MEMORIU TEHNIC STRUCTURI (faza PT + DE)

1. AMPLASAMENTUL

1.1. Imobilul proiectat, D+P+5E, are funcţiune rezidenţială cu apartamente de lux şi urmează
să fie amplasat la intersecţia a doua artere sub un unghi de cca. 26-27°, dintre care una este B-
dul. Regina Maria, având un trafic intens, iar cealaltă str. Poiana Florilor o străduţă cu un trafic
redus, situate în sectorul 4 al municipiului Bucureşti.

1.2. Terenul de amplasament se află în Zona Protejată nr. 09. Chiar pe amplasamentul
viitorului imobil există în prezent o construcţie a cărei faţadă o impune spre a fi păstrată. În urma
demersurilor întreprinse de proiectantul general pe lângă Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu
Cultural Naţional al Municipiului Bucureşti, a fost obţinut acceptul acesteia în avizul nr.
49/Z/27.01.2006. Conform acestuia în scopul evitării unor costuri prohibitive impuse de o
tehnologie complexă cu un înalt grad de dificultate tehnică, se poate demola construcţia
existentă dar cu luarea tuturor măsurilor necesare, în vederea refacerii faţadei şi integrării ei în
noua construcţie ce urmează a fi realizată.

2. TOPOGRAFIA LOCULUI

2.1. Terenul de amplasament este orizontal, fiind situat în apropiere de baza dealului
Mitropoliei pe partea stângă a B-dul. Regina Maria, în sensul de circulaţie către Piaţa Unirii.

3. CLIMA SI FENOMENE NATURALE SPECIFICE ZONEI

3.1. Conform STAS 10101/20-90 ˝Incarcari date de vant˝, amplasamentul se incadreaza in

zona ˝C˝ avand presiunea dinamica de baza, stabilizata la inaltimea de 10.00m deasupra
terenului, gv=0,55 kN/m2.
3.2. Conform STAS 10101/21-92 ˝Încărcări date de zăpadă˝, amplasamentul se încadrează
în zona ˝C˝, având greutatea de referinţă a stratului de zapada, pentru o perioada de revenire
de 10 ani, gz =1,50 kN/m2.
3.3. Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet este de 90cm.

4. TERENUL DE FUNDARE

4.1. În conformitate cu studiul geotehnic efectuat pe amplasamentul imobilului au rezultat

valorile parametrilor fizico – mecanici pentru terenul de fundare pe care îi prezentăm mai jos.

4.2. În urma efectuării încercărilor de laborator specifice categoriei geotehnice a obiectivului,

au fost obţinute valori normate, prezentate în fişele de foraj anexate memoriului. Prelucrarea
informaţiei geotehnice a fost realizată pentru cele trei orizonturi principale stabilite în corelare cu
STAS 3300/85 după cum urmează:

Parametrul Macrostrat I Macrostrat II Macrostrat III

Identificare strat argilă prăfoasă nisipoasă nisip mediu cu argilă nisipoasă cafeniu
plastic consistentă spre moale pietriş în bază mediu gălbuie cu concreţii
cafeniu brună spre gălbuie îndesat calcaroase (păpuşi)
plastic consistentă
Limita superioară strat 2.20÷2.40m 4.40m-4.60m 10.00m-11.00m
Limita inferioară strat 4.40m-4.60m 10.00m-11.00m >15.00m
Greutate volumică a scheletului solid*, γs 26.7kN/m3 26.5kN/m3 27.0kN/m3
Greutate volumică în stare naturală, γ 20.5kN/m3 21.0kN/m3 19.0

1
Greutate volumică în stare saturată, γsat 21.0kN/m3 22.0kN/m3 20.0kN/m3
Porozitate, n 36% 39% 36÷40%
Indicele porilor, e 0.56 0.62 0.56÷0.67
Grad de saturaţie, Sr 0.93 1.00 1.00
Coeficient de permeabilitate, k - 3.5÷4.0x10-3cm/s -
Indice de plasticitate, IP 30% - 26%
Parametrul Macrostrat I Macrostrat II Macrostrat III
Identificare strat argilă prăfoasă nisipoasă nisip mediu cu argilă nisipoasă cafeniu
plastic consistentă spre moale pietriş în bază mediu gălbuie cu concreţii
cafeniu brună spre gălbuie îndesat calcaroase (păpuşi)
plastic consistentă
Indice de consistenţă, IC 0.45 - 0.64
Modul edometric, M2-31 10000 15000kPa 9000÷12000kPa
Modul de deformaţie liniară, E=M0xM2-32 12000kPa 20000Pa 12000÷16000kPa
Coeficientul pământului în stare de repaos, K03 0.6 0.35 0.5÷0.6
Coeficientul lui Poisson,  0.36 0.32 0.36
ă
Unghi de frecare intern , 
37 (20)4 41 26÷37
Coeziune, c 31kPa (25kPa)4 0kPa 32÷49kPa

4.3. Ca urmare a acestui studiu geotehnic au fost exprimate următoarele concluzii şi

recomandări:
# Adâncimea de fundare se va stabili ţinând seama de adâncimea de fundare a
construcţiilor adiacente (se vor lua în considerare rezultatele expertizelor);
# Adâncimea de fundare se poate admite sub 2.20÷2.40m de la suprafaţa terenului natural,
cu presiunea convenţională de bază p conv=250kPa (pentru gruparea fundamentală). Tipul
sistemului de fundare: fundare directă ;
# Fundaţia proiectată va fi verificată la Starea Limită de Exploatare Normală SLEN : Starea
Limită de Deformaţii SLD respectiv la Starea Limită Ultimă : Starea Limită de Capacitate
Portantă SLCP conform normativelor în vigoare.
# Excedentul de pământ rezultat din excavaţii şi mişcări de terasamente va fi îndepărtat din
amplasament pentru a nu deveni suprasarcini .
# În conformitate cu instrucţiunile din “Indicatorul de Norme de Deviz comasate pentru
lucrări de terasamente Ts/1982”, straturile de pământ întâlnite în săpături se vor încadra astfel:
Natură teren Săpătură manuală Săpătură mecanică
Umplutură tare - cat. I tare - cat. I
Argilă nisipoasă mijlociu – cat I mijlociu – cat II
# În cazul fundării în stratul de pământ necoeziv, din raţiuni structurale (cel mult 0.5m sub
nivelul apei subterane), presiunea convenţională de bază se poate considera p conv=350kPa
(pentru gruparea fundamentală şi sistemul de fundare directă);
# Cota nivelului apei subterane a fost măsurată la cca. -2,60m faţă de cota trotuarului ;
# Ţinând cont de stratificaţia prezentată în fişele de foraj pentru atingerea cotei terenului de
fundare va fi necesară realizarea de excavaţii; în funcţie de geometria în plan şi regimul de
înălţime (cu demisol) a construcţiilor de realizat şi mai ales de prezenţa vecinătăţilor este posibil
să se impună pentru execuţia excavaţiilor realizarea de sprijiniri (continue sau discontinue); în
această variantă la proiectarea sprijinirilor trebuie să se ţină seama de încărcările aduse de
clădirile învecinate, de cota de fundare a acestora, de suprasarcina adiacentă excavaţiilor, de
ritmul de realizare a lucrărilor etc.;
# La realizarea excavaţiilor în vederea realizării sistemelor de fundare proiectate se va
analiza cu atenţie natura terenului şi se vor lua măsuri de chiuretare a materialului de umplutură
în cazul unei extinderi neuniforme a acestuia în adâncime şi suprafaţă ;
# La atingerea cotei de fundare va fi solicitat inginerul geotehnician în vederea întocmirii
proceselor verbale de lucrări ascunse privind natura terenului de fundare ;

1Valoare determinată pentru intervalul de presiune 200÷300kPa în vederea clasificării pământurilor din punct de vedere al compresibilităţii
(STAS 1243/88)
2
Valoare determinată conform STAS 3300/2-85
3
Valoare calculată cu formula K0=1-sin
4
Valori obţinute pentru situaţia probelor inundate în caseta de forfecare directă
2
 # Este recomandabil ca lucrările de infrastructură să fie executate cu asistenţă tehnică,
asigurată printr-o unitate specializată ;
# În funcţie de tipul de sistem de fundare adoptat şi de tehnologia de realizare a acestuia,
se recomandă monitorizarea geotehnică a execuţiei lucrărilor şi a vecinătăţilor acesteia. Scopul
acţiunii de monitorizare este acela de a se semnala eventualele probleme legate de
interacţiunea teren-structură prin prisma terenului de fundare.
4.4. Ca urmare a elaborării referatului de expertiză tehnică şi a completării acestuia, precum
şi a sondajelor efectuate de investitor pe amplasamentul viitorului imobil, s-au constatat
următoarele :
# Adâncimea de fundare a imobilului situat pe str. Poiana Florilor în vecinătatea noii
construcţii este de ordinul a 1,2÷2,0m (gradul de imprecizie fiind legat de faptul că la ora la care
a fost făcută investigaţia, nu existau mijloace de asigurare a sprijinirii gardului de zidărie ce
delimitează cele două proprietăţi), însă oricum proiectantul a luat măsura de a se retrage cu
demisolul din vecinătatea acestui imobil, în aşa fel, încât să se elimine riscul executării săpăturii
în imediata vecinătate a fundaţiilor sale ;
# În ceea ce priveşte imobilul de la adresa B-dul. Regina Maria, acesta are subsol general,
iar adâncimea de fundare la -2,5m faţă de cota trotuarului, deci practic la acelaşi nivel cu cea a
noului imobil ce urmează a fi construit ;
# Având în vedere faptul că suprafaţa ce urmează a fi construită este practic întreaga
suprafaţă a terenului, iar aceasta are ca limite cele două străzi (B-dul. Regina Maria şi str.
Poiana Florilor), precum şi cele două imobile învecinate amintite, a rezultat pentru executarea
infrastructurii, necesitatea realizării unei incinte de lucru de tip Curte Berlineză, la care profilele
metalice I14, de susţinere a sprijinirii, sunt înglobate în micropiloţi cu diametrul exterior de
200mm. Această incintă, a fost proiectată să preia solicitările provenite din împingerea
pământului aflat în spatele ei, precum şi suprasarcinile provenite din imobilele învecinate şi din
traficul de pe arterele situate la limita ei. Prin proiectul realizat s-a făcut propunerea de
executare a sprijinirii cu micropiloţi dispuşi la interax de maximum 2m, dar cu precizarea că în
urma monitorizării lucrărilor şi în funcţie de natura terenului de până la nivelul cotei de fundare,
se va putea decide îndesirea micropiloţilor, (dacă terenul cu pricina are caracter de umplutură,
iar valoarea coeziunii este neglijabilă). Incinta acesta se desfăşoară perimetral cu excepţia
vecinătăţii cu imobilul di B-dul. Regina Maria. Ţinând cont că apa freatică are tendinţa de
curgere pe direcţia V→E (către Piaţa Unirii), şi luând în considerare caracteristicile terenului de
fundare, pentru evitarea unui efect de afluere a părţii fine din structura terenului de fundare de
sub acest imobil, a fost propusă executarea unui voal cu injecţii de clacare, (care va pătrunde
sub fundaţiile clădirii existente) şi va avea pe lângă rolul de ecran şi pe cel de separare a
bulbului de influenţă de la nivelul radierului noii clădiri. Ca urmare tasările ce vor însoţi (în
special pe durata de execuţie) noul imobil, vor avea o influenţă neglijabilă asupra clădirii
existente;
# Complexitatea lucrărilor de pregătire a incintei de lucru este unul dintre factorii ce impune
încheierea unui contract de asistenţă tehnică în vederea monitorizării lucrărilor de execuţie a
acesteia.
4.5. Referitor la modelarea şi calculul radierului la SLEN, SLD şi SLCP, precizăm că pentru
analiză au fost utilizate unele metode empirice, ce pot da informaţii calitative dar şi cantitative
privind valorile tasărilor noului imobil
Radierul proiectat a fost analizat din punct de vedere al stării de deformaţii şi eforturi ce
rezultă din solicitarea acestuia cu presiuni distribuite uniform pe suprafaţă, din momente şi forţe
concentrate respectiv din rezemarea lui pe un mediu elastic cu luarea în considerare a
stratificaţiei şi adâncimii de fundare.
În Anexa 1 la prezentul Memoriu Tehnic sunt prezentate mai multe metode empirice de
evaluare a capacităţii portante a terenului respectiv a tasării, metode care oferă o imagine
calitativă a comportării infrastructurii în interacţiune cu terenul.
Deşi rezultatele finale folosind toate aceste metode nu converg către valori unice, domeniul
de rezultate se situează de partea siguranţei.

3
 Modelarea în elemente finite a comportării sistemului teren structură a fost efectuată
pornind de la varianta simplificată a considerării unui radier rectangular având aria în plan egală
cu cea a radierului proiectat în vederea evaluării calitative a sistemului.
Ulterior s-a luat în considerare şi efectul de formă a radierului prin utilizarea unei geometrii
mai apropiată de cea reală realizând analize atât în ipoteza încărcărilor statice cât şi a celor
dinamice.

Parametrii geotehnici ai terenului de fundare în varianta solicitării dinamice au fost corectaţi

astfel încât să corespundă valorilor sugerate de NP112/2005.
Rezultatele analizelor exprimă valori de tasare, presiuni efective pe teren şi coeficient de
reacţiune.

5. SEISMICITATE

5.1. Din punct de vedere seismic, amplasamentul se incadreaza, conform Normativului

P100/92, in zona "C" caracterizata prin parametrii Ks=0.2 si Tc=1.5sec. Clasa de importanta
seismica a constructiei conform normativului P100/92 este III (constructii de importanta
normală). Coeficientul de multiplicare al sarcinii seismice corespunzator încadrării în clasa de
importanţă seismică III este α = 1.00.

6. SOLUŢIA CONSTRUCTIVĂ

6.1. LUCRĂRI DE INFRASTRUCTURĂ

6.1.1. Având în vedere concluziile şi recomandările studiului geotehnic, am optat pentru

fundarea directă la limita pânzei freatice, respectiv realizarea unui radier general la cota -2,50m
de la nivelul terenului (respectiv al trotuarului). Radierul împreună cu pereţii demisolului
realizează cutia rigidă, ce asigură o fundare unitară şi o legătură bună a elementelor structurale
ce conferă rigiditatea laterală şi rezistenţa necesară preluării tuturor solicitărilor ce pot apare în
viaţa unei construcţii. În urma efectuării verificărilor la nivelul proiectării radierului imobilului, au
rezultat :
# presiunea efectivă pe teren în gruparea fundamentală cca. 140 kPa, deci sub nivelul
presiunii convenţionale stabilite;
# În ceea ce priveşte valorile maxime ale presiunilor sub solicitări seismice, acestea sunt de
ordinul 7-8 daN/cm2, dar ele se asociază cu caracteristicile de deformabilitate ale terenului de
fundare în condiţii dinamice care sunt mai mari decât cele în regim static de solicitare de cca. 2-
3 ori;
# în ceea ce priveşte valoarea tasărilor ea a fost calculată ţinând cont atât de rezultatele
studiului geotehnic, a determinărilor de laborator pe probele de teren prelevate de pe
amplasament, de nivelul apei freatice precum şi de caracteristicile geometrice ale radierului şi
solicitările la nivelul acestuia provenite din structura proiectată. Valoarea tasărilor este de ordinul
a 4,7cm, şi este de aşteptat ca ea să se consume în cea mai mare parte în perioada de
execuţie, pe măsura realizării structurii, deci a creşterii solicitărilor gravitaţionale ;
# În timpul cutremurelor, tasările maxime vor fi practic de ordinul a 3.5cm ceea ce se explică
tocmai prin creşterea valorilor caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare în
condiţiile unor solicitări dinamice.

6.1.2. Având în vedere faptul că terenul pe care se amplasează noul imobil este învecinat cu
două clădiri, problema realizării lucrărilor de infrastructură presupune executarea unei incinte de
lucru, care să asigure atât preluarea împingerilor terenului înconjurător cât şi împiedicarea
apariţiei unor tasări ce ar putea afecta imobilele existente. În acest sens, precizăm că în
conformitate cu „Completarea la raportul de expertiză tehnică privind implicaţiile construcţiei
imobilului de locuinţe de lux din b-dul. Regina Maria nr.80 sector 4, Bucureşti”, a fost proiectată
o incinta generală este de tipul „curte Berlineză” şi va fi realizată cu micropiloţi având diametrul
de 200mm, armaţi cu profile laminate I14, între care se vor introduce dulapi de 5cm grosime
4
(48mm cf. STAS 942-86). Împingerea pământului a fost considerată în condiţii seismice prin
prisma modelului Mononobe-Okabe, considerând un coeficient seismic pe direcţie orizontală
egal cu 0.2 şi pe verticală egal cu 0.6. Distanţa maximală dintre micropiloţi este de 2m şi a fost
stabilită ca valoare medie a interdistanţelor obţinute folosind metodele Ito-Matsui (care este mai
descoperitoare) şi Beer-Carpentier (care este mai acoperitoare). Coeficientul de pat al terenului
pe directie orizontală a fost apreciat la 1x10 4 KN/m3, (1kgf/cm3 ). Dacă însă, situaţia din teren va
dovedi că pe amplasament, straturile de până la nivelul cotei de fundare nu au caracteristicile
considerate în calcul, distanta interax va fi redusă. Acest lucru va fi stabilit la faţa locului prin
monitorizarea de specialitate. Valorile de calcul şi cele admisibile sunt prezentate în breviarul de
calcul anexat la prezentul memoriu.

6.1.3. Pe de altă parte, după cum rezultă din aceeaşi „completare la raportul de expertiză…”
în vecinătatea imobilului din B-dul. Regina Maria 74, există riscul afluerii părţii fine din structura
stratului de sub nivelul cotei de fundare, ceea ce ar putea produce o tasare a acestuia încă din
perioada executării lucrărilor de săpătură, iar ulterior, datorită indicelui de consistenţă (medie
spre moale) şi a nivelului redus al gradului de îndesare al prafului şi nisipului din constituţia
acestui strat, la o tasare în timpul şi după execuţia noului imobil. În consecinţă, între imobilul
existent şi noul imobil s-a hotărât realizarea unui „voal de impermeabilizare cu injecţii de
clacare” cu pastă de ciment în amestec stabil cu bentonită, care trebuie să pătrundă şi sub
fundaţia clădirii existente, pe cca. 1-1,5m şi care are rolul :
# de a împiedica pierderea de parte fină din constituţia terenului de fundare ;
# de a realiza o fundare pe stratul de nisip mediu cu pietriş rulat în bază, a cărui presiune
capabilă pconv.= 350 kPa (faţă de 250 kPa), iar modulul de deformaţie lineară creşte cu 67% faţă
de stratul de argilă prăfoasă nisipoasă, plastic consistentă spre moale, pe care se realizează
fundarea imobilului în prezent ;
# de a realiza un ecran de separare a bulbului de influenţă dezvoltat sub radierul noului
imobil faţă de imobilul învecinat.
Prin funcţiunile multiple pe care le îndeplineşte acest ecran, va contribui la evitarea riscului
unor tasări ulterioare a imobilului existent .
Trebuie precizat faptul că este posibil ca injecţiile de clacare să fie extinse şi la limita
imobilului situat în str. Poiana Florilor nr.17, însă executantul va trebui să ia toate măsurile
necesare pentru evitarea colmatării căminelor şi reţelelor edilitare existente pe amplasament, şi
a căror etanşeitate se poate să fi avut de suferit în timp.
Modelarea şi calculul de stabilitate a incintei de lucru este ataşat în breviarul de calcul,
anexat.

6.1.4. Precizăm că noul imobil a fost astfel conceput, încât împreună cu măsurile de
asigurare a vecinătăţilor (pe perioada de construcţie şi apoi pe toată durata de existenţă
a acesteia), să confere o comportare corespunzătoare şi sa nu afecteze în nici un fel
stabilitatea şi siguranţa construcţiilor învecinate.

6.2. SUPRASTRUCTURA

6.2.1. Terenul pe care urmează să fie amplasat imobilul are o forma aproximativ
triunghiulară, ceea ce a impus un plan trapezoidal, motiv pentru care problema principală a
conformării structurii a fost aceea de a alcătui o structură care să respecte partiul de arhitectură,
accesele şi fluxurile de circulaţie.

6.2.2. Structura de rezistenţă propusă şi proiectată, constă într-un sistem dual de pereţi
structurali şi cadre cuplate, care acoperă întreaga suprafaţă a terenului, în conformitate cu
certificatul de urbanism cu nr. 2508/28.12.2005 emis de Primăria sectorului 4 Bucureşti. Din
punct de vedere al regimului de înălţime structura are un demisol general, la nivelul căruia
există un garaj pentru 8 autoturisme, parter şi 5 etaje (dintre care ultimul retras) în conformitate
cu prevederile avizului de urbanism cu nr.6/6-13.04.2005.

5
 6.2.3. Problema principală de conformare a fost realizarea unei structuri echilibrată dinamic,
respectiv care sa aibă caracteristici dinamice apropiate pe cele două direcţii principale şi în
acelaşi timp să aibă modurile de vibraţie decuplate (translaţii cu torsiuni). Acest lucru a necesitat
o serie de remodelări plecând de la partiul de arhitectură, cu amplasarea elementelor structurale
în aşa fel încât, să poată fi atinse dezideratele menţionate.

6.2.4. În final soluţia structurală care a rezultat îndeplineşte condiţiile de conformare pe care
ni le-am propus şi satisface exigenţele normelor de proiectare în vigoare. În acest sens
precizăm că structura a fost calculată ţinând cont de conlucrarea cu terenul pe un model de tip
Winkler la care a fost considerat un coeficient de pat de 2,5kgf/cm 3,(cu unităţi SI) caz în care
perioadele proprii de vibraţie cresc sensibil.

6.2.5. Astfel dacă structura nu ţine cont de rezemarea elastică pe teren se obţin perioade
proprii de vibraţie de : 0,369sec, 0,356sec respectiv 0,253sec, (unde perioada maximă este
corespunzătoare translaţiei pe direcţia transversală imobilului, iar cea minimă torsiunii), în timp
ce considerarea conlucrării cu terenul de fundare conduce la perioade proprii cu valorile :
0,723sec, 0,525sec, respectiv 0,305sec. În orice caz precizăm că factorii de participare ale
diferitelor componente ale deplasărilor arată o comportare bună în seism, respectiv o cuplare de
numai 0,5-0,7% a torsiunii în raport cu translaţia pe direcţia transversală respectiv longitudinală
a structurii.

7. MATERIALE UTILIZATE

7.1. În vederea executării lucrărilor de construcţii au fost prevăzute materialele :

BETON OTEL BETON

SUBRADIER C8/10 (Bc10) OB 37, PC52
RADIER, PEREŢI DEMISOL, STALPI ŞI PERETII
STRUCTURALI, PE INALŢIMEA DEMISOLULUI C20/25 (Bc25) OB 37, PC52
SUPRSTRUCTURĂ C25/30 (Bc30) OB 37, PC52

7.2. Materialele folosite (betoane si oţeluri) vor respecta condiţiile cerute de standardele de
produs, precum si STAS 10107/0-90 si NE 012-99 . Toate materialele utilizate vor fi însoţite de
certificatele de calitate ale producătorului.

8. NORME SPECIFICE UTILIZATE

La proiectarea structurii construcţiei s-au folosit si s-au avut in vedere prevederile cuprinse
in standardele si normativele care reglementează activitatea de proiectare şi execuţie in
construcţii, dintre care menţionăm următoarele:
- STAS 10100/0-75; 10101/0-75; Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor ;
Acţiuni in construcţii ;
- STAS 10107/0-90: Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat ;
- STAS 2561/1-85: Teren de fundare. Clasificare si terminologie ;
- NP007/97: Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat ;
- P 85/93 : Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structură din pereţi
structurali de beton armat ;
- P10/86: Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la
construcţii,
- P100/92(96): Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe, social -
culturale, agrozootehnice si industriale,
- NE 012-99 :Cod de practica pt. executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton
precomprimat, aprobat de MLPAT cu ordinul 59/N/24 august 1999.
- C28/83: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
6
- STAS 10101/20 – 90 – Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt.
- STAS 10101/21 – 92 – Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă.

8. PRECIZARI SI CONCLUZII PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR.

La efectuarea lucrărilor de săpături si fundaţii, precum si pe parcursul execuţiei, se va

acorda o atenţie deosebita respectării normelor actuale de protecţie a mediului si a restituirii in
forma iniţială a suprafeţelor utilizate pe parcursul existentei organizării de şantier aferente
execuţiei, a drumurilor pentru acces cu utilaje şi mijloace de transport, etc.
Beneficiarul, executantul lucrărilor de construcţie si proiectantul au obligaţia ca, la realizarea
obiectivului de mai sus, sa respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii.

Orice nepotrivire care apare pe parcursul execuţiei, fata de situaţia luată în considerare la
elaborarea proiectului de structură, va fi comunicată de urgenţă beneficiarului şi proiectantului
de structură, pentru luarea măsurilor corespunzătoare.

9. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR

La execuţia lucrărilor de construcţii pentru imobilul ce constituie obiectul acestui proiect, se

vor lua toate măsurile necesare privind protecţia la acţiunea focului, prevenirea si stingerea
incendiilor pe durata execuţiei construcţiei, precum si protecţia, tehnica securităţii şi igiena
muncii. În acest sens se vor respecta:
- Regulamentul privind protecţia si igiena muncii, aprobat de MLPAT cu ordinul
9/N/15.III.1993
- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea si realizarea construcţiilor
si instalaţiilor - Decret nr. 290/16.VIII.1997
- P118/83: Norme tehnice de proiectare si realizarea construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului.
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobat de M.I. cu ordinul
81/4.03.1993, şi MLPAT cu ordinul 7/N/3.03.1993.
- C300/94: Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de
construcţii si instalaţiile aferente acestora.
- C58/96: Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor
combustibile din lemn si textile utilizate la construcţii.
- Toate normativele si reglementările tehnice (cu caracter republican si/sau departamental),
in vigoare privind cerinţele stabilite prin Legea nr. 10/1995, referitoare la protecţia si igiena
muncii in construcţii, prevenirea si stingerea incendiilor, etc.
Aceste măsuri nu sunt limitative, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile
necesare pentru a preveni accidentele de orice natură ar fi ele.
Personalul muncitor va fi instruit înaintea intrării la lucru şi la schimbarea fiecărei categorii de
lucrări.

Întocmit ing. Nicola Gospodinov