PROIECT DIDACTIC

Şcoala: Şcoala Gimnazială „Costache Negri”, Negri

Profesor: Claudia Stan
Data: 21 februarie 2017
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Morfologia. Pronumele
Tema lecţiei: Pronumele personal
Tipul lecţiei: consolidare/ fixarea cunoștințelor și formarea de priceperi și deprinderi

Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată şi dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice:
1.4 . sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor
lexicale;
2.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect
semnele ortografice şi de punctuaţie;

Obiective operaţionale:
Obiective cognitive:
OC1: să definească în mod corect pronumele;
OC2: să recunoască formele accentuate și formele neaccentuate ale pronumelor
personale;
OC3: să precizeze cazul și funcția sintactică a pronumelor personale;
OC4: să analizeze morfosintactic pronumele personale date;

Obiective psihomotorii:
OPM1: să-şi subordoneze acţiunile motorii intenţiei de comunicare;
OPM2: să-şi reprime tendinţa de a manifesta sau de a executa mişcări inutile pe
parcursul lecţiei

Obiective afective:
OA1: îşi vor manifesta interesul pentru participarea la jocul didactic;
OA2: vor dovedi deschidere în rezolvarea exercițiilor de consolidare a cunoștințelor.

1
Resurse:
A. Bibliografice:
A.1. oficiale:
 Limba română. Manual pentru clasa a V-a (autori Victoria Pădureanu,
Matei Cerkez, Flori Lupu), Bucureşti, Editura ALL, 2005
 Programa şcolară pentru clasa a V-a (revizuită 2009)
A.2. metodico – didactice:
 I. Gherghina, I. Dănilă et alii, Metodica predării limbii şi literaturii
române în şcoala primară, gimnaziu şi liceu, Craiova, Editura „Didactica
nova”, 2005
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura POLIROM, 1999
A.3. ştiinţifice:
 Bărbulescu, V. Gramatica limbii române. Sinteze de teorie şi exerciţii
aplicative, Craiova, Editura „TERATHOPIUS”, 1998
 Dănilă, I., Limba română. Algoritmii analizei gramaticale, Bacău, Editura
„Egal”, 2004
 Popescu Șt., Gramatica practică a limbii române, Bucureşti, Editura
TEDIT FZH, 2002
 Costache, A., Costache G., Limba română: o gramatică sintetică pentru
învățământul preuniversitar, București, Editura „Art”, 2008
 Amplificatorul de competențe - clasa a V-a – București, Editura „Art”,
2016
 Cartea mea de gramatică 5, Sofia Dobra, București, Editura „Art”, 2017

B. Metodologice:
B.1. strategia didactică: mixtă
B.2. metode şi procedee: conversaţia (introductivă, de aprofundare, de
consolidare, de verificare/ de control), problematizarea, exerciţiul, jocul didactic
B.3. mijloace de învăţământ: tabla, caietul, manualul, flip-chart, „Cutia cu
mistere”, culegeri, bilețele, diverse obiecte, fișe de lucru
B.4. forme de organizare: frontală, individuală
C. Temporale: 50 minute
În modul, lecția ocupă locul IV din totalul de VI ore acordate studiului
pronumelui, după cum urmează:
Ora I cuprinde reactualizarea noțiunilor despre pronume (din clasa a IV-a)
Ora a II-a cuprinde predarea de noi cunoștințe referitoare la formele accentuate și
neaccentuate ale pronumelui personal
Ora a III-a cuprinde stabilirea funcțiilor sintactice ale pronumelor
Ora a V-a cuprinde predarea de noi cunoștințe despre pronumele de politețe
Ora a VI-a – evaluarea cunoștințelor dobândite despre pronume
D. Umane: colectivul clasei a V-a
E. Psihologice: nivelul mediu de informare şi formare intelectuală

2
 SCENARIUL DIDACTIC

Strategia didactică Evaluare

Evenimentele O. O. Conţinuturi şi sarcini de învăţare
lecţiei Metode Mijloace Forme de
organizare
0. Moment OPM1 Asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării catalog Analiza
organizatoric OPM2 lecţiei (linişte în clasă, pregătirea materialului conversaţia caiete frontală răspunsuri-
didactic necesar). Verificarea temei pentru culegeri lor oferite
acasă.
1. Captarea OPM1 „Observați că am adus două cutii pe care le Observarea
atenţiei OPM2 vom folosi, ca și în alte ore, pentru a ne juca. conversaţia „Cutia cu frontală comporta-
OA1 Desigur, răspunsurile creative vor fi introductivă mistere” mentului
OA2 recompensate!” elevilor
2. Enunţarea OC1 Jocul de astăzi va porni de la noțiunile Observarea
temei şi a OC2 studiate despre pronume. La finalul orei, comporta-
obiectivelor OC3 fiecare dintre voi va ști să recunoască și să conversaţia caiete frontală mentului
OC4 diferențieze formele accentuate de formele introductivă manuale elevilor
OPM1 neaccentuate ale pronumelor personale și va culegeri
OPM2 putea preciza cazul și funcția sintactică a flip-chart
OA1 diferitelor pronume. De asemenea, la finalul
OA2 orei veți fi capabili să analizați orice pronume
personal identificat într-un enunț.
3. Actualizarea OC1 Prin conversaţie, se actualizează noţiunile de conversaţia frontală Observarea
cunoştinţelor OC2 bază privind definiţia, formele, cazurile şi caiete comporta-
OC3 funcţiile sintactice ale pronumelor. Elevii problematiza- manuale individuală mentului
OC4 răspund la întrebări şi se implică activ în rea culegeri elevilor
desfăşurarea lecţiei.
4. Prezentarea OC1 După actualizarea cunoștințelor, elevii sunt conversaţia Observarea
optimă a OC2 invitați să participe la jocul „Cutia cu „Cutia cu comporta-
conţinutului OC3 mistere”: pe rând, fiecare elev va extrage câte jocul didactic mistere” frontală mentului
OC4 un bilețel cu câte un pronume (din prima elevilor şi
OPM1 cutie) și un obiect (din a doua cutie); ulterior, exercițiu de tablă analiza
OPM2 va crea un context în care vor apărea cele analiză caiete răspunsuri-

3
 OA1 două cuvinte (pronume/substantiv). lor oferite
OA2 Enunțurile vor fi scrise pe tablă/în caiete,
pronumele vor fi identificate și analizate,
precizându-li-se cazul și funcția sintactică.
5. Dirijarea OC1 După epuizarea tuturor bilețelelor/variantelor conversaţia frontală Analiza
învăţării OC2 de combinare a cuvintelor, elevii primesc o fișe de răspunsuri-
OC3 fișă de lucru (Anexa 1) și vor rezolva cerințele exercițiul lucru lor oferite
OC4 de lucru referitoare la identificarea (Anexa 1) individuală
OPM1 pronumelor, stabilirea formei corecte, explicația
OPM2 precizarea cazului/ a funcției sintactice.
6. Obţinerea OC1 Rezolvarea cerinței finale (ex. 6), conform conversaţia fișe de Observarea
performanţei OC2 căreia elevii trebuie să construiască enunțuri lucru individuală comporta-
OC3 în care diferite pronume personale să exercițiul (Anexa 1) mentului
OC4 îndeplinească funcțiile sintactice precizate. elevilor
7. Feedbackul OC1 - valorificarea rezultatelor de la obţinerea conversaţia Observarea
OC2 performanţei; fișe de individuală comporta-
OC3 - ameliorarea problemelor; explicația evaluare mentului
OC4 - pregătirea elevilor în vederea aplicării unei (Anexa 2) elevilor
fişe de evaluare
8. Evaluarea OC1 - aprecieri generale şi individuale cu privire la conversaţia Observarea
OC2 activitatea didactică; fișe de individuală comporta-
OC3 - aplicare unei fişe de evaluare formativă exercițiul evaluare mentului
OC4 (elevii trebuie să identifice pronumele și să (Anexa 2) elevilor
analizeze, la alegere, două pronume diferite)
9. Retenţia OA1 - întrebări generale cu privire la conţinutul conversaţia frontală
OA2 lecţiei;
10. Transferul „Recunoașterea cazurilor și funcțiilor
sintactice ale pronumelor este esențială și în caiete frontală
cazul pronumelui de politețe, pe care îl vom conversaţia culegeri
studia ora viitoare”.
Tema pentru acasă: din culegere, ex.
____/p.___

4
Nume și prenume: Data:
Pronumele personal
– fișă de lucru – clasa a V-a

1. Scrie în spaţiile punctate formele neaccentuate de pronume personal:

Pe mine.........vede.
Ţie.........spun totul.
Pe noi.........ascultă toată lumea.
Vouă...........place spectacolul.

2. Completează tabelul de mai jos:

Enunţ Pronume Forma Persoana Număr Caz Funcţia sintactică

Ea este prietena mea.
Te-am văzut la fereastră.
Scrie în revistă despre noi.
Hei, tu, vino aici!
Veneam la voi.
Le-am dat tema.

3. Completează spaţiile libere cu forma cerută:

mai/ m-ai Tu .......... chemat să .............văd odată câmpul înflorit în luna ............
ia/i-a Copilul ....... cartea pe care ......... dăruit-o tatăl său.
nea/ne-a El .............. anunţat că ........ Vasile vine prin viscol şi .......... spre noi.
neam/ne-am Noi suntem mândri că suntem un .......... care ........ plămădit din daci şi romani.
noi/ n-oi Eu ........... uita niciodată cărţile ...........primite în prima zi de şcoală.

4. Citeşte cu atenţie următoarele propoziţii şi apoi încercuieşte litera A dacă propoziţia este adevărată şi
litera F dacă enunţul este fals.
a. Pronumele personal este o parte de vorbire flexibilă. A F
b. Pronumele ţine locul unui substantiv. A F
c. Lui este forma accentuată. A F
d. Eu este o formă pentru persoana a II-a. A F
e. În enunțul: Le-am spus adevărul și m-au felicitat există două pronume. A F
f. Toate pronumele din fraza următoare sunt în cazul dativ: Bunica mi-a dăruit mănuși, tata mi-a adus
un joc pe calculator și mama mi-a făcut prăjituri. A F

5. Transcrie propozițiile de mai jos, trecându-le la forma negativă, după modelul dat:
Model: Ruxandra îl vede pe Horia în curte. → Ea nu-l vede pe Horia în curte.
a. Mama o ajută pe Cecilia la teme. → _________________________________________
b. Câinelui meu îi place mâncarea gătită. → _____________________________________
c. Maria îi vede pe colegii mei în curte. → ____________________________________________
d. Marius o ascultă pe mama lui. → _________________________________________________

6. Alcătuiește enunțuri în care:

a. pronumele el să fie complement în dativ: ____________________________________________
b. pronumele ele să fie nume predicativ: ________________________________________________
c. pronumele dânsul să fie complement în cazul acuzativ: _____________________________________

5
Anexa 2
CLASA A V-A DATA: 21.02.2017
NUME ŞI PRENUME:

FIŞĂ DE EVALUARE

Se dă textul:
„Eu am numai trei picioare Fraţii mei ceilalţi se joacă
Şi de-abia mă mişc: ţop-ţop, Cu copiii toţi, dar eu
Râd când mă-ntâlnesc copiii, Nu pot alerga ca dânşii,
Şi mă cheamă «cuciu şchiop». Că sunt şchiop şi cad mereu!”
(Elena Farago)
1. Subliniaţi toate pronumele din text.
2. Analizaţi două pronume din text care au forme diferite.

CLASA A V-A DATA: 21.02.2017

NUME ŞI PRENUME:

FIŞĂ DE EVALUARE

Se dă textul:
„Eu am numai trei picioare Fraţii mei ceilalţi se joacă
Şi de-abia mă mişc: ţop-ţop, Cu copiii toţi, dar eu
Râd când mă-ntâlnesc copiii, Nu pot alerga ca dânşii,
Şi mă cheamă «cuciu şchiop». Că sunt şchiop şi cad mereu!”
(Elena Farago)
1. Subliniaţi toate pronumele din text.
2. Analizaţi două pronume din text care au forme diferite.

CLASA A V-A DATA: 21.02.2017

NUME ŞI PRENUME:

FIŞĂ DE EVALUARE

Se dă textul:
„Eu am numai trei picioare Fraţii mei ceilalţi se joacă
Şi de-abia mă mişc: ţop-ţop, Cu copiii toţi, dar eu
Râd când mă-ntâlnesc copiii, Nu pot alerga ca dânşii,
Şi mă cheamă «cuciu şchiop». Că sunt şchiop şi cad mereu!”
(Elena Farago)
1. Subliniaţi toate pronumele din text.
2. Analizaţi două pronume din text care au forme diferite.

6
CLASA A VI-A DATA:
NUME ŞI PRENUME:

FIŞĂ DE EVALUARE

Se dă textul:
„Eu am numai trei picioare Fraţii mei ceilalţi se joacă
Şi de-abia mă mişc: ţop-ţop, Cu copiii toţi, dar eu
Râd când mă-ntâlnesc copiii, Nu pot alerga ca dânşii,
Şi mă cheamă «cuciu şchiop». Că sunt şchiop şi cad mereu!”
(Elena Farago)
1. Subliniaţi toate pronumele din text.
2. Analizaţi două pronume din text care au forme diferite.