TRANSFĂGĂRĂȘANUL

Studenți:
Manea Laura
Iurciuc Cătălin
CCIA IV
Transfăgărăşanul,oficial denumit DN7C, este cel mai
celebru drum din România

• Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia

şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.
• Un drum de o frumuseţe incredibilă, care traversează Munţii Făgăraş, cel mai
înalt lanţ muntos din România. Are o lungime de 151 km şi începe de lângă
oraşul Piteşti (în direcţia Curtea de Argeş) şi se termină între Sibiu şi Braşov.
• Este situat pe locul al doilea ca altitudine în România (lângă Bâlea Lac ajunge la
altitudinea de 2042 m) şi a fost construit ca punct strategic militar, din inițiativa
lui Nicolae Ceauşescu, în perioada 1970-1974, după evenimentele din
Cehoslovacia din 1968
• Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1
noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică; la aceasta se
adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor.
• Trece pe lângă Barajul Vidraru (Munţii Pleşa şi Vidraru), Cascada Capra,
care are o lungime de 68 m, cea mai mare de acest fel din România şi
traversează Rezervaţia Naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea.
 ISTORIC
• Puțini știu că ideea de a construi un drum peste munții Făgărașilor nu i-a
aparținut lui Ceaușescu. Soluția a încolțit odată cu construcția
hidrocentralei de pe Argeș.
• Există schițe și planuri încă din 1962 în care apare conturul unui drum
peste munți. Planul a fost abandonat întrucât bugetul de atunci nu
suporta o asemenea cheltuială.
• Ideea a fost reluată odată cu finalizarea lucrărilor la hidrocentrală.
• Însă nu s-a pus niciodată problema de a face un drum strategic în acest
loc ci în Munții Cernei și în Munții Mehedințului mai ales că
Cehoslovacia fusese invadată în august 1968 și România s-a opus.
• Represalii nu au existat dar Ceaușescu a dat însă peste vechile planuri ,
a strâns proectanți , ingineri și arhitecți și în decembrie 1969 (in plina
iarna!!) trupe ale MAN de atunci alături de lucatori civili au demarat
lucrarea.
• La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată
la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi
dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.
• Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea
explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi
de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.
 Executarea drumului
• În principiu se dorea un drum cu o
singură bandă care să asigure preluarea
masei lemnoase din zona Făgărașilor și
o nouă cale de comunicarea între sudul
și centrul țării.
• Singurul impediment era zona muntelui
Paltinu care obtura calea de acces. Așa
s-a născut ideea tunelului.
• Startul lucrarilor s-a dat pe două
fronturi , dinspre nord geniștii
regimentului 52 Alba Iulia iar dinspre
sud geniștii de la regimentul 1 Râmnicu
Vâlcea.
• Alături de ei au venit și muncitori civili
atrași mai ales de salariul foarte mare
pentru acele timpuri: 6000 de lei.
• Numai că în 1971 Ceaușescu a hotărât
că Transfăgărășanul trebuie să devină
șosea națională. Mai mult zona
Făgărașilor ar fi urmat să devină o mare
stațiune pentru sporturi de iarnă cu
peste 100 km de pârtii de schi, pârtii de
bob, patinoare naturale și hoteluri.

• Există încă oameni în viață care au făcut

aceste proiecte. Dar tot ce a ramas din
idee a fost Transfăgărășanul, hotelul de
la Bâlea Lac și traseul telecabinei.
Proiectul s-a împotmolit din cauza
lipsei de fonduri.
• În partea sudică șoseaua s-a clădit pe drumurile forestiere care deja
existau în jurul lacului. Și pe Valea Capra era amenajat un drum
forestier de cca 10 km. Efortul constructorilor militari a fost teribil și
s-a soldat cu multe pierderi de vieți omenești.
• În zona nordică există două monumente destinate ostașilor eroi și
pentru cei vii și pentru cei care au pierit. Inițial lucrările pe
Transfăgărășan trebuiau terminate în 1973, însă greutatea traseului și
iernile grele au amânat finalizarea cu 1 an.
• Finalizarea s-a făcut în 20
septembrie 1974 când
Ceaușescu a venit la
inaugurare.

• S-a pus problema că

Transfăgărășanul să poarte
numele lui, însă acesta a
refuzat.

• Apoi 4 ani a durat asfaltarea

drumului pe segmente.

• Cam prin 1980 drumul a aratat

cam așa cum îl știm noi azi.
 TRANSFĂGĂRĂȘAN ÎN CIFRE
• Pentru realizarea celor 91 de kilometri de
şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone
de rocă, s-au făcut 830 de lucrări
transversale şi 290.000 de metri cubi de
zidărie.
• Pentru realizarea tunelului Capra – Balea -
cel mai lung din România, cu o lungime de
887 m - au fost escavaţi peste 41.000 metri
cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20
tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89
tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone
de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de
cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de
beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone
de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de
nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone
de cribluri si 740 de lămpi de iluminat.
 TUNELURILE DE PE
TRANSFĂGĂRĂȘAN
• Odată cu pornirea lucrărilor la ruta
printre munții Făgărașului, o
problemă a constituit-o muntele
Paltinul. Atfel s-a luat hotărârea de
a sapa un tunel. Tunelul are o
lungime de 884 metri, o lățime de
6 metri și o înălțime de 4,40 metri
fiind construit la kilometrul
116+360 în anul 1972, fiind cel
mai lung tunel și tunelul situat la
cea mai mare altitudine din țara
noastră. În anul 1974, la
inaugurare a funcționat în incinta
acestuia și o instalație de iluminat
care nu mai există.
• Pe ruta Transfăgărășan mai sunt
un numar de 4 tuneluri astfel :

• la kilometru 57+465, un tunel cu

lungimea de 15,95 metri si
latimea de 6 metri, construit in
anul 1962;
• la kilometru 57+600, un tunel cu
lungimea de 51,47 metri si
lățimea de 6,20 metri, construit in
anul 1962;
• la kilometru 60+700, un tunel cu
lungimea de 117,10 metri si
lățimea de 6 metri, construit în
anul 1962;
• la kilometru 61+400, un tunel cu
lungimea 97,89 metri si lățimea
de 7,10 metri, construit în anul
1962.
TRANSFĂGĂRĂȘAN ÎN ZILELE NOASTRE
• Transfăgărășanul prin măreția și frumusețea sa a antrenat o puternică
dezvoltare economică a zonei. Din aceste perspective turistice, locurile
mai dezvoltate sunt și cele mai cunoscute, precum barajul și lacul
Vidraru, Bâlea Lac, Bâlea Cascada, Cumpăna, Valea cu Pești sau mai
nou stațiunea Molivișu. În aceste puncte s-au construit numeroase
hoteluri, cabane și pensiuni.
• Transfăgărășanul, rămâne o construcție ce a trezit interesul multora,
de pe toate meleagurile. Ruta a fost declarată și cel mai frumos
drum din lume de către mai multe publicații internaționale.
• Transfăgărășanul rămâne cel mai spectaculos drum montan atât din
țara noastră, cât și de pe mapamond.
• Transfăgărășan is one of the most spectacular roads of the
world,has many curves that turns it into an extreme driving
experience for any driver who is willing to try it,and is one of
the most dangerous roads of the world.
• The maximum speed for driving is 40 kilometers/hour and is
usually closed between November and June due to snow.
• Transfăgărăşan has several tunnels and viaducts than any other
road in Romania.
• In the place at the highest altitude, near Bâlea Lac, there is the
longest tunnel (875 meters) and at the highest height in
Romania(2042 meters).
• This tunnel is the "bridge" between Transylvania and the Old
Kingdom.
 Bibliografie

• https://www.transfagarasan.info
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Transfăgărășan
• http://www.turismistoric.ro/tag/transfagarasan/
• https://www.descopera.ro/descopera-in-romania/14719873-povestea-
trista-a-transfagarasanului-drumul-dintre-nori-unul-dintre-cele-mai-
frumoase-din-romania-foto