Recapitulare pentru Bacalaureat – ŞtiinŃe ale naturii 5.

Elemente de combinatorică

Tema nr.5 – Elemente de combinatorică şi matematici aplicate

Cuprins
5.1. Reguli de numărare 5.2. SubmulŃimi 5.3. Cardinale
5.4 Binomul lui Newton şi alte formule algebrice 5.5. ProbabilităŃi 5.6. Matematici financiare

5.1. Reguli de numărare

Regula produsului: Dacă pentru situaŃia A există m posibilităŃi de realizare, iar pentru situaŃia B există n posibilităŃi de
realizare atunci realizarea simultană a situaŃiilor A şi B este posibilă în mn moduri.
Regula sumei: Dacă pentru situaŃia A există m posibilităŃi de realizare, iar pentru situaŃia B există n posibilităŃi de realizare,
altele decât cele de la situaŃia A , atunci realizarea cel puŃin a unei dintre situaŃiile A sau B este posibilă în m + n moduri.

5.2. SubmulŃimi
Se consideră o mulŃime A cu n elemente, unde n ∈ ℕ :
- numărul total de submulŃimi ale mulŃimii A este egal cu 2n ;
n!
- numărul total de submulŃimi cu k ∈ ℕ elemente este egal cu Cnk = ;
k !( n − k )!
n!
- numărul total de submulŃimi ordonate formate cu k elemente este egal cu Ank = ;
( n − k )!
- numărul total de ordonări ale elementelor mulŃimii A este egal cu Pn = n ! .

ProprietăŃi:
a) Anm = Cnk Pk b) Cnk = Cnn − k c) Cn0 + Cn1 + Cn2 + ... + Cnn −1 + Cnn = 2n
d) Cn0 + Cn2 + Cn4 + ... = Cn1 + Cn3 + Cn5 + ... = 2n −1

5.3. Cardinale

DefiniŃie: Pentru o mulŃime finită A numim cardinalul său şi notăm Card ( A ) ca fiind numărul său de elemente.
ProprietăŃi: Sunt adevărate următoarele proprietăŃi:
a) Card ( A ) = 0 dacă şi numai dacă A = ∅ ;
b) Dacă A ⊂ B atunci Card ( B − A ) = Card ( B ) − Card ( A ) ;
c) Avem Card ( A ∪ B ) = Card ( A ) + Card ( B ) − Card ( A ∩ B ) ;
d) Avem Card ( A × B ) = Card ( A ) ⋅ Card ( B ) .

5.4. Binomul lui Newton şi alte formule

Sunt adevărate următoarele formule:
( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2 ; ( a + b ) = a 3 + 3a 2b + 3ab 2 + b 3 ; a 3 + b 3 = ( a + b ) ( a 2 − ab + b 2 ) ;
2 3

( a − b ) = a 2 − 2ab + b 2 ; ( a + b ) = a 3 − 3a 2b + 3ab2 − b 3 ; a 3 − b 3 = ( a − b ) ( a 2 + ab + b 2 ) ;
2 3

( a − b )( a + b ) = a 2 − b2 .
Binomul lui Newton: ( a + b ) = Cn0a n b 0 + Cn1a n −1b1 + Cn2a n − 2 b 2 + ... + Cnn −1a1b n −1 + Cnn a 0 b n , unde n ∈ ℕ .
n

ObservaŃii:
- pentru orice k ∈ {0,1,2,3,..., n} , avem Tk +1 = Cnk a n −k b k , numit termenul de ordin k + 1 ;
formula pentru cazul ( a − b ) se deduce din egalitatea a − b = a + ( −b ) .
n
-
Recapitulare pentru Bacalaureat – ŞtiinŃe ale naturii 5. Elemente de combinatorică

5.5. ProbabilităŃi

DefiniŃie clasică: Probabilitatea realizării unui eveniment este egală cu raportul dintre numărul cazurilor favorabile şi numărul
de cazuri posibile asociate acelui eveniment.
ObservaŃii:
- probabilitatea este întotdeauna egală cu un număr din intervalul [ 0,1] ;
- evenimentul cu probabilitatea egală cu 0 se numeşte evenimentul imposibil;
- evenimentul cu probabilitatea egală cu 1 se numeşte evenimentul sigur;

5.6. Matematici financiare

a p
Procente: Dacă a, b, p ∈ [ 0, ∞ ) , b ≠ 0 astfel încât = , atunci spunem că a reprezintă p% din b .
b 100
TVA-ul:
- este un impozit perceput de stat şi care se aplică la toate produsele şi serviciile, înaintea preŃului de vânzare:
- cota corespunzătoare este stabilită prin lege şi depinde de tipul produselor şi al serviciilor.
- Este adevărată relaŃia: preŃ producŃie + TVA = preŃ vânzare .

Dobânzi: Considerăm S o sumă iniŃială care se depune la bancă cu o rată a dobânzii de p% pe unitatea de timp. Fie Sn
suma totală obŃinută după n unităŃi de timp, iar Dn dobânda obŃinută după n unităŃi de timp.
- avem Sn = S + Dn ;
- în regim de dobândă simplă avem Sn = S (1 + np% ) ;
în regim de dobândă compusă avem Sn = S (1 + p% ) .
n
-