1.2. Clasificarea zidăriilor.

Principii de alcătuire

Structurile pot fi (CR-6-2013 şi P100- 1/2013):

1. zidărie nearmată (ZNA) - este o zidărie simplă; este capabilă să preia încărcări verticale
importante; ruperea zidăriei, sub efectul combinat al forţelor vertical şi seismic, este de tip
fragil; prezintă restricţii de utilizare;

2. zidărie armată :

- zidărie confinată (Z.C) - este zidăria încadrată între centura inferioară, centura superioară şi
elementele verticale de confinare care sunt stâlpişorii din beton armat;

- zidărie confinată, armată orizontal (în rosturile orizontale) - este zidăria confinată care în plus
conţine armatura longitudinală dispusă pe direcţia longitudinală a clădirii(zidăriei)-ZC+AR

- zidărie cu inima armată (Z.I.A)- este o zidarie ţesută, formată din 3 straturi, rândul din mijloc
având dispuse armatura longit cu sau fără armătură transversală; (Fi. 1.1. – CR6-2013)

Asiză = un rând orizontal de cărămidă

Materialele utilizate pentru zidărie (elemente componente) :

 produse ceramice

 mortarul pentru zidărie

 beton pentru elementele de confinare : centuri, sâmburi etc

 armătură dispusă longitudinal şi /sau vertical

• Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a
nu atinge rezistenţa medie/caracteristică la compresiune declarată este 5%.

• Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de
încredere al elementelor pentru zidărie categoria I .

Pot fi folosite şi alte elemente încadrate in grupa 2:

 cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială(cu pereţi subţiri -
grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative referitoare la geometria blocului:

(a) volumul golurilor 50% din volumul blocului;

(b) grosimea pereţilor exteriori 11mm te < 15mm;

(c) grosimea pereţilor interiori 6mm ti < 10mm;

(d) pereţii verticali interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului (în planul
peretelui).

2.
 “Perete structural: perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale care acţionează, in
principal, in planul său.”

 “Perete structural de rigidizare : perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu care

conlucrează la preluarea forţelor verticaleşi orizontaleşi contribuie la asigurarea stabilităţii
acestuia”

 “Perete de contravântuire : perete structural paralel cu direcţia elem. principale ale

planşeului, care nu sunt încărcaţi direct cu forţe vertical dar care preiau forţe orizontale în
planul lor (valabil pentru clădirile cu planşee care descarcă pe o singură direcţie)”
 4.Tipuri de mortar
Mortarul pentru zidărie : este un amestec de liant (ciment, var), nisip şi apă; poate conţine şi
adaosuri/aditivi

 Mortar performant pentru zidărie: este mortarul a cărui compoziţie şi metodă de obţinere
este aleasă de producător în vederea obţinerii caracteristicilor specificate ;

 Mortar de reţetă pentru zidărie: mortar produs conform proporţiilor predeterminate, ale cărui
caracteristici rezultate sunt în funcţie de proporţiile stabilite ale constituenţilor

Există următoarele tipuri de mortare :

 Mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) : mortar pentru zidărie fără caracteristici
speciale;

 Mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (T) : mortar performant pentru zidărie cu
dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată;

Notă. se consideră că rosturile de aşezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm.

 Mortar pentru zidărie, pentru blocuri şlefuite, tip “glue”: mortar sub formă de spumă
polimerică aplicabil prin procedeul de "spumare" /torcretare (spreiere) sau pensulare.

 Mortar-beton (grout) : amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular – de dimensiunea unui

bob de mazăre - şi apă. Amestecul se realizează cu o consistenţă redusă - tasare de circa 20 …..
25 cm pe conul etalon de 30 cm înălţime

6. Rezistente
a)Rezistenţa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenţelor la
compresiune ale elementelor.

b)Rezistenţa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune

corespunzătoare fractilului de 5% al distribuţiei statistice a rezistenţei la compresiune.

c)Rezistenţa standardizată la compresiune a elementului: rezistenţa la compresiune a

elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa echivalentă a unui element "uscat în
aer" cu lăţimea de 100 mm şi înălţimea de 100 mm.

Reliabilitatea = Siguranţa structurală + siguranţa în exploatare + durabilitatea zidăriei

(1)Reliabilitatea (2.1.1.) cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părţile/
elementele de construcţie din zidărie, se obţine prin:

a)adoptarea unei concepţii de proiectare arhitectural-structurală de ansamblu favorabilă din

punct de vedere al optimizării răspunsului clădirilor în toate situaţiile de proiectare şi pentru
toate cerinţele privind rezistenţa şi stabilitatea;
b)calculul şi dimensionarea subansamblurilor/ elementelor structurale şi nestructurale cu
modele şi metode de calcul adecvate pentru fiecare situaţie de proiectare, cu respectarea
tuturor prevederilor din prezentul Cod, din P 100-1 şi din reglementările tehnice conexe
menţionate la paragraful 1.5;

c)execuţia structurii şi a celorlalte părţi/ elemente nestructurale ale construcţiei în totală

conformitate cu prevederile proiectului.

7.Valori ale rez unitare de compresiune

- valorile rezistenţelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd), pentru toate solicitările, se obţin
prin împărţirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parţial de siguranţă
pentru material

M > = 1,0: fzd = fzk / M (2.1)

Coeficientul parţial de siguranţă M este stabilit în mod diferenţiat în funcţie de:

a)gruparea de încărcări la care se face verificarea: fundamentală sau seismică;

b)starea limită la care se face verificarea: ULS sau SLS;

c)calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului;

d)tipul controlului execuţiei definit în reglementările tehnice aplicabile, în vigoare.

(4)Valorile coeficientului parţial M se iau după cum urmează:

-- pentru situaţia de proiectare persistentă (gruparea fundamentală de încărcări):

- pentru starea limită ultimă (ULS) conform tabelului 2.1

- pentru starea limită de serviciu (SLS), cu valorile:

a) M = 1,50 pentru toate părţile/ elementele din zidărie din construcţiile încadrate în clasele
de importanţă I şi II conform P 100-1

b) M = 1,0 pentru toate părţile/ elementele din zidărie din construcţiile încadrate în clasele
de importanţă III şi IV.

-- pentru situaţia de proiectare seismică (gruparea seismică de încărcări):

- valorile M din P 100-1, tab. 8.13 pentru pereţii structurali;

- valorile M din P 100-1, art. 10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale şi panourile de

zidărie înrămate.
 Coeficienţii parţiali de siguranţă M la starea limită ultimă (ULS) pentru gruparea
fundamentală de încărcări pentru zidărie cu elemente din argilă arsă şi din beton celular
autoclavizat (BCA)

8.Calcul greutate specifica

Pe foaie

9.Comportarea zidariei supusa la compresiune

Blocurile de zidarie si mortarul sunt supuse, chiar si in cazul unei solicitari globale de
compresiune centrica, la eforturi de compresiune locala, incovoiere, forfecare si intindere.
Aceasta stare de eforturi se explica prin:

 neuniformitatea formei si pozitiei blocurilor si a stratului de mortar - blocul ajunge astfel sa

rezeme in unele portiuni discontinuu si sa se incarce neuniform;

 deformatiile diferite ale blocurilor si ale mortarului (in special cel din rosturile orizontale) -
deformatiile transversale ale mortarului sunt mai mari decat ale blocurilor si, fiind impiedicate
de frecarea si adeziunea cu piatra de zidarie, conduc la aparitia eforturilor de compresiune in
mortar si de intindere in blocuri.

Stadiul I nu apar fisuri in zidarie (N < Nfis); elementul se comporta aproape elastic;

Stadiul II - incepe odata cu aparitia primelor fisuri in unele blocuri (N = Nfis), datorita
eforturilor de intindere, incovoiere si forfecare;
Stadiul III - fisurile existente se dezvolta (ca lungime si deschidere) si apar fisuri noi, iar
elementul de zidarie incepe sa se desfaca in stalpisori verticali separati (N fis < N < Nr); la
mentinerea constanta a incarcarii, dezvoltarea fisurilor inceteaza;

Stadiul IV - considerat stadiu de avarie, incepe cand deschiderea fisurilor continua incet chiar
la incarcare constanta si are loc atunci cand N = (0,8. . .0, 9)Nr; la un mic spor al incarcarii
fisurile se deschid brusc si se produce ruperea elementului datorita flambajului stalpisorilor
izolati formati prin unirea fisurilor (N = Nr).

5.2.2 Rezistenta unitara de proiectare la compresiune a zidariei se determina cu relatia :

fd = mz fk / γM

unde :

mz – coeficientul conditiilor de lucru

fk – rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei

γM – coeficientul de siguranta al materialului

10.Comportarea la intindere

5.3 Rezistenta zidariei la intindere

Zidaria lucreaza defavorabil la solicitarile de intindere, incovoiere si forfecare, evitandu-se in

general utilizarea ei in astfel de cazuri. Întinderea apare la peretii silozurilor, rezervoarelor si
depozitelor, ca urmare a impingerii laterale date de lichide sau de anumite solide si are loc in
sectiuni nelegate (continue), cand efortul de intindere actioneaza perpendicular pe asize (Fig.
3.a) sau in sectiuni legate (tesute), cand forta de intindere este paralela cu rosturile orizontale
(Fig. 3.b).
 Fig. 3 Ruperea zidariei la intindere. a- dupa sectiuni nelegate; b- dupa sectiuni legate.

.3.1 Ruperea zidariei in sectiuni nelegate este posibila prin desprinderea blocurilor de stratul
de mortar, prin ruperea stratului de mortar sau prin ruperea blocurilor. in mod obisnuit,
ruperea are loc prin stratul de mortar sau prin desprinderea blocurilor.

Rezistenta zidariei la intindere este determinata in mare masura de aderenta dintre blocuri si
mortar, care depinde la randul ei de: marca, compozitia, lucrabilitatea si varsta mortarului,
precum si de starea suprafetelor blocurilor (netede sau rugoase).

5.3.2 Ruperea zidariei in sectiuni legate poate avea loc in zig-zag (1), in trepte (2) sau prin
sectiuni verticale (3) care trec prin mortar si prin blocuri, functie de aderenta tangentiala intre
mortar si blocuri si de rezistenta la intindere a blocurilor. Se neglijeaza aderenta dintre blocuri
si mortar in rosturile verticale, umplute incomplet cu mortar.

5.3.3 Rezistenta la intindere din incovoiere perpendicular pe planul zidariei

In cazul solicitarii la incovoiere produsa de forte perpendiculare pe planul zidariei vor fi luate
in considerare rezistentele corespunzatoare urmatoarelor situatii de rupere :

 rezistenta la incovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale fx1 ;

 rezistenta la incovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale fx2.

Valorile rezistentelor sunt date functie de tipul elementului pentru zidarie si a mortarului.

5.3.4 Rezistentele unitare de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul

zidariei se calculeaza cu relatiile :

fxd1 = mz fxk1 / γM şi fxd2 = mz fxk2 / γM

unde :

mz – coeficientul conditiilor de lucru

γM – coeficientul de siguranta al materialului

11.Forfecare
5.4 Rezistenta zidariei la forfecare
Solicitarea de forfecare se intalneste la reazemele constructiilor, la arce, buiandrugi
etc.
Ca si in cazul solicitarii de intindere, ruperea poate avea loc prin sectiuni nelegate (Fig.
4.a) sau legate (Fig. 4.b), dupa cum forta taietoare actioneaza paralel cu asizele,
respectiv perpendicular pe asize.
 Fig. 4 Forfecarea zidariei: a- dupa sectiuni nelegate; b- dupa sectiuni legate; c-
rezistenta la forfecare

5.4.1 Rezistenta la forfecare in rost orizontal

5.4.1.1 Rezistenta unitara caracteristica la forfecare a zidariei f vk realizata cu mortar
pentru zidarie pentru utilizare generala (G) , cu toate rosturile umplute, se va lua egala
cu cea mai mica dintre valorile :
 Pentru elemente pentru zidarie din grupa 1
fvk= fvk0+0,4σd
fvk=(0,034 fb + 0,14σd)
 Pentru elemente pentru zidarie din grupa 2
fvk= fvk0+0,4σd
fvk=0,9(0,034 fb + 0,14σd)
unde:
fvk0 - rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare;
σd – efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare;
fb - rezistenta standardizata la compresiune a elementelor pentru zidarie.

5.4.1.2 Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la forfecare in rost orizontal f vd se

calculeaza cu relatia :
fvd=mz fvk/ γM
unde :
mz – coeficientul conditiilor de lucru
γM – coeficientul de siguranta al materialului
12.Componentele deformatiei

14.Excentricitati

8.3 Excentricitati provenite din alcatuirea structurii

(1) Excentricitatile provenite din alcatuirea structurii se produc in zonele in care se produce
transferul fortelor verticale de la un etaj la altul si se datoreaza:

• suprapunerii excentrice pe verticala a peretilor la etajele adiacente;

• rezemarii excentrice a planseelor pe perete;

• rezemarii pe perete a unor plansee cu deschideri si incarcari diferite.

(2) Momentele incovoietoare rezultate din excentricitatile mentionate la (1) variaza liniar pe
inaltimea peretelui intre valoarea maxima la partea superioara a peretelui si zero, la partea
inferioara a peretelui.

(3) Excentricitatea datorata tuturor incarcarilor verticale aplicate peste nivelul de calcul,
provenita din modul de alcatuire a structurii, se determina cu relatia:

ei0 = (N1 d1 + ∑ N2 d2) / (N1 + ∑ N2) (1)

unde:

N1 -incarcarea transmisa de peretele de la etajul superior;

d1 - excentrieitatea cu care este aplicata incarcarea N1 ;

N2 - incarcarile aduse de planseul/planseele care reazema direct pe perete;

d2 - excentricitatile cu care sunt aplicate incarcarile N2

15.

Spatiile dintre blocuri se numesc rosturi si se umplu cu mortar pentru legatura. Rosturile pot
fi: orizontale si verticale. Un sir orizontal de blocuri impreuna cu rostul aferent se numeste
asiza.
Principiile de baza pentru alcatuirea unei zidarii sunt :

- Rosturile orizontale trebuie sa fie plane si orizontale pentru a se asigura transmiterea

uniforma a incarcarilor verticale la blocuri;

- Rosturile verticale sa fie alternante (decalate) de la o asiza la alta, astfel incat unui rost
vertical dintr-un rand sa-i corespunda un plin din randul urmator. in acest fel se evita
formarea unor sectiuni slabite in zidarie.

5.1.4.Separarea clădirii în tronsoane

(1)Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiţii:

a)lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;

(Obs. 5.1.5.1.Dimensiuni maxime în plan :

(1)Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale, lungimea
maximă a tronsoanelor va fi de 50.0 m.

(2)Pentru clădirile cu pereţi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările tehnice, în
vigoare, privind proiectarea şi execuţia pentru construcţii fundate pe pământuri cu umflături
şi contracţii mari.)

b)forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele din fig. 5.1.;

c)terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de stratificaţie, de

consistenţă, umpluturi locale, etc.).

(2)Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu

rosturi se vor încadra în limitele:

a)înălţime/ lăţime < = 1.5, indiferent de zona seismică;

b)lungime/ lăţime < = 4.0. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag< = 0.20 g şi < = 3.0 în
zonele seismice cu ag > = 0.25 g.

(3)Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o
alcătuire arhitectural-structurală care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.

(4)Rosturile de separaţie între clădirile/ tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcţie de

rolul în structură, după cum urmează:

a)rosturi complete, care traversează atât suprastructura, cât şi infrastructura:

i.rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităţii
terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile;
b)rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructură:

i.rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu în
cazul clădirilor cu forme complexe în plan; în cazul clădirilor cu lungime totală mare, rosturile
seismice vor traversa şi fundaţiile pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la fundaţiile
situate la distanţe relative mari;

ii.rosturi de contracţie - dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din
variaţiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/ betonului.

(5)Rosturile se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali, vor fi plane şi vor separa complet
atât elementele structurale, cât şi elementele nestructurale ale clădirii.

(6)Dimensiunea spaţiului liber dintre elementele de construcţie ale tronsoanelor adiacente va

fi stabilită prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap. 4.

(7)Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate, sunt impermeabile la apă şi la aer, nu
permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste
materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaţă proiectată a structurii.
Nu se permite închiderea rostului cu tencuială.
Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi
structurală în elevaţie dacă:

a)înălţimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%;

b)pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezintă variaţii care se încadrează în următoarele limite:

i.reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%;

ii.la clădirile cu nniv > = 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea ariilor nete totale de
zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcţia
respectivă; dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea
totală nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter.

c)clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenţă mai mică
decât cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimării unui perete)

16.Tipuri de armare
: Solidarizarea stalpisorilor cu zidaria : a) elevatie; b) sectiune curenta; c) sectiune de colt; d) sectiune
la capete de diafragma sau langa goluri

3.5.Alte materiale pentru armarea zidăriei

(1)Zidăria poate fi armată şi cu:
a)grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă
b)bare sau ţesătură din polimeri armaţi cu fibre (FRP) printr-unul
din următoarele procedee:
i.inserţia produselor în rosturi;
ii.inserţia produselor în tencuială.
9) La colturi, intersectii si ramificatii se va asigura legatura
monolita a centurilor amplasate pe cele doua directii iar
continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizata prin ancorarea
barelor longitudinale in centurile perpendiculare pe o lungime de
min 600 mm.
(10) In cazul sliturilor verticale realizate prin zidire, continuitatea
armaturilor din centurile care se intrerup va fi asigurata prin bare
suplimentare avand o sectiune cu cel putin 20% mai mare decat
cea a barelor intrerupte.
3) Armaturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor
satisface urmatoarele conditii:
(a) distanta intre rosturile orizontale armate va fi:
(i) ≤ 2 asize in cazul elementelor cu inaltime intre 188 ÷ 240 mm;
(ii) ≤ 3 asize in cazul elementelor cu inaltime < 188 mm;
(iii) aria armaturilor dispuse intr-un rost orizontal va fi min 1,0 cm2
(2Φ8 mm);
(b) acoperirea laterala cu mortar a barelor din rosturi va fi stabilita
pentru a asigura protectia anticoroziva a barelor.
(4) Arm_turile din rosturile orizontale vor fi ancorate in stalpi_ori
sau prelungite in
zid_rie, dincolo de marginea opus_ a stalpi_orului, pentru a se
realiza o lungime total_
de ancoraj de cel putin 60_. Barele se vor fasona f_r_ carlige.
(5) Inn_dirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere, f_r_
carlige, pe o
lungime de 60_. Sec_iunile de inn_dire ale barelor vor fi decalate
cu cel pu_in 1.00m;
intr-o sec_iune se vor inn_di cel mult 1/3 din barele peretelui.

8.5.4.3.2.Prevederi referitoare la centuri

(1) Pentru toate cladirile, indiferent de alcatuirea zidariei (ZNA, ZC
sau ZIA) si de zona seismica, se vor prevedea centuri de beton
armat in planul peretilor:
(a) la nivelul fiecarui planseu, indiferent de materialul din care este
realizat, (beton armat sau lemn) si de tehnologia de realizare a
acestuia,
(b) in pozitie intermediara, la constructiile etajate cu pereti rari
(sistem celular) si la constructiile tip “sala/hala” ai caror pereti
structurali au inaltimea >3,20 m, in zonele seismice cu ag mai
mare ca 0,15g, sau >4,00 m - in zonele seismice cu ag=0,10g.
(2) In cazul cladirilor cu mansarda sau cu pod necirculabil si cu
sarpanta din lemn se vor prevedea centuri la partea superioara a
tuturor peretilor care depasesc nivelul ultimului planseu.
(3) Centurile prev_zute conform (1) vor fi continue pe toat_
lungimea peretelui _i vor alc_tui contururi inchise. Centurile de la
nivelul plan_eelor curente _i cele de la acoperi_ nu vor fi intrerupte
de goluri de u_i _i ferestre cu excep_ia situa_iilor men_ionate la
(4).
(4) Continuitatea centurilor poate fi intrerupt_ numai in
urm_toarele situa_ii:
(a) centura plan_eului curent, in dreptul casei sc_rii, cu condi_ia
s_ se prevad_:
(i) stalpi_ori din beton armat la ambele margini ale golului;
(ii) o centur_-buiandrug, la podestul intermediar, legat_ de cei doi
stalpi_ori;
(b) centura peste zidul de la mansard_, in dreptul lucarnelor, cu
condi_ia s_ se prevad_:
(i) stalpi_ori de beton armat la ambele margini ale golului, cu
arm_turile longitudinale ancorate corespunz_tor in centura
plan_eului inferior;
(ii) centur_ peste parapetul de zid_rie al ferestrei, legat_ de cei doi
stalpi_ori.

1=planseu monolit, 2=elem prefabricat de planseu; 3=subcentura;

4=grinda prefabricata;
5=corp de umplutura; 6= perete; 7= pilastru; 8= armature de
ancorare
a)centura antiseismica b)centura de tasare c) centura de
ancorare d) centura de stabilitate
e) centura din zidarie armata
PILÁSTRU, pilaștri, s. m. = Stîlp paralelipipedic, servind ca
element de ornamentație sau de consolidare a unui zid, cu care
face adesea corp comun