1 (5.1)
Eforturile de compresiune sunt considerate pozitive.
- Stâlp: element structural care susine încrcri gravitaionale preponderent prin
compresiune axial, la care efortul axial mediu de compresiune normalizat, d, este
mai mare decât 0,1.
- Perete (perete structural): element structural vertical care susine alte elemente, la
care raportul dimensiunilor laturilor seciunii transversale Žw /bw ≥ 4.
- Perete ductil: perete cu rotirea împiedicat la baz, dimensionat i alctuit pentru a
disipa energie prin deformaii de încovoiere în zona critic de la baza lui.
- Perete scurt: perete la care deschiderea de for tietoare normalizat este mai mic
decât 2 i influena forei tietoare asupra comportrii este preponderent. Încadrarea
în aceast categorie a pereilor se poate face simplificat i cu relaiile de la 5.2.2.2(4).
- Perete cuplat: element structural alctuit din doi sau mai muli perei (montani),
conectai într-un mod regulat prin grinzi ductile (grinzi de cuplare) capabile s preia
prin efect indirect cel puin 30% din momentul de rsturnare la baz.
Not: Atât stâlpii, cât i pereii, pot fi supui la eforturi axiale de întindere în anumite situaii
de încrcare a structurii.

82
- Sistem structural tip pereĠi: sistem structural în care pereii verticali, cuplai sau nu,
preiau majoritatea încrcrilor verticale i orizontale, contribuia acestora la preluarea
forelor tietoare la baza cldirii depind 65% din fora tietoare de baz
- Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încrcrile verticale cât i cele
orizontale sunt preluate în principal de cadre spaiale a cror contribuie la preluarea
forei tietoare la baza cldirii depete 65% din fora tietoare de baz
Not: Structurile alctuite din stâlpi i plan ee fr grinzi nu sunt considerate cadre spaiale i
nu se încadreaz în aceast categorie.
- Sistem structural dual: sistem structural în care încrcrile verticale sunt preluate în
principal de cadre spaiale, în timp ce încrcrile laterale sunt preluate parial de
sistemul în cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai. Sistemul poate
avea dou variante de realizare:
- Sistem dual cu pereĠi predominanĠi: sistem dual în care contribuia pereilor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual în care contribuia cadrelor la
preluarea forei tietoare, la baza cldirii, depete 50% din fora tietoare de
baz
- Sistem flexibil la torsiune: sistemele far rigiditate suficient la torsiune de
ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme structurale constând din cadre
flexibile combinate cu perei concentrai în zona din centrul cldirii (sistem cu nucleu
central dezvoltat pe o suprafa relativ mic).
- Sistem tip pendul inversat: Sistem în care peste 50% din mas este concentrat în
treimea superioar a structurii sau la care disiparea de energie se realizeaz în
principal la baza unui singur element al cldirii.
Not: Un exemplu de sistem tip pendul inversat este cel al halelor parter, cu planeul de la
acoperi flexibil la aciuni în planul su, la care stâlpii în consol rspund independent unul
fa de cellalt la aciunea seismic. Structurile parter cu stâlpii în consol, la care efortul axial
mediu de compresiune normalizat este mai mic decât 0,25, cu extremitile superioare
conectate prin intermediul unui planeu cu comportare de diafragm orizontal, se încadreaz
într-o categorie separat.
- Nod: Zona de legtura dintre stâlpii i grinzile structurilor tip cadru, inclus între
seciunile transversale de la limita acestor elemente:
- Nod interior: nodul în care intr dou grinzi în direcia de calcul i dou grinzi
în direcie transversal
- Nod de capăt: nodul în care intr o singur grind în direcia de calcul
- Nod exterior: nodul în care intr cel mult o grind transversal direciei de
calcul

5.2. Principii de proiectare

5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate

(1) Proiectarea seismic a construciilor de beton armat va asigura o capacitate
adecvat de disipare de energie în regim de solicitare ciclic, fr o reducere
semnificativ a rezistenei la fore orizontale i verticale. În acest scop se vor respecta
cerinele i condiiile date în capitolul 2.

83
(2) Aplicarea prevederilor din prezentul cod pentru construcii de beton asigur
acestora, cu un grad înalt de încredere, o capacitate substanial de deformare în
domeniul postelastic, distribuit în numeroase zone ale structurii, i evitarea cedrilor
de tip fragil.
(3) Structurile pentru cldiri proiectate în conformitate cu (2) se împart în dou
clase de ductilitate, clasa ductilitate înalt (DCH) i clasa de ductilitate medie (DCM),
în funcie de capacitatea de disipare a energiei i de rezistena la fore laterale.
Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu i local superioar celor
proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerinele de ductilitate, structurile din clasa de
ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezisten superioar structurilor din
prima clas.
În general, structurile din zonele cu seismicitate înalt (ƒg  0,3g) se vor proiecta
pentru clasa de ductilitate înalt i pot suporta, în principiu, fr pericol de colaps,
cutremure mai puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament.
(4) În anumite situaii, structurile de cldiri se pot proiecta pentru o capacitate
minimala de disipare a energiei seismice prin deformatii plastice ( de ductilitate), cu o
cretere corespunztoare a capacitii de rezisten la fore laterale. Aceste structuri
vor respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcii de beton
armat din SR EN 1992-1-1, împreun cu prevederile suplimentare specifice acestei
clase date în prezentul capitol. Cldirile astfel proiectate fac parte din clasa de
ductilitate joas (DCL).
Se poate opta pentru o asemenea concepie de proiectare numai la construciile
amplasate în zone cu valori ale acceleraiei de proiectare ƒg  0,10g.
(5) Pentru cele trei clase de ductilitate se adopt coeficieni de comportare q
diferii, conform tabelului 5.1. (0)

5.2.2. Tipuri de structuri úi factori de comportare

5.2.2.1. Tipuri de structuri

(1) Cldirile din beton pot fi clasificate într-unul din urmtoarele tipuri,
corespunztor comportrii estimate sub încrcri seismice orizontale (vezi 5.1.2):
(a) Sistem structural tip cadru;
(b) Sistem structural dual (cu perei predominani sau cu cadre predominante);
(c) Sistem structural tip perei;
(d) Sistem structural tip pendul inversat;
(e) Sistem structural flexibil la torsiune; ( )
(2) Cu excepia sistemelor structurale flexibile la torsiune, construciile de beton
pot fi încadrate în sisteme structurale diferite în cele dou direcii principale.
(3) Sistemele (a), (b) i (c) trebuie s fie înzestrate cu o rigiditate minim la
torsiune astfel încât s îndeplineasc condiia de la 4.4.3.2 (5). În caz contrar, aceste
sisteme se încadreaz în categoria construciilor flexibile la torsiune. (0)

84
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acĠiuni seismice orizontale
(1) Valorile maxime ale factorului de comportare q, care intr în expresia
spectrului de proiectare sunt date în Tabelul 5.1, în funcie de capacitatea de disipare
specific tipului de structur.
(2) α u / α1 introduce influena unora dintre factorii crora li se datoreaz
suprarezistena structurii, în special a redundanei construciei.
α u / α1 se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a raportului între fora
lateral capabil a structurii (atins când s-a format un numr suficient de articulaii
plastice pentru a aduce structura în pragul situaiei de mecanism cinematic) i fora
lateral corespunztoare atingerii capacitii de rezisten în primul element al
structurii (apariiei primei articulaii plastice).
Valoarea raportului α u / α1 se limiteaz superior la 1,6.

Tabelul 5.1 Valorile factorului de comportare q pentru aciuni seismice orizontale

q
Tipul de structur
DCH DCM DCL
Structur tip cadru, structur cu perei 5 u /1 3,5 u /1 2,0*
zvelti cuplai sau structur dual
Structur cu perei (necuplai) 4kw u /1 3kw u /1 2,0
Structur flexibil la torsiune 3,0 2,0 1,5
Structur tip pendul inversat 2,5 2,0 1,5
Structur parter cu stâlpii în consol,
conectai la partea superioar prin
3,5 3,0 2,0
planee cu comportare de diafragm
orizontal , având ɋd0,25
* dac ɋd  0,75 in toti stâlpii. În caz contrar q=1,5.
(3) Pentru cazurile obinuite, se pot adopta urmtoarele valori aproximative ale
raportului u /1:
(a) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
- cldiri cu un nivel: α u α 1 = 1,15 ;
- cldiri cu mai multe niveluri i cu o singur deschidere: α u α1 = 1,25 ;

- cldiri cu mai multe niveluri i mai multe deschideri: α u α1 = 1,35 ;

(b) Pentru sisteme cu perei structurali i sisteme duale cu perei prepondereni: ( )
- structuri cu numai doi perei în fiecare direcie: α u α1 = 1,00 ;
- structuri cu mai muli perei: α u α 1 = 1,15 ;
- structuri cu perei cuplai i structuri duale cu perei prepondereni
α u α1 = 1,25

85
(4) În cazul structurilor cu perei la care raportul laturilor hwi/Žwi nu difer
semnificativ de la un perete la altul, efectul proporiilor pereilor asupra capacitii de
deformare a acestora poate fi descris prin intermediul factorului kw.
kw = 1 dac α 0 ≥ 2 (perei zveli)
(5.2)
k w = (1 + α 0 ) / 3 dac α 0 < 2 (perei scuri: 0,5 ≤ k w ≤ 1 )
(5) unde 0 se poate calcula simplificat pentru structur, în ansamblu, cu relaia:
α 0 =  hwi l wi (5.3)

în care hwi i Žwi reprezint înlimea fiecrui perete i i lungimea seciunii acestuia.
Nota: Factorul kw se aplic i în cazul pereilor scuri cuplai
(6) În cazul cldirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc conform
4.4.3.1.
(7) În cazul în care structura prezint regularitate complet i se pot asigura
condiii de execuie perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pân la
20%.(0)

5.2.3. CerinĠe de proiectare

5.2.3.1. GeneralităĠi
(1) Prevederile prezentei seciuni se aplic structurilor laterale ale construciilor
prevzute la 5.1.1(1), executate din beton monolit, prefabricat sau parial monolit –
parial prefabricat, fr precomprimare.
(2) La proiectarea seismic a structurilor de beton armat, prevederile date în
prezenta seciune vor fi considerate împreun cu prevederile specifice celorlalte coduri
care reglementeaz proiectarea construciilor de beton armat (vezi 5.1.1 (2) i (3)). (0)

5.2.3.2. CondiĠii de rezistenĠă locală

(1) Aciunea seismic, implicând incursiuni în domeniul postelastic, nu trebuie s
produc reduceri semnificative ale capacitii de rezisten.
(2) Se admite c cerina de rezisten într-o anumit seciune este satisfcut dac
valoarea de proiectare a capacitii de rezisten, determinat pe baza documentelor
normative de referin (SR EN 1992-1-1 si CR 2-1-1.1), este mai mare, i la limit
egal, cu valoarea de proiectare a efortului maxim din seciunea considerat, conform
relaiei (4.23). (0)

5.2.3.3. CondiĠii de ductilitate globală úi locală

5.2.3.3.1.Mecanismul structural de disipare de energie

(1) Proiectarea seismic are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de
plastificare favorabil (vezi paragraful 4.6.2.3.). Acest obiectiv se consider îndeplinit
dac sunt satisfcute condiiile (2)...(6):
(2) La structurile tip cadre etajate, deformaiile plastice apar, în mod obinuit, în
zonele de la extremitile grinzilor i în zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra
seciunii teoretice de încastrare.

86
(3) În cazul structurilor cu perei, deformaiile plastice se dezvolt în grinzile de
cuplare (atunci când acestea exist) i în zonele de la baza pereilor.
(4) Nodurile (zonele de legtur între elementele verticale i orizontale) i
planeele sunt solicitate numai în domeniul elastic.
(5) Zonele critice (cu potenial disipativ) sunt distribuite relativ uniform în întreaga
structur, cu cerine de ductilitate reduse, evitându-se concentrarea deformaiilor
plastice în câteva zone relativ slabe (de exemplu, în stâlpii unui anumit nivel).
(6) Dimensionarea i alctuirea elementelor structurale va urmri evitarea unor
ruperi cu caracter neductil sau fragil.
(7) Verificarea formrii mecanismului favorabil de plastificare se poate realiza
utilizând calculul dinamic neliniar cu accelerograme înregistrate sau artificiale
compatibile cu spectrul de rspuns elastic al acceleraiilor i, în mod aproximativ, prin
calcul static neliniar.
(8) Pentru structuri obinuite, cînd verificarea formrii mecanismului de
plastificare favorabil nu se face prin calcul neliniar, elementele se dimensioneaz la
eforturi determinate în acord cu metoda proiectrii la capacitate. Valorile de proiectare
ale efectelor aciunilor se determin din condiii de echilibru considerând formarea
zonelor plastice conform configuraiei mecanismului favorabil de plastificare i
mobilizarea suprarezistenelor în zonele plastice. În acest fel, zonele pentru care se
urmrete impunerea unui rspuns elastic capt o asigurare suplimentar la
încovoiere fa de zonele critice (disipative), iar ruperile cu caracter fragil sunt evitate.
(9) Deplasrile laterale asociate cerinelor de ductilitate vor fi suficient de reduse
pentru a nu aprea pericolul pierderii stabilitii sau pentru a nu spori excesiv efectele
de ordinul 2.
(10) Regulile de proiectare date în capitolul 5 se adreseaz, în principal, zonelor
critice (potenial cu comportare postelastic la aciunea cutremurelor puternice). În
afara zonelor critice se aplic regulile de proiectare din SR EN 1992-1-1.
(11) La structurile de cldiri proiectate pentru clasa de ductilitate joas, nu este
necesar aplicarea regulilor asociate metodei de proiectare la capacitate. În aceste
cazuri se vor adopta regulile de proiectare pentru structurile de beton armat date în SR
EN 1992-1-1 i prevederile suplimentare date în prezentul Cod la 5.5. (0)

5.2.3.3.2.CerinĠe de ductilitate locală

(1) În vederea obinerii capacitii necesare de ductilitate de ansamblu, zonele
critice, definite în continuare în seciunile relevante ale capitolului, trebuie înzestrate
cu o capacitate înalt de rotire plastic.
(2) Cerinele de rotire de bar în elementele structurale pot fi evaluate pe dou ci:
- prin calcul dinamic neliniar, care furnizeaz direct cerinele de rotire în
zonele critice.
- în mod aproximativ, prin evaluarea cerinelor de rotire sub aciunea seismic
de proiectare, în conformitate cu prevederile Anexei E.
(3) În cazul utilizrii calculului neliniar pentru determinarea cerinelor, evaluarea
capacitii de rotire în zonele critice ale elementelor structurale se face potrivit
prevederilor P 100-3. În cazul utilizrii procedeului aproximativ de determinarea a
cerinei, verificarea ductilitii se face conform prevederilor Anexei E.(0)

87
5.2.3.3.3.Valorile de proiectare ale eforturilor de încovoiere
(1) În vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie care s
îndeplineasc cerinele date la (5.2.3.3.1), la fiecare nod grind – stâlp al structurilor
tip cadru i al structurilor duale cu cadre predominante va fi îndeplinit urmtoarea
condiie:
 M Rc ≥ γ Rd  M Rb (5.4)
în care:
 M Rc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care intr
în nod, în seciunile învecinate nodului; se consider valorile minime
corespunztoare variaiei posibile a forelor axiale în combinaia seismic de
proiectare
 M Rb suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intr în
nod, în seciunile învecinate nodului;
γ Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului, care se
va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate înalt (DCH) i 1,2 pentru clasa de
ductilitate medie (DCM).
(2) Expresia (5.4) va fi îndeplinit în cele 2 planuri principale de încovoiere. Se
consider ambele sensuri ale aciunii momentelor din grinzi în jurul nodului (orar i
antiorar), sensul momentelor din stâlp fiind opus totdeauna momentelor din grinzi.
Dac structura tip cadru este dezvoltat numai într-una din direcii, satisfacerea relaiei
(5.4) va fi verificat numai pentru acea direcie.
(3) Nu este necesar verificarea relaiei (5.4) la :
- construcii cu un nivel;
- captul superior al stâlpilor de la ultimul nivel al construciilor etajate;
- primul nivel al cldirilor cu 2 niveluri, dac valoarea normalizat a forei
axiale în combinaia seismic de proiectare este mai mic decât 0,3 în fiecare
stâlp.
(4) Alternativ, în locul verificarii condiiei (5.4) la fiecare nod în parte, se poate
aplica la fiecare nivel, urmtoarea condiie global, pentru fiecare grind:

M Rc ≥ 1,20γ Rd  M Rb (5.5)
în care,

M Rb suma momentelor capabile ale grinzilor în seciunile situate de o parte i de

alta a nodurilor, corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice,
pentru o grind în ansamblu la un anumit nivel
 M Rc suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor care
intersecteaz grinda considerat, corespunztoare sensului considerat al
aciunii seismice, în seciunile din vecintatea nodurilor; se consider valorile
minime, corespunztoare variaiei posibile a forelor axiale în combinaia
seismic de proiectare
γ Rd definit la (1)

88
(5) În cazul structurilor cu perei, impunerea formrii articulaiei plastice la baza
pereilor se va face prin adoptarea diagramei înfurtoare de momente de proiectare
din Figura 5.1 care ia în considerare incertitudinile legate de distribuia eforturilor în
rspunsul inelastic. Dac peretele este solicitat la încovoiere în principal ca efect al
aciunilor seismice orizontale (Mg,0<0.15MEd,0'), valorile de proiectare ale momentelor,
în afara zonei critice, se pot determina cu:
′ ≤ M Rd , 0
M Ed = k M ΩM Ed (5.6)

M Rd , 0
Ω= (5.7)
′ ,0
M Ed

în care,
M Ed valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare

M 'Ed momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare
'
M Ed ,0
momentele încovoietoare rezultate din calculul structural sub aciunea seismic
de proiectare, la baza peretelui
Mg,0 momentul încovoietor rezultat din calculul structural sub încrcrile
gravitaionale corespunztoare combinaiei seismice de proiectare, la baza
peretelui
M Rd , 0 valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil la baza peretelui,
corespunztoare sensului considerat al aciunii seismice, determinat
considerând valoarea forei axiale corespunztoare formrii mecanismului de
plastificare, incluzând i efectul aciunilor gravitaionale.
kM factor care ia în considerare incertitudinile legate de distribuia real eforturilor
corespunztoare rspunsului dinamic în domeniu plastic, a crei valoare se
stabilete funcie de clasa de ductilitate a structurii:
k M = 1,30 pentru DCH
k M = 1,15 pentru DCM
k M = 1,00 pentru DCL
Relaiile (5.6) i (5.7) se aplic pentru fiecare sens de aciune a forelor orizontale.

89
 ′
M Ed = k M ΩM Ed
'
M Ed

M Ed = M Rd , 0

Zona critic
′
M Ed = M Ed
′ ,0
M Ed
M Rd ,0

Figura 5.1.
Nota. În cazul în care ponderea momentului încovoietor din încrcrile gravitaionale Mg,0 nu
este neglijabil (Mg,0>0.15MEd,0'), în relatia (5.7) MRd,0 se înlocuiete cu MRd,0 ± Mg,0. Semnul
„+” corespunde situatiei in care valorile MEd,0’ i Mg,0 au semne contrare, iar semnul „-”
situaiei în care valorile celor dou momente au acelai semn. Pentru determinarea valorilor de
proiectare ale momentelor, conform relaiei (5.6), produsul k M ΩM Ed ′ se adun cu momentul din
încrcrile gravitaionale, Mg.
Not: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale momentelor
încovoietoare, MEd, în perei, inclusiv in peretii cuplati, sunt date în CR 2-1-1.1.
(6) În cazul structurilor cu perei, eforturile rezultate din calculul structural sub
fora seismic de proiectare (momentele încovoietoare i, în consecin, forele
tietoare) se pot redistribui între elementele verticale ale structurii în limita a 30%, iar
între elementele orizontale în limita a 20%, pe baza capacitii înalte de deformare
plastic realizat prin aplicarea msurilor prevzute în Cod. (0)
În urma redistribuiei, valorile însumate ale eforturilor nu trebuie s fie inferioare celor
obinute din calculul structural sub forele seismice de proiectare.

5.2.3.3.4.Evitarea ruperilor cu caracter neductil

(1) Prin modul de dimensionare i de alctuire a elementelor structurale de beton
armat se vor evita ruperile premature, cu caracter neductil, care pot împiedica
mobilizarea mecanismului proiectat de disipare a energiei. Asigurarea fa de aceste
tipuri de rupere va fi superioar în raport cu cea fa de cedarea la moment încovoietor,
cu sau fr for axial. În acest scop trebuie împiedicate:
- ruperile în seciuni înclinate datorate aciunii forei tietoare;
- dislocrile produse de fora de lunecare în lungul unor planuri prefisurate, ca,
de exemplu, rosturile de lucru la elemente monolite sau rosturile dintre
elementele prefabricate i suprabetonare;
- pierderea ancorajului armturilor sau ruperea înndirilor armturilor de oel
- ruperile zonelor întinse, armate sub nivelul corespunztor eforturilor de
fisurare ale seciunilor.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare i forelor de lunecare vor fi cele
asociate mecanismului de plastificare structural incluzând eventualele efecte de

90
suprarezisten, precum i, acolo unde este semnificativ, sporul datorat manifestrii
modurilor superioare de vibraie pe structura plastificat. Prevederi pentru evaluarea
forelor tietoare de proiectare în elementele structurilor cu perei sunt date în
prescripiile de calcul specifice acestor construcii (CR 2-1-1.1).
(3) În anumite situaii, ca, de exemplu, la grinzile de cadru care conlucreaz cu
zone ample de planeu, momentul de fisurare poate avea o valoare superioar
momentului capabil, ipotez care trebuie luat în considerare la evaluarea forei
tietoare de dimensionare a armturilor transversale.
(4) Pentru evitarea ruperilor zonelor întinse, se vor prevedea cantiti de armtur
suficiente, care vor respecta cantitile minime din prescripiile de calcul specifice
construciilor de beton armat (SR EN 1992-1-1 i CR 2-1-1.1, etc.). (0)

5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea ductilităĠii

(1) În vederea obinerii unei ductiliti de ansamblu substaniale, prin
dimensionarea i alctuirea elementelor structurale de beton armat, se va asigura o
capacitate înalt i stabil de disipare a energiei în zonele critice ale acestora, fr
reducerea semnificativ a rigiditii i/sau a rezistenei.
(2) Acest obiectiv se consider realizat dac sunt satisfcute urmtoarele condiii:
(a) Zonele comprimate ale seciunilor elementelor de beton armat supuse la
încovoiere, cu sau fr for axial, la starea limit ultim au o dezvoltare
limitat, funcie de natura elementului i a solicitrii acestuia. Prevederi
concrete referitoare la aceste condiii se dau în continuare difereniat, funcie
de tipul elementelor, în seciunile relevante ale capitolului. În cazul pereilor
structurali se admite condiia echivalent a limitrii efortului unitar mediu de
compresiune în seciune conform CR2-1-1.1.
(b) Flambajul barelor de oel comprimate în zonele plastice poteniale este
împiedicat prin prevederea de etrieri i agrafe la distane suficient de mici,
conform prevederilor date în seciunile 5.3 i 5.4.
(c) Proprietile betonului i oelului sunt favorabile sub aspectul realizrii unei
ductiliti locale suficient de mari. Astfel: ( )
- betonul trebuie s aib o rezisten suficient la compresiune i o capacitate
de deformare suficient; condiiile privind clasele minime de beton date la
5.3 i 5.4.pentru clasele de ductilitate înalt i medie asigur, implicit,
aceast exigen.
- oelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice principale trebuie s
posede alungiri plastice substaniale; acestea sunt asigurate de oelurile de
clas B i C, în funcie de cerinele de ductilitate, respectiv de clasa de
ductilitate adoptat la proiectare. Oelurile neductile, sau mai puin ductile,
pot fi utilizate numai în situaiile în care, prin modul de dimensionare, se
poate asigura o comportare în domeniul elastic al acestor armturi.
- raportul între rezistena oelului i limita lui de curgere trebuie s nu fie
excesiv de mare (orientativ ≤ 1,4) ;
- armturile utilizate la armarea zonelor plastice poteniale trebuie s posede
proprieti de aderen substaniale printr-o profilatur eficient.
(3) Verificarea cantitativ a ductilitii locale se face conform prevederilor
5.2.3.3.2. (0)

91
5.2.3.5. CondiĠii de redundanĠă
(1) Prin alctuirea structurii se va urmri realizarea unui grad înalt de redundan,
împreun cu o bun capacitate de redistribuire a eforturilor, astfel încât disiparea
energiei s poate fi realizat în cât mai multe zone ale structurii.(0)

5.2.3.6. Măsuri suplimentare

(1) Aceste msuri urmresc o asigurare suplimentar fa de incertitudinile privind
comportarea elementelor structurale i a construciei în ansamblu, precum i fidelitatea
modelului de calcul în raport cu rspunsul seismic real.
(2) Alegerea unei configuraii cât mai regulate în plan i în elevaie reduce
substanial incertitudinile în ceea ce privete comportarea de ansamblu a construciei i
permite alegerea unor modele i metode de calcul structural în acelai timp simple i
suficient de sigure.
(3) În vederea reducerii incertitudinilor referitoare la rezistena elementelor
structurale:
- se vor adopta dimensiuni suficiente pentru seciunile elementelor structurale,
astfel încât abaterile de execuie, încadrate în toleranele admise, s nu
influeneze semnificativ comportarea structural i/sau s nu sporeasc
exagerat efectele de ordinul 2;
- se va limita raportul dimensiunilor seciunii elementelor de beton armat
pentru a minimiza riscul instabilitii laterale a acestora;
- se va prevedea o armare minim pe toat deschiderea, la partea superioar a
grinzilor, pentru a acoperi diferenele dintre distribuia real a momentelor
încovoietoare i diagramele de momente rezultate din calcul;
- se va prevedea o armtur minim la partea inferioar a grinzilor, pe reazeme,
pentru a asigura o capacitate suficient de rezisten pentru momentele
pozitive care pot aprea în aceste seciuni, chiar atunci când acestea nu
rezult din calculul structural în situaia de proiectare seismic, precum i
pentru a obine o capacitate suficient de deformare plastic.
(4) În vederea reducerii incertitudinilor legate de localizarea zonelor plastice i
pentru a asigura elementelor de beton armat o comportare ductil : (0)
- se vor lua msuri de armare transversal pentru a obine capaciti de
deformare minimale în toate seciunile, astfel încât s poat fi acoperite
cerinele limitate de ductilitate care s-ar putea manifesta i în afara zonelor
critice;
- se va prevedea o cantitate de armtur întins suficient pentru a împiedica
producerea unei ruperi casante dup fisurarea betonului întins;
- se vor prevedea lungimi de ancorare i de înndire ale armturilor suficiente
pentru a împiedica smulgerea barelor din beton la solicitarea lor ciclic
alternant.

92
5.3. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înaltă

5.3.1. CondiĠii referitoare la materiale

(1) La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane cel puin de
clas C 20/25.
(2) Elementele structurale se armeaz numai cu bare din oel profilat. Fac excepie
etrierii închii i agrafele pentru armarea transversal care pot fi executai din bare
neprofilate.
(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oeluri cu alungiri
specifice corespunztoare efortului maxim de cel puin 7,5%. Aceast condiie este
realizat de oelurile din clasa C. În afara zonelor critice se poate utiliza oel din clasa
B. (0)

5.3.2. CondiĠii geometrice

5.3.2.1. Grinzi
(1) Limea grinzilor va fi cel puin 200 mm.
(2) Raportul între limea bw i înlimea seciunii hw nu va fi mai mic decât 1/4.
(3) Excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel
mult 1/3 din limea bc a stâlpului, normal la axa grinzii. (0)

5.3.2.2. Stâlpi
(1) Dimensiunea minim a seciunii nu va fi mai mic de 300 mm. (0)

5.3.2.3. PereĠi ductili

(1) Prevederile date aici se refer la perei individuali sau cuplai, fixai adecvat la
baza lor în infrastructur (fundaie) astfel încât s nu se poat roti.
(2) Grosimea bwo, a inimii satisface relaia:
bwo ≥ max {150 mm, hs /20} (5.8)
unde hs este înlimea liber a nivelului.
(3) Prevederi suplimentare referitoare la dimensiunile necesare ale bulbilor sunt
date în CR 2-1-1.1.
(4) Cuplarea pereilor prin rigle de cuplare distribuite neregulat nu este permis, cu
excepia situaiilor în care neregularitatea poate fi apreciat ca nesemnificativ sau
aceasta este considerat în calculul structural i de dimensionare prin modele de calcul
adecvate. (0)

5.3.3. Eforturi de proiectare

5.3.3.1. GeneralităĠi
(1) Valorile de proiectare ale eforturilor se determin prin ajustarea eforturilor
obinute din calculul structural în combinaia seismic de proiectare, conform regulilor
ierarhizrii capacitilor de rezisten de la 5.2.3.3.3 i a prevederilor suplimentare
date în prezenta seciune a codului. (0)

93
5.3.3.2. Grinzi
(1) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare sunt cele obinute direct
din calculul structural în combinaia seismic de proiectare.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în grinzi se determin din echilibrul
fiecrei deschideri sub încrcarea transversal din combinaia seismic de proiectare i
momentele de la extremitile grinzii corespunzând formrii articulaiei plastice în
grinzi sau în elementele verticale conectate în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale forelor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combinaia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) La fiecare seciune de capt se calculeaz dou valori de proiectare ale forelor
tietoare, cea maxim, Ed,max, i cea minim, Ed,min, care corespund valorilor maxime
ale momentelor pozitive i negative, db,i, care se dezvolt la cele 2 extremiti, i=1 i
i=2, ale grinzii. Aceste momente se pot determina cu: (0)
 M Rc

M db ,i = γ Rd M Rb ,i min 1,  (5.9)
  M Rb
în care:
Rb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
corespunztor sensului de aciune a forelor orizontale;
γ Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului,
γ Rd = 1,2

M Rc i  M Rb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale

stâlpilor i grinzilor care într în nodul învecinat seciunii de calcul; valoarea
 M Rc corespunde forei axiale din stâlp în combinaia seismic de proiectare,
pentru sensul considerat al aciunii seismice.

5.3.3.3. Stâlpi
(1) Valorile momentelor încovoietoare i ale forelor axiale de proiectare se
determin conform 5.2.3.3.3.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare se determin din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel sub momentele de la extremiti corespunzând formrii articulaiilor
plastice în grinzi sau în stâlpii conectai în nod, dup caz, pentru fiecare sens de
aciune seismic. Valorile de proiectare ale forelor tietoare nu se vor lua mai mici
decât valorile rezultate din calculul structural în combinaia seismic de proiectare
multiplicate cu Rd.
(3) Momentul de la extremitile stâlpului se poate determina cu: (0)
 M Rb

M dc ,i = γ Rd M Rc ,i min 1,  (5.10)
  M Rc

în care:
Rc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunztoare
sensului considerat al aciunii seismice

94
γ Rd factor care introduce efectul consolidrii oelului i al fretrii betonului în
zonele comprimate:
γ Rd = 1,30 pentru nivelul de la baza construciei
γ Rd = 1,20 pentru restul nivelurilor.

M Rc i M Rb au semnificaiile date la 5.3.3.2.

5.3.3.4. Noduri de cadru

(1) Valoarea de proiectare a forei tietoare în nod se stabilete corespunztor
situaiei plastificrii grinzilor care intr în nod, considerând cel mai defavorabil sens
de aciune seismic.
(2) Valoarea de proiectare a forei tietoare în nod poate fi stabilit cu urmtoarele
expresii simplificate: (0)
(i) pentru toate nodurile, cu excepia celor de capt:
V jhd = γ Rd ( As1 + As 2 ) f yd − Vc (5.11)
(ii) pentru noduri de capt:( )
V jhd = γ Rd As1 f yd − Vc (5.12)
în care:
As1 , As 2 ariile armturilor întinse de la partea superioar i, respectiv, inferioar a
grinzilor care intr în nod în direcia considerat a aciunii seismice, stabilite
funcie de sensul aciunii seismice.
Vc fora tietoare din stâlpul de deasupra nodului corespunztoare situaiei
considerate (vezi 5.3.3.3(2) i (3));
ɀRd factor de suprarezisten al oelului, egal cu 1.1

5.3.3.5. PereĠi ductili

(1) Determinarea momentelor încovoietoare în pereii structurali se face în
conformitate cu prevederile articolului 5.2.3.3.3(5).
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în pereii structurali, pentru clasa
de ductilitate înalt, se stabilesc conform diagramei din Figura 5.2, în care: (0)
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare în perete

VEd , 0 valoarea de proiectare a forei tietoare la baza peretelui, deasupra seciunii

teoretice de încastrare
VEd′ valoarea forei tietoare rezultat din calculul structural în combinaia seismic
de proiectare
VEd' ,0 valoarea forei tietoare la baza peretelui rezultat din calculul structural in
combinaia seismic de proiectare, deasupra seciunii teoretice de încastrare

95
Ω raportul dintre valoarea momentului de rsturnare capabil, calculat la baza
peretelui, asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau al pereilor
cuplai), i valoarea momentului de rsturnare rezultat din calculul structural
sub încrcrile seismice de proiectare
kV coeficient de amplificare care ine seama în mod acoperitor de diferena între
distribuia efectiv a forelor tietoare i distribuia acestora obinut din
calculul structural, kV=1,2 pentru DCH
γ Rd factorul de suprarezisten datorat efectului de consolidare al oelului,
γ Rd = 1,2 .
0,5VEd , 0

VEd = 0,5V Ed ,0

′
VEd = kV γ Rd ΩVEd VEd'
Hw

0,4 H w

VEd′ ,0
VEd ,0 = kV γ Rd ΩVEd′ ,0

Figura 5.2.
Not: Prevederi suplimentare pentru determinarea valorilor de proiectare ale forelor
tietoare, VEd, în perei, inclusiv în pereii cuplai, sunt date în CR 2-1-1.1
Valoarea de proiectare a forei tietoare în perei se limiteaz superior i inferior
conform relaiei:
1,5VEd
′ ≤ VEd ≤ qVEd
′ (5.13)
unde q este factorul de comportare al structurii, în direcia considerat.

5.3.3.6. PereĠi scurĠi

(1) În cazul pereilor cu raportul dintre înlime i lungime w/Žw ≤ 2, valorile de
proiectare ale momentelor sunt cele obinute din calculul structural la încrcrile
seismice de proiectare.
(2) Fora tietoare de proiectare se calculeaz cu expresia : (0)
M Rd '
1,5VEd′ < VEd = VEd ≤ qVEd' (5.14)
M Ed

în care valorile Rd i Ed sunt determinate la baza pereilor.

96
5.3.4. Verificări la starea limită ultimă úi prevederi de alcătuire

5.3.4.1. Grinzi

5.3.4.1.1.RezistenĠa la încovoiere úi forĠă tăietoare

(1) Pentru calculul grinzilor la starea limit ultim, la încovoiere i for tietoare,
se utilizeaz ca document normativ de referin SR EN 1992-1-1.
(2) Limea efectiv a grinzilor cu seciune în form de T, în zona aripilor, beff, se
determin dup cum urmeaz :
- în cazul grinzilor care intr într-un stâlp de margine, beff se ia egal cu
limea stâlpului, bc, dac nu exist grinzi transversale în nod, i egal cu bc
plus de dou ori grosimea plcii, hˆ, de fiecare parte a grinzii, dac asemenea
grinzi exist.
- în cazul grinzilor care intr în stâlpii interiori, beff este mai mare decât
valorile indicate mai sus cu câte 2hˆ de fiecare parte a grinzii;
(3) Armturile din plac paralele cu grinda se consider active în preluarea
momentelor grinzii pe reazeme dac sunt plasate la interiorul dimensiunii beff i dac
sunt ancorate adecvat.
(4) În zonele critice ale grinzilor, înclinarea diagonalelor comprimate în modelul
de grind cu zbrele se ia egal cu 45°.
(5) Modul de dimensionare la fora tietoare i de armare transversal a zonelor
critice se stabilesc în funcie de valoarea algebric a raportului între fora tietoare
minim i cea maxim,  = Ed min / Ed max, în seciunea de calcul: (0)
(i) Dac:
ζ ≥ −0,5 (5.15)
calculul i armarea transversal se efectueaz pe baza prevederilor specifice din SR
EN 1992-1-1
(ii) Dac
ζ < −0,5
i (5.16)
VEd max
≤ (2 + ζ )bw df ctd
în care,
fctd valoarea de proiectare a rezistenei betonului la întindere
VEd max
valoarea maxim a forei tietoare de proiectare pe grind

VEd max
= max( VEd min , VEd max ) (5.17)
calculul i armarea transversal se efectueaz pe baza prevederilor specifice din SR
EN 1992-1-1
(iii) Dac: ( )

97
 ζ < −0,5 i
(5.18)
VEd max
> (2 + ζ )bw df ctd
atunci jumtate din valoarea forei tietoare de dimensionare se preia prin etrieri
perpendiculari pe axa grinzii, iar cealalt jumtate prin armturi înclinate dispuse pe
dou direcii înclinate cu ±45° fa de axa grinzii.
grind
lcr
VEd,max
VEd,min i=1 i=2

Figura 5.3.
Verificarea armturii înclinate se face cu relaia:
0,5VEd max
≤ 2 Asi f yd sin α (5.19)
în care:
Asi aria armturii pe una din cele dou direcii înclinate i anume cea care
traverseaz planul potenial de lunecare
Į unghiul de înclinare al armturii Asi

5.3.4.1.2. Asigurarea cerinĠelor de ductilitate locală

(1) Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea Žcr = 1,5hw, msurate de la faa
stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime, situate de o parte i de alta a unei
seciuni din câmpul grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, se consider zone critice (disipative).
(2) Cerinele de ductilitate în zonele critice ale grinzilor se consider satisfcute
dac sunt îndeplinite condiiile de armare date în continuare la aliniatele (3)…(7).
(3) Cel puin jumtate din seciunea de armtur întins se prevede i în zona
comprimat a acestor sectiuni.
As
(4) Coeficientul de armare longitudinal din zona întins, ρ = , satisface
bd
condiia :
ρ ≥ 0,5( f ctm f yk ) (5.20)
în care,
f ctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului

f yk valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului

d înlimea efectiv a seciunii.

98
(5) Armturile longitudinale se vor dimensiona astfel încât înlimea zonei
comprimate šu s nu se depeasc valoarea de 0,25d. La calculul lui šu se va ine
seama i de contribuia armturilor din zona comprimat.
(6) Se prevede armare continu pe toat deschiderea grinzii. Astfel:
(a) la partea superioar i inferioar a grinzilor se prevd cel puin câte dou bare
cu suprafaa profilat cu diametrul ≥ 14 mm;
(b) cel puin un sfert din armtura maxim de la partea superioar a grinzilor se
prevede continu pe toat lungimea grinzii; ( )
(7) Etrierii prevzui în zona critic trebuie s respecte condiiile : (0)
(a) diametrul etrierilor dbw ≥ 6 mm;
(b) distana dintre etrieri, s, va fi astfel încât : ( )
s  min {hw /4;150 mm; 8dbL} (5.21)
în care dbL este diametrul minim al armturilor longitudinale.

5.3.4.2. Stâlpi

5.3.4.2.1.RezistenĠa la încovoiere úi la forĠă tăietoare

(1) Pentru calculul stâlpilor la starea limit de rezisten, la încovoiere cu for
axial i la fora tietoare, ca document normativ de referin se utilizeaz SR EN
1992-1-1.
(2) În verificarea stâlpilor la fora tietoare, înclinarea diagonalei comprimate fa
de axa stâlpului se ia egal cu 45º. (0)

5.3.4.2.2.Asigurarea ductilităĠii locale

(1) Efortul axial mediu normalizat, νd, nu va depi, de regul, valoarea 0,45. Sunt
admise valori νd sporite pân la 0,55 dac rotirea capabil a barei în domeniul
postelastic, determinat utilizând modelul de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât cerina conform 5.2.3.3.2.
(2) Coeficientul de armare longitudinal total, ρ, va fi cel puin 0,01 i maximum
0,04. În cazul structurilor parter la care stâlpii au schema static de consol vertical,
având ɋd  0,15, care sunt conectai la partea superioar prin planee cu comportare de
diafragm orizontal, coeficientul de armare longitudinal total va fi cel puin 0,008.
(3) Între armturile din coluri se va prevedea, pe fiecare latur, cel puin câte o
bar intermediar.
(4) Zonele de la extremitile stâlpilor, la fiecare nivel, se vor considera zone
critice pe o distan Žcr precizat la (5).
(5) În afara cazului când este determinat printr-un calcul mai riguros, lungimea
fiecrei zone critice se determina cu:
- pentru zonele critice ale stâlpilor de la baza stâlpilor de la fiecare etaj:
Žcr  max {1,5hc;Žcl /6; 600 mm} (5.22)

99
 - pentru restul zonelor critice ale stâlpilor :
Žcr  max {hc;Žcl /6; 600 mm} (5.23)

unde hc este cea mai mare dimensiune a seciunii stâlpului, iar Žcl este înlimea liber
a stâlpului la fiecare etaj.
(6) Dac Žcl / hc < 3, întreaga lungime a stâlpului se consider zon critic i se va
arma în consecin.
(7) În interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri i agrafe care s asigure
ductilitatea necesar i împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale.
Armtura transversal va fi distribuit astfel încât s se realizeze o stare de solicitare
triaxial eficient.
Condiiile minime pentru a realiza aceste cerine sunt cele date la (8), (9), (10) i (11).
(8) În zonele critice de la baza stâlpilor, deasupra seciunii teoretice de încastrare,
se va prevedea cel puin armarea transversal minim dat de cea mai sever dintre
condiiile:
- coeficientul geometric de armare, în fiecare direcie: ɏw,min = 0,005
- coeficientul mecanic de armare: wd,min = 0,12
Coeficientul mecanic de armare al etrierilor de confinare se determin cu relaia:
volumul etrierilor de confinare f yd
ωwd = (5.24)
volumul miezului de beton confinat f cd
(9) În restul zonelor critice se va prevedea cel puin armarea transversal minim
dat de cea mai sever dintre condiiile:
- ɏw,min = 0,0035
- wd,min = 0,08
(10) Armarea transversal va respecta condiiile:
(a) Distana dintre etrieri in zonele critice nu va depi :
s min {b0 /3; 125 mm; 7dbL} (5.25)
în care b0 este latura minim a seciunii utile (situat la interiorul etrierului perimetral),
iar dbL este diametrul minim al barelor longitudinale.
Ultima condiie se înlocuiete la baza stâlpului (deasupra seciunii teoretice de
încastrare) cu condiia s ≤ 6d bL .
(b) Distana în seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm. ( )
(11) La primele dou niveluri ale cldirilor cu peste 5 niveluri i la primul nivel în
cazul cldirilor mai joase se vor prevedea la baz etrieri îndesii i dincolo de zona
critic pe o distan egal cu jumtate din lungimea acesteia. (0)

100
5.3.4.2.3.Noduri de cadru
(1) Fora de compresiune înclinat dezvoltat dup diagonala nodului nu va depi
rezistena la compresiune a betonului în prezena eforturilor transversale de întindere.
(2) În afar de cazul în care se folosete un model de calcul mai riguros, cerina de
la (1) se consider satisfcut dac :
- la toate nodurile cu excepia celor exterioare
V jhd ≤ 0,3 b j hc f cd (5.26)
- la nodurile exterioare
V jhd ≤ 0,25 b j hc f cd (5.27)
unde:
jhd fora tietoare de proiectare în nod conform (5.11) sau (5.12), dup caz.
bj limea de proiectare a nodului.
b j = min(bc ; bw + 0,5hc ) (5.28)
bw limea inimii grinzii.
(3) În nod se va prevedea suficient armtur transversal pentru a asigura
integritatea acestuia dup fisurarea înclinat. În acest scop, armtura transversal, sh,
se va dimensiona pe baza relaiilor:
- la toate nodurile cu excepia celor de capt:
Ash f ywd ≥ 0,8( As1 + As 2 ) f yd (1 − 0,8ν d )  (5.29)
unde As1 i As2 reprezint ariile armturilor întinse de la partea superioar
i, respectiv, inferioar ale grinzilor care intr în nod în direcia
considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul aciunii
seismice;
- la noduri de capt:
Ash f ywd ≥ 0,8 As 2 f yd (1 − 0,8ν d ) (5.30)
unde As2 reprezint aria armturilor comprimate ale grinzii care intr în
nod în direcia considerat a aciunii seismice, stabilite funcie de sensul
aciunii seismice.
În relaiile (5.29) i (5.30),νd corespunde forei axiale a stâlpului inferior. În cazul
nodurilor exterioare armtura, Ash, rezultat prin aplicarea relaiilor (5.29) i (5.30), se
spore te cu 20%.
(4) Etrierii orizontali calculai cu (5.29) i (5.30) se vor distribui uniform pe
înlimea nodului. În cazul nodurilor exterioare, etrierii vor cuprinde capetele îndoite
ale armturilor longitudinale din grind.
(5) Armtura longitudinal vertical sv care trece prin nod, incluzând armtura
longitudinal intermediar a stâlpului (situat între barele de la coluri), va fi cel puin :

101
 2
Asv ≥ Ash (h jc / h jw ) (5.31)
3
în care :
hjw distana interax între armturile de la partea superioar i cea inferioar a
grinzilor;
hjc distana interax între armturile marginale ale stâlpilor
(6) Armtura orizontal a nodului nu va fi mai mic decât armtura transversal
îndesit din zonele critice ale stâlpului. (0)

5.3.4.3. PereĠi ductili

5.3.4.3.1.RezistenĠa la încovoiere úi la forĠă tăietoare

(1) Pentru calculul pereilor la starea limit de rezisten, la încovoiere cu fora
axial se utilizeaz SR EN 1992-1-1 ca document normativ de referin, cu
completrile date în CR 2-1-1.1.
(2) Calculul pereilor la for tietoare în seciuni înclinate i la lunecare în rosturi
orizontale se va face conform CR 2-1-1.1. (0)

5.3.4.3.2.Asigurarea ductilităĠii locale

(1) Cerinele de ductilitate se consider satisfcute dac sunt respectate prevederile
date in prezentul paragraf impreuna cu prevederile suplimentare date in CR 2-1-1.1 cu
privire la alctuirea seciunilor de beton i la armarea longitudinal i transversal.
(2) Înlimea zonei critice, Žcr, deasupra bazei, se determin cu:
lcr = max(l w , H w / 6) (5.32)
cu limitrile:
 hs , n ≤ 6

lcr ≤ 2hs , n ≥ 7 (5.33)
 2l
 w

unde
lw lungimea seciunii orizontale a peretelui
Hw înlimea peretelui
hs înlimea liber a etajului
n numrul de niveluri deasupra bazei, definite ca nivelul superior al fundaiei sau
al infrastructurii
(3) Înlimea zonei comprimate în seciunile pereilor nu va fi, de regul, mai
mare decât :
xu ≤ 0,1(Ω + 2 )l w (5.34)
în care xu este înlimea zonei comprimate a peretelui.

102
(4) În cazul în care la extremitatea seciunii se prevd bulbi, grosimea bulbului va
fi cel puin 250 mm sau hs /10, iar lungimea lui va fi cel puin egal cu grosimea inimii
peretelui, bw0, i cel puin 0,10 din lungimea peretelui, Žw.

NE lcr
MRd

lw
lc

bf

xu
>y xu(1- cu2/ cu2,c)

u cu2,c
cu2

Figura 5.4.

0,1lw 0,1lw 0,1lw

bw 2bw

Figura 5.5.
(5) Verificarea explicit a capacitii de ductilitate conform prevederilor din CR 2-
1-1.1.
(6) Lungimea pe care este necesar s se prevad msuri de confinare, msurat de
la extremitatea comprimat a seciunii, este lc = xu(1 – cu2/cu2,c) i cel puin 0,15lw sau
1,50bw. Pe vertical, armtura de confinare se prevede pe o lungime egal cu înlimea
zonei critice (vezi Figura 5.3 i Figura 5.5).
1
(7) La marginile seciunilor pereilor, pe o lungime egal cu lw , se prevede o
10
armtur vertical de tip stâlp. La pereii prevzui cu tlpi, aceast armare se prevede
pe o distan egal cu cel puin 2bw.
Coeficientul armturilor logitudinale din zonele de margine nu va fi mai mic de 0,005.
Fiecare armtur vertical în aceste zone va fi fixat în colurile unor etrieri sau agrafe.
(8) În zonele critice se vor lua msuri pentru evitarea pierderii stabilitii laterale.
În cazurile curente, acest cerin se realizeaz prevzând o grosime a peretelui la
capetele seciunii orizontale care nu are bulbi sau tlpi de minim hs /10.
(9) Armarea transversal la capetele seciunilor în zonele critice va respecta
condiiile:(0)

103
 - diametrul dbw al etrierilor
dbw ≥ max {dbL/3; 6 mm} (5.35)
- distana între etrieri
s ≤ min {120 mm; 10dbL} (5.36)

5.3.4.4. Grinzi de cuplare

(1) Prevederile din acest paragraf se refer la elementele de beton armat cu
proporii de grinzi de cuplare scurte (orientativ l/hw2,0) , caracterizate de mecanisme
de cedare la for tietoare. Prevederi suplimetare pentru calculul i armarea grinzilor
de cuplare sunt date în CR 2-1-1.1.
(2) Calculul i alctuirea grinzilor se poate face pe baza regulilor pentru grinzi de
tip curent conform 5.3.4.1.1(4) i (5)(i), dac este îndeplinit condiia:
VEd ≤ bw df ctd  (5.37)
în care,
VEd fora tietoare de proiectare considerând echilibrul grinzi încrcat la capete cu
valorile de proiectare ale momentelor capabile, MRd
(3) Dac condiia (5.37) nu este îndeplinit, armarea grinzilor de cuplare se
realizeaz prin armtura dispus dup diagonalele grinzii, pe baza relaiei:
VEd ≤ 2 Asi f yd sin α  (5.38)
unde:
 unghiul format de barele diagonale cu axa grinzii
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare calculat cu relaia:
2M Ed
VEd = (5.39)
l
M Ed valoarea de proiectare a momentului încovoietor.
Not: armtura diagonal dispus conform relaiei (5.38) servete i la preluarea momentelor
încovoietoare din grind
(4) Armturile diagonale se aranjeaz sub forma unor carcase pentru stâlpi, cu
lungimea laturii de cel puin 0,5 bw. Lungimea de ancorare a armturilor înclinate în
pereii adiaceni trebuie s fie cu cel puin 50% mai mare decât cea determinat
conform SR EN 1992-1-1. (0)
Armturile diagonale sunt legate cu etrierii închii pentru a preveni flambajul acestora.
’
Etrierii vor avea diametrul de cel puin dbL /4 i cel puin 8 mm. Distana între etrieri
nu va depi cea mai mic dintre valorile 100 mm i 0,3 din distana interax a
armturii longitudinale a carcasei diagonale.

104
5.4. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie

5.4.1. CondiĠii referitoare la materiale

(1) La realizarea elementelor seismice principale se vor utiliza betoane de clas cel
puin C 16/20.
(2) Elementele structurale se armeaz numai cu bare din oel profilat. Fac excepie
etrierii închii i agrafele pentru armarea transversal.
(3) La armarea elementelor se va utiliza oel cu proprieti de deformare cel puin
egale cu cele ale oelului de clasa B, pe toat lungimea. (0)

5.4.2. CondiĠii geometrice

5.4.2.1. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.2.1 cu excepia prevederii de la ultimul alineat (3). (0)

5.4.2.2. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.2.2. (0)

5.4.2.3. PereĠi ductili

(1) Se aplic 5.3.2.3. (0)

5.4.3. Eforturi de proiectare

5.4.3.1. GeneralităĠi
(1) Se aplic 5.3.3.1. (0)

5.4.3.2. Grinzi
(1) Se aplic 5.3.3.2., cu γ Rd = 1,0 în relaia (5.9). (0)

5.4.3.3. Stâlpi
(1) Se aplic 5.3.3.3, cu γ Rd = 1,0 în relaia (5.10). (0)

5.4.3.4. Noduri de cadru

(1) Se aplic 5.3.3.4, cu γ Rd = 1,0 în relaiile (5.11) i (5.12). (0)

5.4.3.5. PereĠi ductili

(1) Se aplic 5.3.3.5 cu kV = 1,0 .(0)

5.4.3.6. PereĠi scurĠi

(1) Se aplic 5.3.3.6. (0)

105
5.4.4. Verificări la starea limită ultimă úi prevederi de alcătuire

5.4.4.1. Grinzi

5.4.4.1.1.RezistenĠa la încovoiere úi forĠă tăietoare

(1) Se aplic 5.3.4.1.1(0)

5.4.4.1.2.Asigurarea ductilităĠii locale

(1) Zonele de la extremitile grinzilor cu lungimea Žcr = hw, msurate de la faa
stâlpilor, precum i zonele cu aceast lungime situate de o parte i de alta a unei
seciuni din câmpul grinzii unde poate interveni curgerea în cazul combinaiei
seismice de proiectare, se consider zone critice.
(2) Cerinele de ductilitate în zonele critice se consider satisfcute dac sunt
îndeplinite condiiile de armare date la 5.3.4.1.2.(3)-(7), cu excepia relaiei (5.10) care
se modific astfel : (0)
s ≤ min {hw /4; 200 mm; 8dbL} (5.40)

5.4.4.2. Stâlpi

5.4.4.2.1.RezistenĠa la încovoiere úi forĠă tăietoare

(1) Se aplic 5.3.4.2.1(0)

5.4.4.2.2.Asigurarea ductilităĠii locale

(1) Efortul axial mediu normalizat, νd, nu va depi, de regul, valoarea 0,5. Sunt
admise valori νd sporite pân la 0,65 dac rotirea capabil a barei în domeniul
postelastic, determinat utilizând modelul de comportare al elementelor de beton
armat încovoiate, este mai mare decât cerina conform 5.2.3.3.2.
(2) Coeficientul de armare longitudinal total ρ va fi cel puin 0,008 i maximum
0,04.
(3) Se aplic 5.3.4.2.2 (3).
(4) Se consider zone critice seciunile de la baza stâlpilor de la fiecare nivel.
(5) În afara cazului când este determinat printr-un calcul riguros, lungimea
zonelor critice se determin cu:
Žcr ≤ max {hc;Žcl/6; 450 mm} (5.41)
(6) Se aplic 5.3.4.2.2 (6).
(7) Se aplic 5.3.4.2.2 (7).
(8) În zonele critice ale stâlpilor se va prevedea armarea transversal minim dat
de cea mai sever dintre condiiile:
(i) În zona critic de la baza stâlpilor, deasupra seciunii teoretice de încastrare :
- Coeficientul geometric de armare, în fiecare direcie: ɏw,min = 0,0035
- Coeficientul mecanic de armare: wd, min = 0,08

106
(ii) În restul zonelor critice: ( )
- ɏw,min = 0,0025
- wd, min = 0,06
(9) Armarea transversal va respecta condiiile: (0)
(i) Distana dintre etrieri nu va depi
s ≤ min {b0 /2;175 mm; 8dbL} (5.42)
în care
b0 latura minim a seciunii utile (situat în interiorul etrierului perimetral)
dbL diametrul minim al barelor longitudinale;
(ii) Distana în seciune dintre barele consecutive aflate la colul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 250 mm. ( )

5.4.4.3. Noduri de cadru

(1) Armtura orizontal de confinare în nodurile de cadru ale elementelor seismice
principale va fi cel puin egal cu cea dispus în zonele critice adiacente ale stâlpilor
care concur în nod, cu excepia cazurilor prevzute la aliniatul (2).
(2) Dac în nod intr grinzi pe toate cele 4 laturi i limea acestora este cel puin
egal cu 3/4 din limea stâlpului paralel cu seciunea transversal a grinzii, distana
între etrierii orizontali se poate dubla fa de valoarea prevzut la alineatul (1), fr
îns a depi 150 mm.
(3) Trebuie prevzut cel puin o bar vertical intermediar (între barele de la
colurile stâlpului) pe fiecare latur a nodului. (0)

5.4.4.4. PereĠi ductili

5.4.4.4.1.RezistenĠa la încovoiere úi forĠă tăietoare

(1) Se aplic 5.3.4.3.1. (0)

5.4.4.4.2.Asigurarea cerinĠelor de ductilitate locală

(1) Se aplic 5.3.4.3.2(1).
(2) Se aplic 5.3.4.3.2(2).
(3) Se aplic 5.3.4.3.2(3) cu modificarea relaiei (5.34) care se înlocuiete cu:
xu ≤ 0,135(Ω + 2)lw (5.43)
(4) Se aplic 5.3.4.3.2 0.
(5) Dac condiia (5.43) nu este respectat, este necesar verificarea explicit a
capacitii de ductilitate conform prevederilor din CR 2-1-1.1.
(6) Se aplic 5.3.4.3.2 (8), cu limitarea inferioar a grosimii peretelui la hs/12
(7) Armarea transversal la capetele seciunilor în zonele critice va consta din
etrieri cu diametrul de cel puin dbL /4 i cel puin 6 mm, cu distana maxim dintre
etrieri de 150 mm, dar nu mai mult decât 12 dbL. (0)

107
5.4.4.5. Grinzi de cuplare
(1) Se aplic 5.3.4.4(1)
(2) Se aplic 5.3.4.4(2) modificând condiia (5.37) astfel:
VEd ≤ 1,5bw df ctd (5.44)
(3) Se aplic 5.3.4.4(3), înlocuind condiia (5.37)cu condiia (5.44).
(4) Se aplic 5.3.4.5(4). (0)

5.5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joasă

5.5.1. Eforturi de proiectare

(1) Valorile de proiectare ale momentelor încovoietoare si fortelor taietoare, cu
exceptia precizat la (2) sunt cele obinute din calculul structural sub aciunea forelor
seismice de proiectare.
(2) Valorile de proiectare ale forelor tietoare în pereii structurali i în stâlpii
structurilor în cadre, pentru clasa de ductilitate DCL, se iau egale cu cele rezultate din
calculul structural sub aciunea forelor seismice de proiectare cu excepia primului
nivel unde valoarea de proiectare a forei tietoare se va lua cu 20% mai mare decât
cea rezultat din calculul structural: (0)
VEd = 1,2VEd
′ (5.45)

5.5.2. RezistenĠa la încovoiere úi la forĠa tăietoare

(1) Rezistena la încovoiere i la fora tietoare se se determin în conformitate cu
prevederile SR EN 1992-1-1, cu completrile date în CR 2-1-1.1 pentru perei
proiectai pentru clasa de ductilitate joas. (0)

5.5.3. Alcătuire úi armare

(1) Se aplic prevederile de alctuire i armare date în SR EN 1992-1-1, cu
completrile indicate în continuare în acest paragraf.
(2) La stâlpii structurilor în cadre, la baza construciei armtura transversal va
reprezenta un coeficient de armare de cel puin 0,003 pe fiecare direcie pe o lungime
egala cu dimensiunea maxim a seciunii stâlpului h.
(3) La celelalte niveluri coeficientul minim de armare transversal la baza stâlpilor
este 0.0025
(4) La pereii structurali, la baza construciei, pe primul nivel se va prevedea
armarea transversal prescris de CR 2-1-1.1 pentru aceast clas de ductilitate. (0)

5.6. Elementele structurilor duale

5.6.1. Structuri duale cu cadre predominante

(1) La aceste structuri, stâlpii i grinzile se proiecteaz ca pentru structuri tip cadru
(fr perei), respectând prevederile date la 5.3 i 5.4 pentru aceste elemente.
(2) Msurile pentru asigurarea ductilitii la perei se aleg ca pentru structuri din
clasa DCM, inclusiv pentru structurile proiectate pentru clasa DCH. (0)

108
5.6.2. Structuri duale cu pereĠi predominanĠi
(1) Stâlpii trebuie proiectai astfel încât s-i pstreze capacitatea de a suporta
încrcrile gravitaionale care intervin în situaia de proiectare seismic, sub
deformaiile maxime care apar în aceast situaie.
(2) Deformaiile laterale în situaia de proiectare seismic se calculeaz în
conformitate cu 4.5.4, pe un model care ia în considerare rigiditatea la încovoiere i
for tietoare a elementelor de beton armat corespunztoare strii de fisurare. În
aceste scop se vor avea în vedere prevederile din Anexa E.
(3) Se consider c stâlpii satisfac condiia precizat la (1) dac momentele
încovoietoare i forele tietoare calculate pe baza deformaiilor laterale stabilite
conform (2) sunt inferioare valorilor capabile ale momentelor încovoitoare MRd,
respectiv forelor tietoare VRd.
(4) În cazul stâlpilor structurilor duale cu perei predominani, nu este necesar s
se satisfac condiia (5.4), referitoare la raportul capacitilor de incovoiere ale
stâlpilor i grinzilor din jurul unui nod. Efortul axial mediu normalizat, d, se va limita
superior la valoarea de 0,70. (0)

5.7. Ancoraje úi înnădiri

5.7.1. GeneralităĠi
(1) La proiectarea zonelor de ancorare i a celor de înndire ale armturilor se
aplic prevederile SR EN 1992-1-1, capitolul 8, împreun cu prevederile suplimentare
date în prezenta seciune.
(2) Ancorarea armturilor se va realiza în afara zonelor critice. De regul, i
înndirea armturilor se recomand s se realizeze în afara zonelor critice.
(3) În afara zonelor critice, lungimile de ancorare i cele de înndire ale
armturilor se calculeaz pe baza prevederilor capitolului 8 din SR EN 1992-1-1.
(4) Ancorarea armturilor din zonele critice ale grinzilor i stâlpilor din structurile
proiectate pentru DCH se msoar de la o seciune situat la 5dbL de la faa elementului
în care se realizeaz ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6). Lungimile de
ancorare vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR EN 1992-1-1.
(5) Armturile transversale, etrieri i agrafe, din grinzi, stâlpi i perei vor fi
prevzute cu cârlige cu lungimea 10 dbw îndoite la un unghi de 135°.(0)

5dbL
5db
lbd
lbd

Figura 5.6.

109
5.7.2. Ancorarea armăturii

5.7.2.1. Grinzi
(1) În situaia în care zona critic sub momente pozitive se formeaz la faa
nodului, armturile de la partea inferioar se ancoreaz în nod, la interiorul carcasei de
armturi a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecin, dincolo de marginile zonei
critice, într-o zon cu valori mici ale eforturilor de proiectare.

MRd(+)

MRd(+)

Figura 5.7.
(2) Diametrul armturilor longitudinale care trec prin nodurile grind – stâlp se
limiteaz superior prin condiiile: (0)
- - în cazul nodurilor centrale
1 + 0,8ν d f ctm
d bL ≤ 10 hc (5.46)
1 + 0,75 As 2 As1 f yd
- - în cazul nodurilor de capt (marginale)
f ctm
d bL ≤ 10(1 + 0,8ν d ) hc (5.47)
f yd
în care:
hc dimensiunea laturii stâlpului paralel cu barele
As2, As1 aria de armtur comprimat i, respectiv, întins din grinzi care traverseaz
nodul
fctm valoarea medie a rezistenei la întindere a betonului
fyd valoarea medie a limitei de curgere a oelului
d fora axial normalizat de proiectare în situaia de proiectare seismic .

5.7.2.2. Stâlpi
(1) Dac în situaia de proiectare seismic fora axial în stâlp este de întindere,
lungimea de ancoraj stabilit conform SR EN 1992-1-1 se mrete cu 50%.(0)

5.7.3. Înnădirea armăturilor

(1) În zonele critice unde se a teapt deformaii plastice semnificative, conform
configuraiei mecanismului de plastificare, nu sunt admise înndiri prin suprapunere.
În restul zonelor critice înndirea prin suprapunere se recomand s fie evitat.

110
(2) În zonele critice nu sunt admise îmbinri prin suprapuneri sudate.
(3) Înndirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin
încercri efectuate în condiii compatibile cu clasa de ductilitate selectat.
(4) În cazul în care la armarea stâlpilor i a elementelor de margine ale pereilor se
aplic înndiri prin suprapunerea barelor de armtur în zona critic de la partea
inferioar a unui nivel, lungimea de înndire l0 se determin cu relaia:

l0 = 2 As' As lbd ≤ 1,5lbd (5.48)

în care
As' As proporia armturilor care se înndesc în seciune
lbd lungimea de ancorare de baz calculat conform SR EN 1992-1-1
(5) Distana • dintre armturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult
min {h/4; 100 mm}, unde h este dimensiunea minim a seciunii transversale.
(6) Aria st a seciunii unei ramuri a armturii transversale în zona de înndire va
fi cel puin: (0)
d bL f yd
Ast = s (5.49)
50 f ywd

unde ˆyd i ˆywd sunt valorile de proiectare ale rezistenei la curgere a armturilor
longitudinale i transversale.

5.8. FundaĠii úi infrastructuri

5.8.1. Prevederi generale

(1) Prezenta seciune cuprinde prevederi de principiu i un numr restrâns de
prevederi de alctuire pentru proiectarea elementelor infrastructurilor (fundaiilor)
structurilor de beton. Elementele de baz ale proiectrii acestor elemente sunt date în
normativul pentru proiectarea structurilor de fundare direct. Pentru construcii cu
perei structurali se aplic prevederile din CR 2-1-1.1.
(2) Dac eforturile de proiectare aplicate fundaiilor (infrastructurilor) reprezint
reaciunile unor structuri disipative proiectate pe baza conceptelor ierarhizrii
capacitii de rezisten, fundaiile trebuie, de regul, s evidenieze o comportare în
domeniul elastic de deformaie. În acest caz dimensionarea fundaiilor
(infrastructurilor) se va face conform prevederilor SR EN 1992-1-1.
(3) Dac nu se poate evita solicitarea elementelor infrastructurii (fundaiilor)
dincolo de pragul de deformatie elastica, atunci proiectarea acestor elemente
fundaiilor (infrastructurii) se face în acord cu regulile aplicate la proiectarea
suprastructurii pentru construcii cu clas de ductilitate înalt sau medie, dup caz.
(4) Dac rspunsul urmrit al structurii este quasi – elastic (orientativ q ≤ 1,5),
dimensionarea elementelor fundaiilor se va face conform codului de proiectare pentru
structuri de beton armat, ca pentru elementele de beton armat care nu se proiecteaz
pentru a prelua aciunea seismic.
(5) Întrucât rspunsul seismic al fundaiilor (infrastructurilor) prezint un grad de
incertitudine mai mare decât în cazul suprastructurii, la proiectare se recomand s se

111
prevad msuri pentru a asigura acestor elemente o capacitate minimal de deformare
în domeniul postelastic, chiar la fundaiile (infrastructurile) proiectate în condiiile
aliniatului (2). În acest scop, orientativ, armarea transversal în grinzile de fundare sau
în pereii de subsol se va suplimenta local cu 20% în zonele de moment maxim pe o
lungime egal cu 2/3 din înlimea elementului.(0)

5.8.2. Măsuri de proiectare

(1) Prin plasarea adecvat pe înlime a grinzilor de fundare sau a plcii de
fundaie, în raport cu fundaiile izolate ale elementelor verticale, respectiv elementul
rigid de la partea superioar a piloilor, se va evita formarea de stâlpi scuri.
(2) La dimensionarea elementului de legtur dintre fundaii se va ine seama, pe
lâng eforturile de încovoiere i forfecare, i de forele axiale care apar în aceste
elemente (vezi SR EN 1998 – 5, 5.4.1.2(6) i (7)).
(3) Grinzile de fundare i tlpile de legtur între fundaii vor avea o seciune
minim de 0,25x0,5 m pentru cldiri cu pân la 5 etaje i 0,30x0,60 m pentru cldiri
mai înalte. La partea de sus i la cea de jos ale acestor grinzi se prevd armturi
continue pe toat lungimea.
(4) Plcile de fundaie (radierele) vor avea grosimea minim de 30 cm i vor fi
armate cu cel puin câte o plas de armturi de oel la partea de sus i la partea de jos.
Coeficientul minim de armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002.
(5) Zonele de intersecie între elementele verticale i grinzile de fundare sau pereii
de subsol se trateaz ca noduri grind – stâlp.
În condiiile alineatului 5.8.1(2), proiectarea nodului se face la valori ale forelor
tietoare calculate în modelul de calcul încrcat cu reaciunile mecanismului de
disipare a energiei al suprastructurii. În condiiile alineatului 5.5.1(3), proiectarea
nodului se face la valori ale forelor tietoare asociate plastificrii seciunii grinzilor
(pereilor) la faa nodului, în conformitate cu regulile pentru structuri tip cadru
proiectate pentru DCH sau DCM, dup caz.
(6) În condiiile alineatului 5.8.1(2), partea superioar a piloilor, pe o lungime 2d
(d este diametrul pilotului), precum i zonele cu lungimea 2d situate de o parte i de
alta ale interfeei dintre 2 straturi de teren cu rigiditi la forfecare foarte diferite
(raportul modulelor de deformaie la forfecare  6), se detaliaz ca zone critice. Pentru
aceasta se va prevedea cel puin armarea transversal necesar în zonele critice pentru
stâlpii proiectai pentru clasa de ductilitate DCM.
(7) În condiiile alineatului 5.8.1(3), zona critic situat sub capul pilotului va avea
lungimea 3d. În plus, verificarea la fora tietoare a pilotului este cel puin cea care
rezult din aplicarea prevederilor 4.6.2.5(3), (4) i (5).
(8) Piloii solicitai la întindere trebuie prevzui cu o ancorare adecvat în capul
pilotului pentru a asigura rezistena la smulgerea din teren sau rezistena la întindere a
armturii pilotului, care este mai mic. (0)

5.9. Efecte locale datorate interacĠiunii cu pereĠii de umplutură

(1) Prezenta seciune se refer la structuri tip cadru de beton armat cu panouri de
umplutur din zidrii executate din materiale i cu legturi care influeneaz
semnificativ comportarea structurilor. Seciunea cuprinde msuri pentru diminuarea
semnificativ a efectelor locale nefavorabile ale interaciunii dintre elementele

112
cadrului i panourile de umplutur i prevederi pentru protejarea elementelor
structurale, prin dimensionare i alctuire adecvate, fa de aceste efecte, urmrind, în
special, evitarea ruperii cu caracter neductil la aciunea forelor tietoare.
(2) Se va urmri, pe cât posibil, ca prin modul de dispunere a zidriei în rama
format de elementele structurale (de exemplu, pentru realizarea parapeilor, a
golurilor de supralumin, etc.) s nu se creeze proporii i comportare de tip stâlp sau
grind scurte. În situaiile când acest lucru nu este posibil se vor lua msurile indicate
la (5).
(3) Zonele în care pot aprea fore tietoare suplimentare fa de cele rezultate din
comportarea de ansamblu – acionând local extremitile grinzilor i stâlpilor - vor fi
dimensionate i armate transversal pentru a prelua în condiii de siguran
corespunztoare aceste fore, care pot proveni din:
(a) aciunea de diagonal comprimat cu lime relativ mare, exercitat de panoul
de zidrie, rezultat din împnarea zidriei în zona nodurilor de cadru (Figura
5.8)
(b) lipsa contactului între pereii de umplutur i intradosul grinzilor, ca urmare a
execuiei incorecte, care are ca efect concentrarea aciunii de diagonal
comprimat asupra extremitilor stâlpilor;
(c) crearea unor condiii de comportare de tip stâlp scurt sau de tip grind scurt,
ca urmare a zdrobirii locale a zidriei pe o anumit poriune în zona nodurilor
unde se concentreaz eforturile de compresiune diagonale sau ca urmare a
desprinderii locale a zidriei de elementele cadrului de beton armat, rezultate
din diferena deformaiilor structurii i a panourilor de umplutur (Figura 5.9).
(d) prevederea unor goluri de ui sau ferestre în panoul de zidrie (vezi aliniatul
(2)) ( )
Not: Pentru stabilirea eforturilor din elementele cadrului în aceste situaii se va apela la
modele în care aciunea structural a panoului se echivaleaz printr-o diagonal. Pentru a ine
seama de variabilitatea mare a caracteristicilor mecanice ale zidriei este recomandabil s se
fac mai multe ipoteze, cu caracter nefavorabil pentru structura de beton armat, în ceea ce
privete proprietile de rigiditate i de rezisten ale zidriei (vezi capitolul 8)
(4) În vederea reducerii efectelor negative ale interaciunii structur – panouri de
zidrie, în cazurile când acestea se datoreaz capacitii de rezisten relativ mari a
panourilor, se pot avea în vedere i soluii implicând fragmentarea acestor panouri sau
adoptarea unor legturi flexibile între panouri i structur.
(5) Pentru a ine seama de incertitudinile legate de efectele interaciunii structur –
panou de umplutur se vor considera zone critice :
(a) ambele extremiti ale stâlpilor în contact cu panourile de zidrie.
(b) întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel;
(c) întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevzut cu un gol de
fereastr sau de u, adiacent stâlpului;
(d) întreaga lungime a stâlpilor, când pereii de umplutur sunt dispui numai pe o
parte a stâlpilor (aa cum se întâmpl la stâlpii marginali i de col). ( )
(6) În cazul stâlpului adiacent unui gol în panoul de umplutur se vor lua
suplimentar urmtoarele msuri: (0)

113
 (a) Fora tietoare de proiectare în stâlpi se determin considerând un model de
calcul cu articulaii plastice dezvoltate la cele dou extremiti ale golului. În
cazul stâlpilor din clasa de ductilitate DCH momentele capabile de proiectare
se multiplic cu un coeficient γRd= 1,3;
(b) Armtura transversal de for tietoare se prevede pe distana golului, plus o
lungime egal cu hc (dimensiunea seciunii stâlpului) în zona în contact cu
zidria;
(c) Dac lungimea pe care stâlpul nu este în contact cu panoul de umplutur este
mai mic de 1,5hc, fora tietoare se va prelua prin armturi înclinate. ( )

Figura 5.8.

Figura 5.9.

5.10. Proiectarea planúeelor de beton

(1) La proiectarea planseelor de beton armat se vor satisface exigentele precizate
la capitolul 4.
(2) Plcile de beton armat pot îndeplini rolul de diafragm orizontal pentru
încrcri aplicate în planul lor, dac au grosimi de cel puin 80 mm i sunt armate
pentru a fi în msur s preia eforturile ce le revin din încrcrile verticale i
orizontale.
(3) Planeele diafragm pot fi realizate i ca elemente mixte: din dale prefabricate
suprabetonate, cu condiia conectrii adecvate a celor dou straturi de beton.
(4) Calculul eforturilor în diafragme se va face pe baza prevederilor date în
reglementrile specifice diferitelor tipuri de structuri (de exemplu, CR 2-1-1.1), iar
dimensionarea lor pe baza prevederilor din SR EN 1992-1-1, ca document normativ de
referin.
(5) În cazul planeelor aparinând structurilor cu perei de beton armat din
categoria de ductilitate înalt se va verifica transmiterea forelor orizontale de la
diafragme la perete. Aceasta implic: (0)

114
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfaa perete – diafragm la
valoarea 1,5ˆctd.
(b) Prevederea unei armturi de conectare, dimensionate pe baza unui model cu
diagonale înclinate la 45° sau a conceptului rezistenei la forfecare prin frecare
echivalent. ( )

115