,- .

-: ",

it.
 Despreflori,
arbori li arbuqti
Culegerede texte literare

EditumTehno-Art
Editor:DanielaDosa

Colaborator:
RalucaIanko

Corector:ElenaContoman

Descri€reaCIP a BiblioteciiNafionalea Ronaniei

Desprefori, arbori $i afirrti: Petrogani,Tebno-An, 2008
Bibliosr.
ISBN978-973- I 842-27-I

634

Lucmreaexecutatrla
Imprimeria,,ARDEALULCluj
B'dul21 Decesbrienr 146Chj-Napoca
T e l .:4 1 3 8 7F1a a :4 13E 83
Com.nr.80038/2008
 Prefa{i

Lucrarea"Despreflori, arbori 6i arbuEti"cuprindemai

multetexteliterarescrisede autoripasionalide lumeaplantelor.
SelecJiaacestoraa fost realizatdastfelincit culegereasE
cupdndd cat mai multe scrieri despre plantele din mediul
inconjurAtor apropiatcopiilor.Pentrufiecarespeciede plantAau
fost sugerate;i alte texteliterareadecvate,carepot fi gesitein
diversecir{i.
Aceastdculegereeste destinatdcadrelor didactice din
invdFmantul pre$colargi gcolar avdnd ca scop lmbogdtirea
cunogtinfelorcopiilor in cadrul activitifilor de cunoagterea
mediuluiqi educarealimbajului.
Totodatd,lucrareaestedestinatdpArinfilorcaredorescsd
oferecopiilorlecturiatractivedin lumeaplantelor.
Daci copilului i se oferi c64i interesanteqi potrivite
v6rsteilui, atuncicu siguranleva descoperi pldcereade a citi qi
va transfonnatreptataceasta preocuparein pasiuhe,

DanielaDosa
 FLORI DE GRADINA

Licrimioare
dePassionaria
Stoicescu
Ci n e o f i p l i n s p e - a i c i ?
PoateAlb6-ca-ZApada
cdutdndu-i pepitici!

gi din ochii ei cura{i

stropiimici au dato floare
pe-otulpini cu mul{i fra}i.

Licr6mioare- gipin dmm,

care-mbata
Flutura$ul
zip6cindu-lcu parfum.

Licrdmioare- alb pocal,

cupe-ncarebeaFurnica
la al primdveriibal.

Licri mioare(fragment)
de VasileAlecsandri
Multe flori lucescin lume,
Multe flori milositoare!
Dar ca voi, mici licrdmioare,
N-are-nlumenicio floare
Miros dulce,dulcenumel

Voi sunteJilacrimideingeri
Pepimint din cerpicate,
Cand,prin stelelegAnate,
A lor sufletecurate
ZborvirsAndduioasepldngeri.
 Legendacrinului

in mijlocul unei pddurise indlla odinioardun palatvechi,

careapa4ineaZmeuluiZmeilor.
Acum inse era locuit de o wijitoare vestit6, care
inspdim6ntase tot linutul. Ziua seprefEcea in garpesauin pasere
qi numainoapteaumblain chip de om. Dacdseapropiacinevade
palat, impietrea.Vrdjitoareaaceastafi.rracopii. Avea mii de
sufletenevinovate, preficutein flon.
Pe vremea aceea, doi copii furi izgonili din casa
perinteascd de mamalor vitregi. Bielii de ei, flimdnzi 9i obosili,
luard drumul spre pddure.Tot mergdnd,se rdtdcird,gi, dup6
multeumblete,vezuri inaintealor palatu1.
Fetita,feri sd gtieal cui e, se apropiebucuroasd, dar cdnd
fu la doi paqide el seprelEcuindati intr-o floare.
In zadar se tangui micul frdtior, c6ci vrijitoarea rupse
I'l o ar ea
5ipierii n l d u n t np- ral l a t u l u i .
Atunci biiatul o pomi mai depafie,in lumea1arg6,singur
Siabitut.
- Doamne,fie-1imild de mineqi d5-mi-oinapoipe scumpa
measurioari!serugael neincetat.
Bietul bdiat,dupdcdtvatimp, fldmdnd,izgonit de to1i,se
bigd argat la un cioban. Seara,cind n-aveace face, d6dea
tircoaleimprejurulpalatului,darnu seapropiapreatare,de lricd
sdnu piteascd cepdlisesurioara Iui.
Cdndluna alunecauqordupdnori, copilulprindeasdcdnte
din fluier copilSrialui oropsitd.Ochii i se umpleaude lacrimi,
cind iqi aduceaamintede ea.Intr-o noapte,obositEicu gdndulla
surioaralui, adomi in pddure.Visa cA rAteciseprin locuri
intunecoasegi c6 gisise o floare foafte fiumoasd,pe care
rup6nd-o,o dusein palat.Cum atingeacevacu aceafloare,toatd
vrij itoriadimprejurpierea.
CAndse trezi de dimineali,incepusi cautefloarea.Dupi
cdtevazile, obosit9i fldmind,o gdsi.Bietulbiiat rddea9i pldngea
de bucurie,cecitelmecireavisului spuneacd o va scdpape draga
lui surioard.
Cum ajunsela palatulvrajitoarei,atinserepedecu floarea
cea binecuvanhtdfloareain care era pregcutAsurioaralui $i
numaidecat floareaseprefrcudin nouin fetitA.
Fericili,vrurdseplece,dar,vai, poartanu semai deschise,
erainchisdpe veci.
Bietul beiat, zgaltai cu putere poafta, dar nu putu s-o
deschid6.
in momentulacela,vrdjitoarea,auzind gildgia, veni si
vadace e. Cum d6ducu ochii de ei, ii preficu in doui flori mari
Ei albe,cu un mirosimbdtetor.Dar gi eapieri, cecitot famecul
seduse.Palatulseruindqi pe ziduriincepusdcreasc6 iarba.
Doui flori mari, albe qi inalte, rdsarid lange poarta
palatului.Eraucei doi fra,tipre{dcutiin crini.
Busuioculqi bujorul - legendd

Sespunec6 in vremeade demult,candbunulDumnezeua

licut florile pemantuluigi le-a inzestratcu miros qi culori pe
fiecare, busuiocul a fost orinduit s6 aibd floarea roqie qi
fiumoasi,insdfiri miros,iar pe bujor l-a dimit cu floricelemici,
albe gi cu miros plecut. $i-a inceput bujorul a se mindri cu
mirosulsiu, bdtdndu-qi joc debusuioc.$ii ziceabujorul:
- Eu suntmai frumosca tine! Mirosul meu placeoricui.
Albinele toate vin la mine, iar I'eteleme poafte in cosife,me
ingrijescai md sddescin grAdinilelelor, pe cati vremetu e$tiurat
de to!i! Mirosulteu scarbegtepe oricine.Pdcatde floareaJirogie
ce ai, cd nu-i bundde nimic.Eu, sd am floareata, a9fi cel dintdi
dintreflori.
S-aintristatmult busuioculde batjocurace-i flcea bujorul
9i plAngdnd,ruga pe Tatil-Cerescsd-l scapede bujor 9i de
badocurilelui.
A intelesPreasfbntul sfadaiscati intre bujor gi busuiocai
mersesd-iimpacespunindu-ibusuiocului:
- Bine,floareindaratnica si nerecunoscatoare. de ce e;ti
tristd?Oarenu estimul{umitacu zestreace ti-amdat?
Busuioculii rdspunse:
- Ba nu,Doamne...darbujorul...- qi-i spusepe r0ndcele
ce-i ziceael gi cumsemAndrea cu podoabasa.
Se m6nieDumnezeupe mindria qi ingdmfareabujorului,
zicdndu-i:
- Blestematsd fii! De aici inainte tu vei DurlaDodoaba
bus uioc ului p e. c a r ea i n e s o c o t i l -ca
o. sd n u ir i m a i Ua fijo c d e
celelalteflori.
Se spunecd de atunciarebusuioculflori mici. albe si cu
mirosfrumos.ca rasplald a modesriei 9i rAbddrii lui. De arunciej
e iubit de toatAlumea,pe cAndbujorul,cu floarealui ropiedarcu
miros urdt, nu e iubit de nimeni, crescdndqi st6ndsingur in
gr6dini.

Pot€cu{ameadintre flori

in falacasei
noastre
dinsat,bunica
trt
flori felurite.Din celemai mari qi din celemai"r"ffJfite1l:i::mici, mai lanto$e
gi mai sfioase,in toateculorilecurcubeului. Vara,cdndsunt$i eu
la bunica,o ajut sAle pliveascd,sdle sape,sd le ude.Neingrijite,
florile s-arofili gi ar muri fiind ndpiditede buruieni.
Bunica gi-a orinduit florile in straturi despirtite prin
poteculetivite cu iarba metasoasi.Mi-a cumparatsi mie o
sdpeliga mai micd.o lopdlicd5i o greblugd qi mi-i daro potecula
a mea,?ntredoudstratudpe caresAle lngrijesceu.Aqai-am zis:
"Potecutameadintreflori!"
in treabaaceasta,care nu era deloc uqoari 9i pe care
trebuiasd o fac cu multd luare aminteca s6 nu rdnescflorile,
mi-amluat gi dou6ajutoare:pe Ursulicd9i pe lepuricd;suntei de
pluq, dar mi-a spusmie bunicul,cd 9i lor le place,$i inci tare
mult, acolo, la ei in pddure,iarba fiagedd.Aqa c6 ii a5ezpe
pot ec ulAle.ar a lc 6 ta uv o i es ar o n l A ieia. re ug i b u n icap.lirim .
- Nu-i aqac6 e bine sd staiSi saprive$tirontdindiarbe?Ei,
vd laseu acumaqafiindci suntemmici, darcdndo secre5teti,am
sAvApun la treaba!
UrsulicdEi Iepuric6staucuminli,nu calci qi nu rup iarba
gi-mi promit cA aSaau s6 facd.Altfel au se rimane inchigi in
odaie.in raf t ucl uj u c d r i i .
$i, fire$te,acolonu e atatde bine ca in gridina de flori a
bunicii,pe potecutamea.

Floricica
de ElenaDragog
Sti in iarb6micafloarc
$i seuiti cdtresoare.
Casanu steasuPArad
Ii dauapi instelate.
Ca s6-iinnoiescveqmintul,
ii improspatez pamantul.
I ite.parciweasd-ispuni:
"Egtiprietenameabun6".

Florile imi sunt surori

deMdlinaCajal
Florileimi suntsuron
$i le suntde ajutor:
Pentmfiecarefloare
Ap6 tom din stropitoare.
Roz,albastre; roqii,toate
Me a$teaptA insetate.
Dupdce le ricoresc,
Frumusele-mi ddruiesc.

Sugestiide texte literare:

Chipuri ti culori ' q mie, de PassionariaStoicescu
 Garoafa
de ElenaDragoq
Garoafacu mirosde sco4igoari
Ii ddbinelesoareluidin zori
$i imbricatE-nproaspete culori
Surddepe tulpinaei ugoar6.

Apoi, oftind ad0nc,din rdd6cini

li spuneunui flutureghidug:
- Eramin vis, azi-noapte,
balerine
Pescenaunuiteatmde pdpugi...

CAndsetrezescflorile?
de EugenJianu
- Gata!a spusbunicul.De acums-a zis cu iama. O mai
rdbufniea qi qi-o mai incercaea puterile,dar sporn-aresd mai
aibd.
- Cebineimi pare!
- Pdi,a mai spusbuniculuitindu-selungpe geam,ar cam
fl vremeasA vedemce ne fac trandafiriipe care i-am ingropat
astdtoamnd.Socotcdar fi vremeasd-iscoatemla lumin6!
A5a cd am ie5iramdndoialara.in grddind.piimanrulera
zvantat$i seabureaugor.Colpl ierbii seinfiripavdzAndcu ochii.
$i-un piligoi - din cei codali qi cu burticagalbend- juca hora
mareviersuind:"jin-li-ver,tin-li-ver,iatdprimdvaraceabund!"
Bunicula dezmuEuroit cu grijd o tufZ de trandafirpitic. A
al e so t ulpindgia r d i a r - o .
- Uire.r ez i l i - a ud a rm u g u r i i .
lntr-adevdr,muguriidin vdrfulml6di(einu mai eraucalenii
gi mohori{ica atuncicind i-amingropat.
- Ai grijS! De$isuntmoi, ghimpii pot intepa.O ducemin
odaieEio s-opunemintr-unpaharcu ap6qi cu putinzaher.Dace
aresAsteala cdldurdgi-i mai ddmgi de mdncare,o s6infloreasc6
mai repede.
La inceputam crezutcd buniculglumegte.Cum adici s6
manance o floare?Mai gtii?Poatei-o fi pl6cdndgi ei zahirul!
Agaa 9i fost.ln trei, patruzile, din muguragul acelaa ieqit
bobocuq,apoi dupa alte weo trei zile, floare roqie, catifelata.
Numai cd n-a linut mult. Deqi in fiecarezi ii schimbamapa 9i
zaharul,tot s-aofilit. Poatece i-ampuspreamult zahdr.
Bunicula zambitintristirii mele.
- Hai se dezgropimtrandafirii.Le-a venit vremea.Acolo,
in srddind.florile lor au sdtr6iasc6mai mult!

Trandafirul
de Emil G6rleanu
La o marginede drum inflori qi trandafirul.A fost o
minune,c6cifloareatrandafiruluieraagade ginga96, agade alb6,
de parci se luminasede la ea diminealaaceeade primdvarS.
$-aveacrengilelucii, rumeneca mdrgeanul,fiunzele verzi ca
smaraldul.Iar mirosul florii se imprdgtiaindatd pesteintreg
cuprinsul cimpiei; fluturii cddeauadormili, celelalteflori se
plecardin fata adevtuateistapane,pe cdndpisirile veneaudin
deperteri,atrasede mireasmavrajitd, sd vadd qi ele tulpina
mAiastr6care igi desfdceafiumuseteapentru intaia oara pe
p6mant.Parce$i lui Dumnezeuii pirea acumrdu cd puseseintr-o
floare aqade minunateinsugiri,- daruripe carenu le impd4ise
nici in rai. Lucrul acestail $optiseo ciocdrliecare,la rAsAritul
soarelui,duceatotdeaunalui Dumnezeucate o semanlAdin
fiecarefloare ce cre$teape pAmant,si o pastreze,preasfantul,
pentruresad.
Pini la amiaz6 trandahtul se acoperiintreg de flori.
Drumelii treceaugi rimdneaulocului, puneaumiinile la ochi,
risfirau ndrile si inghitd mireasmanemaisimlitapana atunci,
apoi,cu priviri lacome,rupeaucateo floare;iar daci aveaucite
cevain mane,aruncausdlind floareamai bine.ln locul ei rds6rea
indata alt boboc ai, c6t ai clipi, se desficea.Treceaugi alli
dmmeliqi nu eraunul senu rupAcateo floare.
DupAcatevazile trandafirulse mihni: el se-mpodobea qi
oameniiil despuiau. "Uite, igi zicea,spinulde lingi minece inalt
10
 e Ei ce chipes,dar nimeninu-l atinge;iar pe mine md dezbraci
toti de frumuse{ilemele." Un stiglel care tocmai atunci se
a$ezase pe o creangS, il deslugi:"Cum se se atingi cinevade un
spin,cdndtot e imbricat in ghimpi!" Atunci trandafirulseuitd gi
vdzu.cd-nlr-ade\ Ar.spinulaveaghimpi.
Atunci, nu mai pregetd:se rugAindati lui Dumnezeus6J
acoperegi pe d6nsulde ghimpi,ca sd-ipdzeascd floarea.Vezi,igi
ziseAtotstipdnitorul,era dat ca pe pAmantsd nu rimiie ceeace
numaiin rai trebuiasi ddinuiascd. gi, bucuros.indatda fbcutun
semnqi tulpinalucie s-aacoperitde ghimpi.Dar trecetoriitot se
opreau;$i nu era unul care si nu se repeadd,lacom,la floarea
minunate.Deosebirea stdteanumaiin aceeacd floarealdsacdteo
bobi@de sOnge in virful vreunuighimpe.Iar din ghimpes6.ngele
a pAtruns, incetulcu incetul,ln tulpin6,s-aridicatpin6 in boboci,
gi-ntr-odimineatefloareatrandafiruluise deslicu roEie,aprinsd,
ca singele.Spinulstateaursuzal6turi.lar, de la o vreme,setrezi
qi-n dinsul pizmaci preanu-l bdganimeniin seam6.,.Uitecum
se inchind toti trandafirului,qi mie nimeni." $i se rug6 de
Dumnezeus6-i schimbeqi lui floarea,sd i-o laci roqie,b6t6toare
la ochi ca a trandafirului.Atunci Dumnezeu 6i-azis: "Vegnico sd
se ia pe pimant un lucru dreptaltul; ceci numaieu pot Sti cAce
am menitodatd,a$addinuiegte; oricums-arschimbafa1a,soafia
rim0neaceeagi!". A licut Dumnezeuun semnsi floareaspinului
seflc u ro5iec af o c u l . . .
$i-au trecut mereu drumetii, Si-au rupt intruna florile
trandafiruluiinsi la spintot nu s-auuitat.

Trandafirul gi floarea-soarelui
de EugenJianu
Nu se gtie prin ce intdmplarea ajuns sd creascd,odatd,
floarea-soarelui
intr-ogridin6 cu flori. Poatesdfi scapatweodatd
cine $tie ce pasdre din cioc o semanp, qi-aga a ajuns
sd-ncolleascd
qi si creascinestingheritd lAngdtrandafir.
Trandafirul era cea mai frumoasdfloare a grddinii 9i
tocmaiinflorea.Purtabobociidoldora,deschizAndu-i pe rdnd.in
t1
toate culorile,din primdvardpane-ntoamn6.Cdnd adia zefinrl,
rdspindeao mireasmiimbietoare,parfumatd,de-1ieramai mare
dragulsastaiin preajmalui. Mai erauin gridine qi alteflod, dar,
pe dreptcuvant,trandafirulputeafi socotitdceamai frumoasd.
Zdrindu-isiluetazveltS,intr-o zi i se adresdflorii-soarelui
peun ton nu tocmarpnetenos:
- Ce cauli tu aici?Cd floarede gridind nu egti gi nici prea
ardtoasa,iar pilnria i1i este cat roata catului pe lujerul 6sta
sublirel.De mirosit fiumos, nu mirogi li ai indr6znitsa mi te
aletud.Ce rostai qi tu pe lumeaasta,nu pricep,caci indrAzneald
ved cd estidestul.
La dreptvorbind,floareasoareluinici nu preaEtiace si-i
raspundiffandafirului"P6liria ii era,intr-adev6r,mare,parfum
n-avea,strai ales, ln l'eluriteculori, nu purta, doar in galben
colorati - 9i, jenati pentru o clip6, floarea-soarelui lqi plecd
fruntealn jos, mihnita depufinAtatea meritelorei.
- Uit6-tebine la mine,ii vorbi mai departetrandaflrul.Eu
sunto podoabipe lang6casaomului qi md strAduiesc s6 fiu din
ce in ce mai frumos,mai inmiresmat. Pecat6vremetu elti doaro
cepdpnoasi.Nici nu vid cumte-ar!ine omulpe mas6,in cas6,..
- De masdsi nu-mi vorbegti,frumosule,zise g6lbioara
dintr-odat6,mai curajoasi.Eu nu lipsescde Ia multemese.Au
mare ceutareseminlelemele uleioase.$tiu oamenii mai bine
decAttine rostulmeula mas6.
Trandafirul, dAndu-qiparcd deodataseama ca a cam
intrecut misura igi scuturi catevapetalepe jos, in semn de
impAcare 9i iertare cdtre gdlbioara cea cdpildloasi, dar
folositoare.
Sugcstiidc ta.trclittrar,:
Lacrimile trandafirilor, de EugenJianu
Trandafirul, deVladimirPopMircanu
Trandalirul, de ElenaDragog

t2
 Floarea-soarelui
de ElenaDragoq
Ride soarele.E var6,
Fluturiprintreflori colindd.
Floarea-soareluisevede
mr-a raululoglmda;

E atdtade frumoasi,
De senindtate plini,
Cdde-oducila tine-acasa
in odaiata-i lumind.
Sugestii de texte liter(ue:
Floarea soarelui, Vladimir Pop Marcanu
Criiasa din cimpie, de Traian Oancea

intre flori
de Otilia Cazimir
in grddind, astii nodpte,
Fdrd qtireanimdnuia,
Tremurdndyorbeauin Soapte
Douddalii subo tuia:

O dalie: - Cerulscund,cu pAclegrele,

Parcdstds6-micadd-ncap.
Iar m6udi pAn'la piele
Ploaiarecegi sublire...
Am aqa,o presimlire,
CEdin astanu mai scap!

Tuia (Intrd-n vctrbd nepoftitd)..

- Vai de capulflorilor,
Cdnd,din pra norilor,
Vine toamnandpArlitd
Putredele ploi s6-qiceam6:

13
 Toatemor... Dar nici nu-miPas6.
Cd,de-ivardori de-jiamd.
Eu tot verde-sqi frumoasd!

Altd dalie: (ScuturAndu-;ifrunza-n straturi):

- Parci i-amcerutnoi sfaturi!
Las sebatdbrumele,
SdnePiari numele'
C-o veni eaDochia
Si ne schimberochiat

insatuia (ard-ofocul,
Parc6aresPiniPelimbd!)
Cattreieste,nu-$imai schimbb
Nici broboada, nici cojocul.'
Crizanteme
de ElenaDragoq
Au inflodt iar crizanteme'
c6-iPreatirziu, nici nu le Pasd'
A fost gi soaremai devreme
gi-acuma Ploaiaserevars6.

Noi vi Privimcu nostalgie,

uimiri de gingaqd1umin6,
dragi crizantemedin gridin6,
simlimcd iantavreasdvte.

Sugestii de texte litetare:

Crizantema li regina noplii, de EugenJianu

l4
 Tufinica
deMdlinaCajal
Pomiiparaficirunli
substeluJele de nea.
TufXnici,le infrunli
singurd-ngrddinamea,
floaremici,
tufinic6.
Paqidegheald,fird glas
calci florile-ngridind!
Doartu, dreaptaai rdmas,
demiresmeincdplini,
floaremici, tufdnici!

Flori tarzfi
de ElenaFarago
Tuf6nele,flori tdrzii,
Nu vi-i dor,jale nu vi-i?
C[ demult s-auscuturat
Toateflorile din strat,
$i-ati rimas singurevoi,
Sdvd batdvdntgi ploi!...

- De ni-i jale, ori ni-i dor,

SpunA-litdmadin 1620r,
Spund-Iiglia ce se-adapd
Cntdin lacrimi,catdin apa,
De cdndvitregadeploaie
De podoabemd despoaie!

$i mai spun6-1i
asprulvdnt,
Ce ne-ndoaiela pdmint,
C6|ibobocine-ajungiin floare
Mor cergindun stropde soare...

15
 Gridina rnea
de ElenaDragog
Am in grddinilamea
Trandafiriqi garofife,
Floaredenu-ma-uita,
Guraleului,Crdile,

Liliac, petunii,nalb6,
Panselule, cerceluqi,
Iar la umbr6de scoruq
Crescmdrgiritarealbe...

Cinti cintezoigi mierle,

Fluturi sdle vad6vin.
Soarelerdsfir6perle
in potireledecrin...

Tatam-aluatpe-ovard
Ucenicde gr6dinar,
Flori mai mdndres6-irisar6.
$tiu.. . De dragulmeuresar.
FLORI DECAMP

Legendaghiocelului
de EueenJianu
Fiecarefloare, dintre toate cele cdte sunt pe cimp, prin
p6duri ori prin grldini, lqi are rostul s6u, culoarea,pottul,
mirosul,cevacu caresi bucure9i s5-nfrumuseteze'
- Eu, a intrebatghiocelul,aqamic ai slab cum sunt, ce
bucuriepot faceomului?
Dir iati! larnaestein puterileei; pestetot numaiomdturi
ghioceluli;i
5i iar omituri. intr-o bun6 zi, mic, alb 9i pl6pnnd,
suni veselclopolelul.
- Cine indrizneptese mi se-mpotriveascd? se burzuluieqte

16
babaIarnd scuturdndu-gi cojoacelede nea 9i lu4urii de ghea16.
Abia dupi ce seuitd bine-bine,jur-imprejur,descoperighiocelul.
Tu erai?Tu f -ai gesitsdmi te impotriveqti? Dac6imi pun mintea
cu tine.o sdte inghella noaprei
- Nu vd mdniali,bab6 Iamd gi moq Omit, le-a rdspuns
ghiocelul.Mie soarelemi-a trimis vesteprintr-o raz6jucduqd,
cernndu-mi sdmd ardtlumii. M-am frecatla ochi SiiatS-md!
Pestenoapte,baba Iamd cu moq Om6t au chematgerul
intr-ajutor.A mai suflatqi rrog CrivAtdin foiul sdu.
- Unde egti,ghiocelule,au chicotirei. N-ai inghelat?Mai
cutezisi mi te ridici impotrivd?
- DreptsAve spun,babi Iarndgi moqOmet,mi-a lost tare
frig. Ba era c6t pe ce s6 md smulgi gi vAntul.Abia m-amputut
piti dupdun bulgeringhelatde zdpad6.Of, dacd9i la noapteo sd
fie tot atat de frig, am se mor inghelatqi n-am sd-i cunoscpe
fralii qi prieteniimei, ghioceii.
Soarele,auzind cu catd duiogievorbegteghiocelul,i-a
trimis inh-ajutormullme marede razecalde,intarindu-I.Agace,
dis-de-dimineafia putut vedea o mullime de ghiocei printre
peteceledenea.
- Babdlam6,mogOmdt,rdsunauclopoleiilor prin poian6;
babi larn5,mogOmit, hai sdnejucim de-aprinselea!
...Aga s-a dovedit ghiocelul mai tare decdt iarna,
vddindu-Ei rostulseupe lume:acelade a fi ceadintaifloarecare
si ne bucure.

BrAndupagi ghiocelul- legendd

A fost odatdun unchiag9-obab6.Babaeraa douaso{iea

unchiagului. Bietul unchiagaveacu so{iadint0iun bdiat.Veselie
mare era in casaunchiaqului,totul mergeade minune...parci
Dumnezeuaveagriji numaide ei.
Nu trecemult gi babaareqi eao iat6.De aici 1in-tepdnz6,
nu te rupe... Baba,ca mam6vitregA,nu mai vedeacu ochi buni
copilulunchiaEului. Cdte9i mai cite ponoasenu-i mai scotea!
17
 ...Azi aqa,miine aqa,panAce dacdvizu 9i vdzu... bietul
copil igi lui lumeain cap,ci de zburdturdcine nu fuge qi dus a
fustpanaastezi.
Crescufatababei,se{Acumare...
Trdiserdcopilaqiica fra,tiiqi se indr6giseride credeaici
nu-svitregi.
Fetita,rdmasAsinguri cuc,nu mai minca... nu mai bea...
sestingeavdzindcu ochii,de dorulfr61ioru1ui.
In fiecarezi se duceacu oile si le pasci intr-o livadd
fiumoasa.intr-unadin ziie, ducindu-seea cu oile la iarbi, dddu
pesteun fleceuaqade frumos...de nu te puteaiuita la el, ca la
soare...ce donneadus.Vrajite de acestFet-Frumos,se apropie
de el, se uiti in toatepe4ile sd n-o vadi cineva,se apleci Si-l
serutecu foc.
Fldcdul,cind se degteptedin vis, ce si vadd?O br6nduq6
frumoasi,frumoasede-! lua ochii. Pleci nducincotro vdzu cu
ochii dupdCosdnzeana visatdqi negisind-o,setmnsfomAintr-un
ghiocel.
...Cici ghiocelula fost feciorulunchiagului.De aceea,el
ghiocelul,ieseintdi,sdcautepe soralui vitregi, brinduqa.

Sugeitii de te e literare:
Ghiocelul. H.Ch.Andersen
Povesteaghioceilor, de GheorgheTomozer
Poyestecu un ghiocel. dc Traian Oancea
Ghioceii, de Valeriu Bargdu

Brinduqa
de VladimirPopMdrcanu
Balerindprinsd-nfocul
Unui tur depiruete,
Un prohl croit din fognet
De mAtasuriviolete,

18
 Vis creatdin iscusinla
Unui soarenou gi cald,
Nimb lalnit caun miracol
Din covorulde smarald,

Cobordtidin inaltul
Zorilor ce-nceps6-apari,
Insolit6de convoiul
$oaptelor deprimdrar5.

A v e n i cl as ad e i l e p l e
Plaiuladormitgi trist,
Iar cdmpias-oimbrace
In culoride ametist.

Povesteaviorelei- legendi

A fost odat6un impdratEi-o impdrdteasi.Dumrezeule

ddruiseo fatd frumoasi,flumoasdca Zi.na-Florilor.Numeleei
eraPrinlesa-Viorica.
Imperatulgi impAreteasa o iubeauca ochii din cap.Zi qi
noaptese g6ndeauce s6 facd,pentm ca fatd ca a lor sd nu mai
existein lume.
O imbrdcauin hainede aur, o plimbauprin gridini ca-n
rai, ii aretauqi o invitau numailucrurifrumoase. Un gdndinsdii
amdrape biefii ei pdrinli.Cdnds-aniscut,fatafuseseursiti de a
douisprezecea ursitoare,ca la vdrstade 12 ani, s6 fie ripitd de
ZAna-Florilor.Taneraprinlesanu gtia nimic de aceasta.Era
mereuveseligi sesimgea ceamai.fericitelangAbunii ei p6rinli.
Viorica implinise l0 ani. impiratul ddduporunid ca fata
lor sdfie pizitd de strdjeriiceimai buni.
Dar, in noapteacdndprinlesaa implinit 12 ani, s-a ardtat
Zina-Florilor.lndatAo prefEcupe frumoasaprinjesi intr-o floare
Ei o dusela palatulei. Aici o agezdintre celelalteflori gi-i dndu
numelede "Viorea".
l9
 De atunciVioreauaa rdmascea mai fiumoasi floare de
pnmavara.
Adormifele
de Lia DracopolFudulu
intr-o primivarS,odate... odatAde demult, la marginea
uneipdduri,pe un ogor abiaacoperitde iarb6,setaraun iepuraE
rinit. Sc6pase de fugdrealanemiloasd a vdndtorului,darcu l6bu1a
ce qio fr2nsese in goanaaceea,simleace nu va mai ajungepini
la culcuguldin pdduricea lui.
O sete arzetoareil chinuia 9i niciun licir de apd nu se
vedeaniciieri injurul lui.
"Ce fericit a9 li, gdndeaiepuragul,sd pot sorbi micar o
datd din apelecu cer albastruale izvorului de ldngi culcuqul
meu!"
Dar vai... ce depafteeraizvorullui.
$i lacrimi multe, multe ii alunecaudin ochi, udlnd
pemantulpe careziceaiepuragul.
Noapteaseldsarece.
IepuraEul iqi acoperilibuta ceaftantacu capulqi in timp ce
el adormeachinuit de sete pi de durere,iar bolta cerului se
umpleade luminilejucduge ale stelelor,pe locul udatde lacrimile
lui rdsireaunigtefloricelemici, albastre,cu petaleadunateintr-
un clopofelinconjuratde un pufulelalb,ca o pleatdde moqneag.
Spreziu6,rouazorilor cdzudin belqugqi umplu clopoleii
albagtri.lar cdndsoarelese ivi, razelelui se oprirdluminoasepe
rouaadunatA in clopolei.
Simlindcildura soarelui,iepuraquldeschise ochii. Privirea
lui alunecddreptpe rouadin floricelelealbastregi secrezuldngd
izvorulpe careatatail dorise.
Inviorat, iepuraguliqi aduni puterile, intinse botigorul,
sorbicdtevapicdturide roud,ciuguliun hricel de iarbi 9i, sleitde
puteri, adormi fericit, cu capul infundatin floricelelealbastre,
crescutedin lacrimilelui.
De-atunci,in fiecarean, prim6vara,florile aceleamici,
albastre,risar de cum seive$tecol{ulierbii 9i acoperbpajigtilecu
20
albestreala$i cu puful lor. $i le-auspusoamenii.Adormite,',c6ci
eleau rdsdritanumepenlruca iepurapul acelasd adoarmd lericit
gi le-aumai spusaqafiindci, de cum searati seara.ele isi adund
florilealbastreca qi cums-arpregdtideculcare.
Mai t6rziu,al1ii,de la puful acelaalb ce inconjoarefloarea
lor. au spusfloriceleloralbasrre "Dedirei"dupa..dedu",adica
mo$neag, pe vorbalor... mo$neag cu chici albd.
Astfel cdndrisar Adormitele,dupdiarnagreagi mohordtd,
fac bucuriaoamenilorgi a plaiurilorundeele cresc...

Pipidia
deIon Ag6rbiceanu
Iarna int6rziasemult in anul acela;uneoripdreaci vrea
sd-giia tdlpd5ira- darse rizg6ndea gi iar invalrorea pe susnoride
cenugd,improqcandcu mielugeicand nu mai putea se scuture
zdpadadin cojoace.
Vdnturile de la miazdnoaptescapaucu tot mai multd
greutatedin inchisorile 1or, dar c6nd se vedeauslobodese
rdzbunaupe toatAlumea:tdiau obrajii ca niqte plesnede bici
nevdzute, invineteau miinile copiilor, inldcrdmau ochii
batranilor,guierauprin streqinis6 sperievrdbiilecare,ademenite
de-oochirede soare,incepurdsi ciripeascd des,toatedeodate, tot
spun6.nd cd vineprimdvara.
Zile de-ardndulsepudd rizboi mareprin vdzduhp6ni ce
bi ru i primdr a r aN. o r i i g r e i q i i n r u n e ca fu
r i r i a lu n g ili sp r e
mrazanoapte de vintul de la miazd,zi.si intr-o zi cerul rdmase
curatca lacrima,de draguls6 se plimbe,pe drumullui, soarele
cel tdndr,vdrsdndu-gi argintulpestelume.
Intarziatd,se grdbeaacum gi primbvaras6 ca$tigece a
pierdut.Dintr-o zi intr-altainverzeauluncilesi rAzoarele tot mai
tare5i. intr-obunddimineald. Anicularamaseincremenita cand
deschisepoftita grddinii: vdzu un covor neslhrEitde floricele
galbene. unaintr-alra incatabiaincdpeau.
Pirea ci floricelelei-au furat ochii qi copilanu mai putu
faceniciunpas:priveaintinscororulde bdnuleigalbeni.bapirca
21
de luminile - qi incerincet i se insenini toat6fata, cat pareacd o
serutdsoarelede deasuDra.
intr-un tlrziu bdtu din palmeqi ndvdli in curte:
- Nicule!Nicule! Ni-cuJe! incepusAstrigetot mai asculit
gi mai int6ratate.Unde-ofi frate-sdude nu aude?Nicule!
Ugatinzi sedeschide incetqi in crdpdturd
seivi Nicu.
- Ce-i cu tine,Anicu,tS? Ce strigiaga?
- Hai! Hai repede!
- Undesi vin?
- in gridind.Dar vino odatd!
- Ce si fac in gridinl?
- Hai si vezi!
Nicu inaltadin umeri ca un om marecare nu pricepe
staruintaunui copil 9i iegiin curte.Anicup fugi la el, il prinsede
mAni 9i incepusd-ltrag[ intinscitre poftilagrddinii.
Copiladeschise ugagi intinsebralulliber.Parc6eraugi mai
desefl oricelele galbene.
Nicu rdmaseqi el mut o vreme.Il lu6 ca un fel deamelealA,
apoisimli cum seincilzeqte.
- Da! A inflorit pdpddia,qoptiel parci oftdnduqor.
- Ce-ainflorit?il intrebecopila.
- P6pidia,nu vezi?
- Ce-iaiapipidia'l
- Pdi,floriceleleastea,a$ale cheamA. Tu nu gtiai?
Aniculaclatinddin cap.Nu gtia!Anul trecut,cdndinflorise
pdpidia,copilaerabolnaviin pat.
- Aqale zice:pipidie.
- De ce le ziceaqa?
Aniculei nu-i pldcunumele:niEteflori agade fiumoasesd
aibdun numeagadeurit!
Copilulo vremenu $tiace se-ir6spundi.Seg6ndi9i zise:
- Toateflorile iqi au numelelor. Pepipddiecum s-ocheme
altfel?
Anicutanu fu muliumitdde rdspuns,dar igi uit6 in grabi
nemullumirea: incepusdurmireascdcu privireaalbinelecare,tot
 mai multe,treceaudin floarein floarre.
Nu gtiucum i sepdreaei cd albinelesuntcamsupdrate. nu
se opreaumult pe-o floare.treceaupe alta,tol cufundAndu_si
capulin puf ula c e l ag a l b e n .
- Siracele!ziseNicu, uitdndu-se qi el la albine.
- Cine-ssirace?
- Albinele! Au noroc cu florile de p6pddie,ce alteleince
n-auinflorit.
- Adun6miere?
- Adun6,cd nu mai au in stupi.Zice mamacd a linut iama
preamult. Copilulmai rAmasepuJinin grddin6,urmdrindmunca
albinelor,apoiseduseiar in cas6.
A^niculae singurdacum 9i privegtedusdla minuneadin
fala ei. In lini$teamare,din covomlcu stelulede aurse ridicdun
zumzetuqor:copilanu qtiedaci florile cantesaualbinele?Acum
sunttot mai multe:aproapenu-i floare{dr6albind,i5i iacecopila
soco t eala. Cat eo r f i ? C i n e l e p o a t enu m d r a..Nici
? b u n ican u
poate",iSiziseAnicuta.
Priveapierdutdcovorul de flori si plimbareadomoalda
al b i n elor .
Le vedebine pe celede aproape:tot supErate ii pdreauqi
acum! Poatenu gdsescin flori destuldmiere?Uite, cdt de in
grabdtrec de la una la alta! Dar dac6zboarduna de oe-o floare.
candnu maigdsegre miere.dece sepunepeaceeagi lloarealta,qi
alta?
Nu inlelegea.
Superatenu puteaufi pentruasta.Nici pentruce au ie$it
din coqni{e:afari erasoaregi cald.Cinegtiece necazor avea!
Tot privind, uitd de albine qi vede iar69inumai florile,
multe-s,Doamne!De undeor fi crescutatatea?$i toatedeodatd!
$i cumr0din soare!$i iardginu-i places6le chemeaqaur6t!Nici
nu vreasamai aud6!PoateNicu nu $tiecum le cheam6,9i a spus
agaqi el o vorbd,sd se laudecd qtie.O s-ointrebepe bunica!Ea
pe toatele Stie.
Seridicdtdrziudin pajiqte.in{epenise qi parc6o petrunse$i
o leaca de frig. Iegi din gr6din5,p6qindnesigur,pdn6 i se
dezmo4irepicioarele.
Cind o vizu prin curte,bunicao strigddin ugatinzi:
- Hai, tu copil6,si mindnciceva.E mult de azi diminea!6,
gi-1iestefoame.
- Nu mi-efoame,bunico.
- Da' ce-aificut atatavremein grddin6?
- M-amuitatla flori gi la albme.
- Da, mi-a spusNicu cAa inflorit papedia.
Copilasimgio dezamagire amara.
- $i dumneata le zici aqa?
- Dar cum,daceestale estenumele?
- Credeamci Nicu n-a gtiut qi le qtii dumneatanumele.
Altul, nu esta!
Batranao privi nedumeritA.
- Altul nu au,tu copil6,cum s6le zic?
- Si le spuiun numemai filmos.
- P6pddienu-i frumos?
Anicu{acldtinddin cap.
- Florile-sfilmoase,darnumelenu,zisesupiratd
- Hm! Poateci ai qi tu dreptate.Dar aqale-au botezat
oameniigi eunu pot sele pun alt nume.
Copilat d c u5 i i n t r di n c a s di.n g d n de ale p u se se
a lt n u m e :
le va zice,lumini1e.
Pestezi, se strecurede mai multeori in grddindsdle vad6;
parci erautot mai multe,tot mai dese,gi albinelese teseaupe
deasupra lor neostenite.
Dar cdnd se duse dupi ce trecu umbra inserdrii peste
grddind,AnicuF remaseiar incremenitd ca Siast6zidimineate:nu
mai eranicio floare,nu mai zburanicio albind.
Ser6citoate$i seduseplangandin cas6.
- Ce-i,tu copil6?Ai cizut?o intreb6bunica.
Ea cldtini din cap,pldngdndmereu.
- Te-ai inspinatpe undeva?De ce umbli desculldprin
gridind?
 - Nu m-aminspinat!reugisi spuni Anicula.
- Pei,spuneodat6,de ce pl6ngi?
Copilaseopri o clipd din pldns,seuiti cu ochii inldcrimali
la bitr0nd.
- Bunicd,s-audustoate!Nu mai e niciunain gr6din6.
gi pldnsulo zguduiacumgi mairare.
- Cines-audus,tu fat6?
- Florile!
- Ce flori, tu copili?
- Luminilele!
- Luminilele?Nu qtiuce vorbeqti!Ce luminiqe?
- Floricelelecelegalbene.
- Pdpndiile?
- Copila inclini din cap. Nici acum nu voi sd le spuni
numelecel urdt.
- Ce spuiprostii?Undesi fug6?Doarflorile nu pot umbla!
- Nu mai e niciunain gridind.Vino gi vezi dacdnu crezi,pi
Aniculaincet6nddin plins o lui de mind pe bunicd-sa.
- Doamle,tu copili, md faci sd-mipierd vremea,9i eu nu
mai qtiuundemi-e capul.
Nemullumitd,pomi totuqicu nepoatadem6nd.
Da! Nu se mai vede nicio floare! Umbrelecdzuserdde
mult pestegradina.
Bitrana privi la florile inchise toate in cite-un cdndcel
verde$i incepusdrada.
- N-a iugit nicio floare, tu prostulo,cd s-au inchis de
umbrd.Ele nu-Siaratefa,tadecatin lumina soarelui.Vei vedea
dimineald,dupdce va rdsiri soarelepestegredin6,cA sunttoate
aici.
Copilanu piru incredinlatd.
Bunica-sarupseo floarede pipddiegi-i desficubinupl de
aur.
- Vezi? Toates-auinchis pdni diminealdcdndle va bate
din nou luminasoarelui.Aga suntflorile astea:numaiin soarele
placesaseuite la lumeaasta.
 Anicula ofta, parea tot nedumeriti dar mai impicate, qi
perasigrddinacu bunicademdni.
- Mdinevin iar qi albinele,bunico?
- Sigurcd vin! Pini 1inflorile vin gi ele in fiecarezi dupi
ce dd soareleEisedeschide pdpddia.
Copila strambedin nisucul ei cirn gi spuse:iar numele
6staur6t!Miine ii va spunebunicii sd le zici qi ea lumini1e.$i-i
va spuneqi lui Nicu! Numaide-arinflori iar dimineali!
$i cum dormea,cu pArul de aur buclat ca o coronifi in
jurul capului,cu obrajii pahzr,pdreaea insdgio floaredeschisd
deoinddie.

A-nflorit o plpidie!
de Otilia Cazimir
Nicio floare:
Numaipetemari,de soare...

Dar din frunzacafenie

Puhezita-numbrarare,
Iese-unpui depdpidie
56 mai vaddce-ipe-afari.
Seintinde drept sprecer
Pecodilalui degumi.
Dar cind vedecdnu-i glum6,
Cd-itot brumi
$i-i tot ger-
i , - - -r
ri1aounapamaur.
In tecula-ivAtuitA,
Pentr-ozi mai potrivite,
Soarelecdlduf,depufl

)6
 Umbrelute
dePassionaria
Stoicescu
BlondadoamndP6p6die
e o mamdgrijulie.
Puii nu Ei-ilasS-ndmm
a i t e p t e nadg ao. r i c um .
Pentruvant9i pentrusoare
buruianaiubitoare
a ivit umbrelemici -
ca seminlele-pitici
sdse-nal1e qi sazboare
hoinirindin lumeamare.
Vezi o umbreluld-nzbor?
I-o simdn{d-pufu9or
caremAineo sdfie
altddoamndPipddie
in hlamidi aurie!

Sugestiide te e literare:
Plpldia, deNinaCassian
Pipidia, de ElenaDiago$
Pipidia, de VladimirPopMircaru
Plpidia, de ValeriuBArgiu
Promisiunide pilirie, de MaxinSorescu

Pe cOmpiaverde
de GeorgeCogbuc
PecOmpia verde,
$i dumbmvaverde,
$i in luncaverde,
Ah! mult e frumos!
Verdesusgi verdejos,
Doamne,cdte de fir.imos
!
Sdvezi floricele,
S-auzipdsS.rele
$i si vezi oilele,
 $i sAvezi fetilele
Cum aleargbpe rdzoare,
Sd culeagbcdte-ofloare.

Si s-arzi ne orciereci

$i sdvezi pe copilagi
Cumaleargd drigdlaqi.
Du p am d n d r il il u l u r a t i ...
Asta-ijocbundecopii
Sd alergepe cdmpii.

Legendamacilor
Sespuneci florile aceleafrumoase, roqii,pe carele vedem
noi preserate pdn lanuri 9i pe cimpie, de le zicemmaci, n-ar fr
rasirit de la inceput,ci mai tarziu,incoace,din durereasufletului
demamA.
Odath,de mult, o mamAvAduvl Si sdrmaniaveaqi ea pe
sufletulei un odor de fecior,la carese uita ca la luminaochilor.
Feciorulera bun qi cuminte$i ascultade vorba maicd-sica de
StbntaEvanghelie.
Dar,inlr - oz i , n e a v a nbdi a t af e m e ied e n iciu n e le
la ca sae i
Sinettiindce s6-ideabdiatuluide mincare,a scosun gtergarales
pe margine,de-l avusese dar de la maic6-sade c0ndse miritase
;i, dAndu-i-limpiturit filmos biiatului, il trimisetamanin alt sat,
la un neamde-alei, ca si-i deape el un ciug demdlaiqi un bo! de
brdnz6.Dar bordeiulviduvei erala margineasatuluiqi ca si treci
in satul celelalt, trebuia sd traversezi o padure mare gi
intunecoasa, apoi o cdmpiegi dup-aceea, un dealgi-ovalepustie
nevoiemare.
I se suangeainima femeii de grijd, cind socoteac6-i atdta
cale lungdpentrubiet fecioru-sdu, carede serdciegi nemdncare,
de-abiase Jineape picioarele-igubrede,dar ce em si fac6?igi
Idcuo cruce,il puseSipe copil s6 seinchinegi sAzic6 "Doamne
ajut6"gi-l porni la drum.
 Poniisebdiatulpe cdnderasoarelede doudsuliti oe cer si
acum,stAteasd-nsereze, iar bietulcopil nu mai u.n"u. ' '
Biaramaicd-sa llcea ce llcei. ie5eain prag.puneamana
streaginila ochi qi cercetazarea.Dar de fecior,nici e6nd!
Dacavd,,ueacd asfinleste soarele $i nici lipeiiede vierare
nu se zareqtecit cuprinzicu ochiul,igi traseqtergarulbine pe
cap,inlepeniuqabordeiuluigi mai rrult moartedecatvie" pomi
sdallede urmafecioruluisAu.
Merse ea mai intdi mai domol, trecu pedureagi ieEi in
cdmpie.Din vremein vreme,igi strigafecion.rlpe nume,doar-
doar i-o rdspunde,dar pddureateceaca mormantul.O cuprinse
atuncio frici de moanegi o lud la fugdpestecampulpiin de
mirdcini qi undepuneapiciorul, tot in mdrdcinise infundasil
scotea plindesange. Dareabasdsimlaceva,cd in suflerulei alta
nu simlea,decatdorul de copilu-i ratdcitori, fereEteDoamne,
mdncatde fiarelesilbaticedin pidure.
Alergasdrmanaintr-unsufletgi la tot pasulpicurasangele
din tdlpile-i impunsede spini gi unde cedeapiceturade s6nge,
rdsireao floaremaregi roqie,pdndce se umpluc6mpiatoatdde
asemeneaflori. Tocmai c6nd rdcneaea mai amar: ,,lonicd,
Ionicd",numaice auzide dincolode deal,un glasslabde copil,
venitca de la maredep6rtare, careing6na:.,Mam6,mam6,,.
Femeianu mai simli nici urcugulgreu al dealului,nici
clina repedea vdii gi intr-o clipitd fu ldng6 copil, unde cdzu
grdmadd.
Dupi ce-gimai veni in fire, igi 1u6feciorulin bralegi pomi
cu el inapoiacasd.Darcdndsi rreacdpestecampie.ce sa iezi?
Numaiflori roqii,incotrocdtaicu ochii.
Sezicecd de atunciar existamaciioe odm6nt.

Sugestii de te*e literule:

Necazurile alblstritei, de Vladimir Pop Mircanu
Macii rotii Si albistri{a, de Emilia Cdlddlaru

29
 Legendacicoarei

Se spuneci cicoareaa fost cAndvao domnildmdndrdqi

fiimoasi tEri perechepe lume.Plimbindu-seea odatddesculle
prin rouacarese l6sasepesteflorile din gridin6, cdndcredeaci
nu-i ochi omenescs-o vad5,numaice-ovedesoalelede susdin
slavalui. Cum o vizu soarele,atati-a fost,ci i-a 9i picat dragd.
De cunrrdsdreadimineala,tot la ea mergeaqi din ce-opriveagi
mai tares-aprindea pe cer.
Azi aga,mdineaqa,intr-o zi chemi doi luceferiqi-i trimise
in petit la domnile.
Cdndii vdzudomnila,le zise:
- Bine-ali venit, doi luceferi,da' ce vant ve aducepe la
noi?
- Ia, ziserdluceferii,veniremin pelit.
- Dac6-i aqa, apoi poftili in casd sb ospAtali$i sA vi
odihnifi,spusedomnilaauzindu-i.
- Dar noi n-amvenit nici sd ospdtdm,nici sd ne odihnim,
pentrucAne-atrimis soarelein pelit la tine,rispunseriluceferii.
- I-auzi vorbd! rise domnila.Multi petitori mi-au venit
pini acum,dar au plecatcum au venit, ci niciunulpe plac nu
mi-a fost.
- !i-or fi fost ori ba, nu ne pase.Nouene-aspusstepanul
nostru,soarele:"Fdrd domnilacea mindrd, sAnu vA intoarceli,
c6-i rdudevoi".
Domnilar0sea batjocurS.
- Hai domnila,geteqte{ede drum,cd tare-i mult pandla
soare,spuserd luceferii.
- Ba eu cu voi nu m-oi duce,cd mie nu-mi trebuiesoarele.
El estetot cAlAtorcat line ziulicagi nici noaptean-areastamper,
ci daci nu-i la noi, umbl6aiurea,iar eu tot singurao si rdmin.
Daci vdzurdluceferiici nu-i chip s-o ia, se intoarserila
soaregi ziserd:
- Stipdne,soaresIant,venirdmtaremahnilicd domni,ta cea
m0ndr6nu vreas5-1ifie sofie.
 Mult s-a maniatsoareleqi s-a infleci"rato datdde mai si
pdrjoleascEPimintul.
- Lisati-o in pace,doi luceferi,cd oi face-osi me caute
incotro m-oi duce, incotro m-oi intoarce, catu-i lumea si
pamantul: vana oI rasarl,
Eq s-q-nveseli;
Cdndoi asfnli,
Ea s-a oJili,
Cltnd oi scdpdtu,
Ea s-q adunq.
Astfel, soarele o prelEcu pe domnita cea trufa$i intr-o
floare de cicoare. De atunci. floarea de cicoare este veseld
dimineala c6nd rdsaresoarele;se ofilegte cind el asfinte$te,iar
candscapita de tot, iqi inchide floareapdnda douazi dimineala.

Cicoarea
de ElenaDragog
De-obucurienoud
c , r nt z i l e l e n ftn ,n c e

Cadpicdturide roui
nc in i m i l c -frrn z e

Frumoas6-i primdvara
cu /borulei decinlezi
A inflorit cicoarea,
cr6iasacu ochilimpezr.

Sugestii de teate literare.

Albastru de cicoare, de Vladimir Pop Mdrcanu

Farmaciadin zivoi
de EmiliaCdlddraru
Susin tabdradin mun1i,
Cu seninde cerpe frun1i,
Cu poienigi cu izvoare

31
$i cu p6s6ricantetoarc,
De privegti in largul zirii
Vezi intinsulplai al lerii,
Sate,ora$e-ntinerite
Dealuri,holde-nvilurite,
De ili paretot ce este
Mai frumosca o poveste
$i in tabdri neplace
Cdcicu noi vin sbsejoace
Cintezoi9i gdrgirile
$i isteleveverile,
Nu suntdoarlajoc cu noi,
Ne-nsolesc $i in zevoi,
CAndne ducemcu alai
La culesplantede ceai:
Mu$elelgi tei gi soc
gi mdcege (cind secoc)
Coadagoricelului,
Ciubolicacucului
Toate-splanteliudate!
Dauputerigi senetate
Ceeace,bineinleles,
Ne indeamnila cules;
Pentrunoi gi pentruvoi
Farmaciadin z6voi.

Flori mirunte din finefe

de EmiliaCdlddraru
O, cebucurienou6!
Calcdesculld,calcpe rouA,
$i-mprejurimi daubinete
Flori m6runte,din finele:
Panselule parfumate,
Nalbemult carlionlate,
Clopolei,luminlrele,
32
Binulei, ori gdlbenele...

Flori miruntedin finete!

Cumgtiuele si rdsfele
Ochii,pasul,inimal
Le cunogtiqi dumneata?
Eu le-a$desena pe toate
Cu creioanecolorate,
Da-ncutien-amculori
Cdtesuntcuprinse-nflori;
Nici atiteadulci alinturi
De brocarluriqi arginturi;
Nici miresmece,cu gart,
Toateflorile le-mpart.
Astea-sdaruridatenoud,
C6ndumblim desculli,pe rou6.

SAngelevoinicului
de VladimirPopMdrcanu
CdndIorgovan,voinicul,
A-nvinsgi-alost rinit,
'Naintede-apurcede
Sprelumeade granit,

MeicutaHumestrans-a
Tot sdngele vdrsat
$i-n trupdeplantdrard
Peveci l-a agezat,

Iar plantacoboritd
Din vremealegendard
Uneqte-un smocde sdbii,
Ce frunzevor sdpari,

Cu-osulifdcepoafii
3l
in virfu-i, an de an,
O floare purpurie
In chipdebuzdugan.

Garolila Pietrei Craiului

de VladimirPoPMdrcanu
E IleanaCosdnzeana
Garofip carpatini!
E o steacrescutd-nvirful
Unui lujer delumin6.

Drinf'a ni af r a I a
^r aiF;
gi-qibrodeazi
Strdlucegte
Ia-ntonuridin paleta
Soareluide dup6-amiaz6

$i cu brduride rubine
Seincingepe-nserat,
Agteptdnd si vini craiul
S-oconducila palat.

Floareade coll
deVladimirPoPMdrcanu
Poartdfl acira speranlei
Prinpustietatea-adancA,
Infruntandsinguratatea.
Toli ii zic "Floarede stanc6".

Suspe streaqinaalpini,
Si nu gtielumeacine-i,
S-aascunsintr-o stelule.
Unii-i spun"Floareareginei".

LicAriide constelalii
Lumineaze naltebolli,
 Razele-itrecAndprin spalii.
Astae "Floareade col1".

Nu-i o floare,ci-so mie,

E-unlascicul de scantei.
Gingigia9i Curajul
Q,'-r ,-l f" -r et.
- ^ 6*....r,.
P ;-ri i

Sciiugul nemultumit
de Lia DracopolFudulu
intr-o pddure,odate,subun stejarbetran,cre$tea un sceiu$
acoperitdeperi $i tepi.
"Ce fericit e stejarulcareigi intindecrengiledeasupra mea,
gdndeasciiuqulintr-o zi, fiunzelelui suntverzi,mari qi filmos
crestate.Eu n-amfirnze ca e1...Eu suntacoperitde lepi gi peri
urili qi lErdculoare.De aceeanu se apropienimenide mine.Ce
mullumit aq fi eu sd fiu impodobitca stejarul,sau dacd...ei...
dacdmicar, lepii mei agacum sunt,ar fi de aur,atunciaqspune
ci suntgi eu filmos qi aqfi fericit" qi sc6iuguladormicu gindul
la lepiideaur...
Dar mare-ifu mirareaa douazi, in zori, cdndvizu c6lepii
careacopereau tulpinaeraucu totul qi cu totul de aur.Jepii lui,
deaur! ! . . .
"Ooo... ce fericit suntacum!strigi scdiuguluitdndu-secu
mdndriela lepii lui de aur.Suntmai frumosdecAtto(i arboriidin
pddure...a$acumsffdlucesc!"
Zr\a toatdsc6iugulnu-gimai lu6 ochii de pe tulpinalui gi
searaabiaputusi adoarmddebucuriace-iumpleasufletul.
Iatd insd cd pestenoapteveni un hot, smulsetoli lepii de
aurdepe tulpinasc6iugului qi pe-aiciiji e drumul...
"Vai mie, nesocotitul,se tanguiaa dora zr sceiuqul,cum
de nu m-am gindit la una ca asta?Dacdin locul lepilor de aur
mi-agfi dorit niqtelepi de sticla,a9fi sfelucit tot atdtde ffumos
ca aurul qi nimeni n-ar fi rAvnitla ei. Daci aq fi avut lepii de
sticle, astezia9 fi fost tot atat de fericit ca ieri!!" qi mdhnit,
scaiuquladormi.. .
Cind se trezi, dimineala,era inci mihnit... dar cind igi
zvdrli ochii pe tulpinalui incepusdtremurede bucurie... tulpina
lui striluceade lepii de sticlI cu careera acoperitS, aqacum iqi
dori se. . .
"Frumoasd podoab6!"goptiscdiuqulmul1umit,privind cum
strelucesc in soareJepiilui de sticl69i fu iar fericit... Dar pe la
miezulzilei, nori negri se stranser6 pe cer,vintul incepusi bate
cu putereiscando furtuni careaplecaarboriibitrani 9i zgillaia
din rddicini pe cei tineri.Bietul scdiuqseficuseunacu pdmdntul
plesnindcu tulpinalui cind intr-o parte,cdndin cealaltdlepii
iui de sticld se sfir0mari in mii de ace strdlucitoareqt se
impr6qtiard pind depafte...departe...
- lC"
folo. de strilucireafepilormei de sticld,se vdietaiar
sciiuqul privindu-Ei tulpina gola96, ce folos de lepii mei
strdlucitori.daci se sfbrimd uqor... Mai bine mi-aq fi dorit o
podoabddin frunzeverzi,frumosparfumate.Cu mirosullor agfi
imbdtattoatepddureasi vdntuln-ar fi avutce le face ' necugetat
cesunt!. .."
Seara.scdiusuladomi cu ochii la tulpinalui dezgoliti" '
iar diminealase deqtepti de parfumul putemic ce r6spindea
frunzulilelemici, verzicu carei seacoperise tulpin
Tiesiri de bucurie: "Nu sunt strelucitoarefrunzulilele
mele, strigi vesel Ei impecat sciiuqul, dar niciun copac din
oidure nu miroaseagafiumos ca mine!" 9i reslZlati9i legana
iulpina pentn-rca parfumul fiunzelor lui sd ajungi cit mat
depafte. Dar mai incolo, in pddure, paqteaunl$te capre'
Adulmecindmirosulimbbtdtoral fiunzelor,caprelealeargdintr-
acologi pdn6in seardciugulir6toati hainaverdeqi parfumatia
g o a l i. .
lS s a n d ut u- il p i n a
sci ri ugului.
"Nesibuit, nesibuit ce-amfost.. pldngeaacum sciiugul,
nechibzuitedorinleam avutl Nici n-am $tiut ce fericit eramcu
cu
lepii mei caremA ocroteaude toateprimejdiile..." 9i adormi
gdndulla lepii lui carenu gtiusesi-i pretuiasce. ..
-
Iar cdnda douazi, ipi vizu tulpinaacoperiticu lepii lui de
altedate- sceiusullacrimdde bucune.
E drept, lepii lui nu aveaunici stralucireaaurului, nici
clarul luminosal sticlei qi nici aromafrunzelorparfumate,dar
erautrainicigi nimeninu rdvneala ei...$i mullumireail cuprinse
i ar...
Brinduge
dePassionariaStoicescu
in palatultrist al toamnei
a ieqitin movulhainei
de subfiunzede cenuqi
o chefliede Brindugd.

Dintr-alzorilorpreaplin
soarbefumegosulvin
revdrsatpestepamant
mirosinda gergi vint.

$i la chefulcamsirac,
brumeidoarficAndpe plac,
cupemov,din loc in loc,
ii zic toamnei:Hai nor'oc!

Ce sI fie?
deOtiliaCazimir
Frunzen-are,
Nu-i nici floare.
in piduri qi pe ogor,
Prin grddiniqi-ndealla vie,
Stdmereuintr-unpicior,
O umbrelddehirtie..
Ce sdfie?

Sugestii de texte literare:

Doi bureli, de Marin Soiescu
Fetila $i ciupercile, de Lev Tolstoi

31
 ARBORI $I ARBU$TI

Me!isorii
de Otilia Cazimir
A iefit rachita-ndrum.
Ce-omai fi qi astaoare,
Cd-idin caPPana-n Picioare
Numaimotoceide scrum?.. .

Cu mledileleplecate,
Stdpe loc qi sesocoate:
S-arintoarce- nu ma1Poate,
S-arascunde-
N-areunde!

I-e ruginede copii,

Ci din muguriaurii
l-auieqirin locde flori...
Ma!$ori!

Mugurelul
deVictor Sivetidis
Mugurelul desprecare este vorba aici seamdnileit cu
ceilalli muguri,numai cd el a vazut lumina zilei sus de tot, in
vdrful m6mlui.De aceea,strigi cu ingimfarefralilor sii, carese
afldpe crengilede dedesubt:
- Tare mi-e mi16 de voi! Pe mine m6 mingAie razele
soareluiqi m6rdcoregte boareadiminelii,pe cdndvoi...
- i1i mulpmim cd ne po4i !e grij6, ii rdspunserd mugurii,
daria spune-ne, cum o mai duci?Infloregti?
-^ inc6 nu. A$teptaliinse cdlevazile 9i pe urmi ve{i
ve dea. . .
Nu dupi mult timp mugurelul cel cocotatin creqtetul
copaculuispusecelorlalli:
- Cum sefacecdvoi inflorili 9i rodifi?Ah, nu gtiude ce m5
clatin. Abia mi mai tin pe ram, deqi am soaredin belqug,lumini
qi c6ldurd.
- Fiindcd e$ti prea departe de rddacind,ii rdspunseserd
m ugu rii .E m a i bi nes d fi i c u rddac i na
in g lie d e c a tc u c a p u lin
noi, deoarecesoarelete gase$tetot aqade ugor gi pe p6mdnt...
Ascultdnd qceastdpoyeste,un copil a desenatun pom, qi
prin trunchiul lui, urcdnd, dinspre rdddcind, cu greu, un tren cu
multe vagoane.Oare ce o fi vrdntl sd insemne?

Flori de soc
deEIenaDragog
in poian6,qtiuun loc
Undecreqtemdndrulsoc
Poart6-nramuri,rdmurele
Flori in fomd deumbrele...
Flori, danteledezdpad6,
Flori, mireasmd ldudatd,
"Bune pentruceaide leac",
Aflu de la pitpalac,
Dar qi bunes6-mifac suc,
Cumm-ainvApt un cuc.

SalcAmii9i florile
de Ion Agdrbiceanu
De-a lungul gardului de nuiele vechi, cojite de mult,
plesniteprin multe locuri,mecinate,cu cate-ospfu1ur6 prin care
puteautrece giinile, se ingirau salcdmi betrani,cu trunchiuri
groase,imbrdcatein coajd asprd$i cripatA.Acegtiaerau mai
inal{i decdtto,tipomii din gridind, iar crengilecelor vechi erau
imbinate,amestecate, incatpAreauo singure{esdturdde-alungul
gardului.Aproapein fiecaretoamndbediculIonaqse hotira sA-i
taie:preatineauumbr6pomilordin vecindtate qi de mult tot voia
sd puna altoi de meri gi de peri in locul lor. Dar nu ajungea
niciodati si-qi implineascdhotirdrea.gi nevasti-sa5i soacrd-sa
sdreaucu gura la el cAndil vedeaucE se apropiecu secureade
39
salcami.Uneori dddeaupesteel dupi ce a izbit de catevaon cu
securea.
de
- Si nu-l tai, ce ajungemla necazmare, striga femeia
departe.
- Opreste
.- secureacd-mi pare ca tai in piciorul meu' se
repezeasoacta-sa.
Omul setulburaca totdeauna cind il dezmintaufemeilede
sar
la o treabdqi, scirbit,le fdceape voie' Erapdfit,ftia cAdacA-1
amindoudin cap,nu mai e defAit cu elein casS'
intr-untirziu mormdiade prin cufie:
- Ce g6ndeSri! Sa lind cinevaa5ala ni5tecopacicarenu
aducn ic iunf olos !
cea mat
- Nu-!i aduc tie, dar aduc albinelor' Mierea
miresmatddin florile salcimiloro adun6,il repezeasoacri-sa'
md
lonaslEcuo miqcarecu braluldreptca 9i cdndar fi zis:
si doarepeminecapulde mierealori
'
- O u.s t iu,t i en u - t ip l a c em i e r e ad.a rco p iilo r !'
- Copiilor5 id u m i t a l es .eo [ a r aT o n a i'
- $i mie, ia, cd-n zilele de post cu ce s6-9iindulceascd
inimao balrana ca mine?fie nu-!ipasal
Omul nu mai rdspundea. $tia c6, astfel,din citeva vorbee
galaceafla.cu lacrimigreledin paneafemeii'
" D. Ilecaredatacanderau mintuili salcamii'cele doud
se
femei se liudau inainteacopiilor carenu fuseserdprin curte
vaddgi sEaud6.
pdgdnqi pace
- la1 a vrut si-i taie,dar nu l-am l6sat Om
bun6!De cenu incaPeel de salcimi!?
Copiii, Petriqor9i Anicula,sebucuraunevoiemare;c6ctse
temeauqi ei de manlace purtamtAllor acelorcopaci il rugaseri
ii a" ori s6 nu-i iaie, cd vor muri de foamealbineledin
"i 1or.
stupii -uf,"
nu.mat
- Prostii!Asta v-au bigat-o in cap femeile!Parcd
suntflori in lume,numaicelede salcim! De ce nu mor albinele
u.qt"j.." tlorile de salc6m?N-a!i vdzutcd ele zboardEi
"ana."
dupaaceeadin co$ni1e? Unde se duc?Si gdseasca alte flod' pe
 camp$i prin pAdure.
Copiii qtiauce-i aga,dartot lineaucu mamapi cu bunicasi
nu numaipentrumiere,si aib6albineleflori multe;i aproape,ci
pentrumincareace seiveapentrufiecarean,la inceputulverii, in
salc6m^ii de langdgardulcedespdnea cuneadegrddina.
In fiecareprimevardPetriqor9i Aniculamureaude teama
ce s-au uscatsalcdmiipesteiarnd. Toli pomii din gridina lor
infloreau, inverzeau,numai salc6mii ?ndltaubrafe negre in
v6zduh.Erau ca o aratareuratA$i de spaimd.Cireqii, prunii,
viqinii, merii, perii se impodobeaucu puzderiede flori albeori
trandafirii,iar c0ndbitea vAntul dinspregrddinEmireasmalor
umpleaograda.Numai salcimii, la b6taiavantului,nu liceau
decatsA-Siscuturepdstiileuscate,carenu cizuseri pesteiarn6.
Infricati,copiii seapropiaude mamasaudebunica:
- Sevedecdin iarnaastachiars-auuscatsalcamii.
- Uituci mai sunte{iqi voi! Nu 9ti!i c6 ?ntoatepdmavara
salcdmiiinfrunzescmai tdrziu?A1iuitatdin anultrecut?
- De ceinfrunzescmai tdrziu,bunico?intrebacopila.
- V-am spus doar, in fiecare prim6var6; pentru ce
r6d6cinilelor merg mai addncln pemantdec6t ale celorlalli
copaciqi pomi,ii pan6sepdhunddcdldurasoareluila eletrebuie
mai multdvreme.Iar a1iuitat?
- Eu n-amuitat,ziceaPetri$or.
- Dac6-iaga,de ce 1i-eftici $i Ue ci s-auuscat?gi dac6
egtimai maregi Etii,de ce nu o ldmure;ti9i pe sorata?
- Peminenu mdcrede!
- Cum sd te creadidac6vedecd gi 1ie{i-e fricd?Pentruca
sdJ crezipe om,el trebuiesbfie tarein credinlalui.
In toatAdiminea{acdndieqeauin curte,copiii se apropiau
de salcimi, qi c6nd vedeauint6ii muguri qi intdile fiunzulile
chiuiaude bucurie qi alergausaspunain cas5ve:reaceamare.
- Invezesc,bunico!
- Vedeli,pulin credinciogilor! Daci inverzesc,
vor qi inflori
la vremealor.
- gi albineleiar vor umoleflorile.
 - Vezi bine!Ce aqteaptd qi ele sdracele!Ci florile de cireqi,
de pruni.de men 5i peri au trecut.s-auscuturat'iar numaicu
florile depdpidie - Pufneisprav6.
LAngA gardul deasuprac6ruia str6juiescde-a lungul
salcAmiiesteo lavilEinnegrit6de ploi, de vinturi 9i de soare,-pe
carea flcut-o tat6lcelordoi copii,bidicul Ionag,sasteala umbra
in cildurile mari de var6. Petrigorqi Anicula Eedaici insd de
indat6ceinflotesccei dintii ciorchinialbi.
Ciorchinii,ca de stntguri,cei mai mul1iinca vezi, atame
deqi,plecdndcrengilesalcimilor.Pulinealbinezboariinci pe la
cei inflori1i.
Din zi in zi inflorescmai mulli ciorchinialbi,gi intr-obund
diminea,ticopiii nu se mai aud unul de altul de zumzetul
albineloi.Toate florile eraubdtucitede ele, iar printre flori 9i
frunzezburauroiuri.
Zwzettllor ii imbdtape copii, ca 9i aromatarea florilor
de salcdmi,inc6t de la o vreme' se simfeauamelrll' nu mal
priveauin ius in salcAmi,ci gedeau pe lavi16,cu mAinilein poald'
cu un zimbet largde lumin6Pefa16.
Z.Jmzet\lalbinelor5i aroma dulce a florilor erau ca o
bduturi nev6zutd,ametritoare, iar ei ar fi stat asa cu ceasurile,
dacdnu i-ar mai li strigatuneorimamaori bunica,avind ceva
lreab,cu ei. De la o vrime nu-5imai dadeauseamadaca-strej!
ori viseazS,dar lor le era tot atat! Trecurdparcd,se cufundard
intr-o lumenouA,cade pe alt teram.
Salcimii inal1i, cu toate crengile plecate de greutatea
florilor, pdreaunigie candelabreuriagecu atatealumini cali
ciorchinialbi avea.,.in ei seleseazborulqi zumzetulnecurmatal
mugtelorde aurJ ca un imn de slavi al unor fiin1e aertene'
nevizute.Mireasmaflorilor albe pirea a unei tamai nespusde
fini, carenu mai incipeain coroanasalcimilor,ci sevdrsasprea
umplelumeaintreagd.
Cumn-arfi rimas cei doi copii amelilipe lavilalor?
intr-un t6rziu, Petrisori$i ridici iar capul 9i privi in
salcimi.Seinv6luiape suspotopde albineacum'
12
 - Mi separecd au venittoatedin co$ni1iaici,ziseel.
- Du-te qi vezi, il indemnd Anicula. El se intoarse
dezamdgit.
- Md sunt ince multe qi in cognile.Iar multe zboari la
camp.
- Se vedece n-au aflat ince toatecd au inflorit salcimii,
zisecopila.
- Cumsdnu afle?Sunt,doar,agade aproape...
- Celecareau aflat,sevedeci nu vor se spundla toate,ci
numaila prietenele 1or,grdiAnicufa.
- Ei, parcdqi ele ar fi ca voi, copilele,cd voi, daci nu
suntelivarute,nu vd spuneliin caregrddinds-aucopt mai int6i
cireqele.
Peulila lor nu mai eraualli salcAmi, in tot satuleraupulini.
Cdt timp infloreaucei din cuftealui Ionaq,se strecurauin curte
copiii vecinilor sd vadd 9i ei minunea.Unii mai mirigori, alfii
numai cat ulcelele,aduqide mdn6de ceilalli, se grdmddeau pe
lavi{i, in jurul ei.
Nu le era frici de albine.Ele nu zburaupe jos, sa-ipoate
atinge,$i aveaualti treabaacum decit si-i in{epe pe copii.
MireasmatimAiei celeinoi le imbdtaEi pe ele,zburauintiratate
parcd,dareraunumaigr6bite.
Copiii se uitau in salcim pand le inlepeneaugrumajii qi
cite unul mai mic rd.mineacu gatulstrambgi sepomeape p16ns.
Cei mai mari il imbunaurepedesd tace,sd nul audi albinelegi
sdvind la el si-l in(epe.
- Multesunt!
- Mai multeca la un roi.
- Ce?Aici suntEizeceroiuri. Cite unulmai mdrigorapleca
cu un cArligo creang6, rupeaflori gi le impe4eatuturor.
- VedeUcatemiereau?
$i el incepeasi rupdcdteo floaredin ciorchinulalb 9i sdo
sugd.Ceilalliii urmaupilda gi in curind toli morfoleaula flori de
salc0m.
- Aveti grij6, mii, si nu fie intr-una vreo albind sd vd
inlepe,le strigi Petrigor.
- Cumsdfie? Am vedea-o!
- Cateoda6se ascundede tot in floare,candgasegte miere
mult6.
- Petine te-ainlepatvreodatd?
- Din floarenu.ci langdstupini.
- Apoi vezi!?
- Da' pe Dumitru Nastasieil-a inlepatuna anul trecut.El
era lacomqi a bdgatin gurdun ciorchineintreg fAle sd se uite
daci e vreoalbini pe el.
- Apoi aga,sepoate!
Copiii sugdin flori qi privescin salcim. Cum se }es,cum
segrdbescde pe o floarepe alta,cumintrdin cdteunade aproape
nu se mai vid, cum rdmdnmai mult sau mai pulin nemigcate,
dupecatAdulceal6gesesc.Mireasmadulcea florilor ii imbati 9i
pe copii qi pe albine.
- Mni Niculile, zice de la o vremePetrigorcetreun copil
din vecini careaveastupi.MAi NiculiF, tateltau de ce nu pune
salcdmiin cufte?
- $tiu eu?Ar puteasi puni. De ce intrebi?
noqtri.
- Pentruci gi albinelevoastrevin la salca.mii
NiculitA,beiatmeriqor,zimbi.
- Le cunoqti?
- Nu le cunosc,dar de buni seam6vin, ci vi-e stupina
aproape.
- Pai, dacepoli, opregte-les6 nu mai vind. Eu nu le pot
opn.
Petriqorrdmasezdpicit. Nu inlelegeacum i-a venit s6-i
puni o asemenea intrebarelui Niculifd pi acumii era ciuddpe
slnelnsusl.
Dupd citeva zile de cind bAtusevantul, incepurAsd se
scuturemulteflori ofilite si din zi in zi mai multe.Dar erau5i
flori inflorite mai tdrziu,iar roiurile de albinese leseaumereu
prin salcdmiidin curleabddiculuilona$.Panalnure florile erau
mereucopii strdiniin curteqi cei doi ai lui Ionaqeraumindri tare
 cu salcamiigi albinelelor. Unde se mai puteavedeaasemenea
rninunepe ulifa lor?
Cele doud femei, care altidatd nu puteau suferi copii
stri.iniin curtea1or,afar6de prieteniipi prieienelelui petrigoiqi
Aniculei, acum nu,i alungau,le ziceiu un cuvdnt leganai:
"Lasd-i, siracii, sd se bucure gi ei de minuneacobord6 din
salc6mi".
Dar, poate,erauagade rdbddtoare mai cu seamADentruci
pe vremeaastaincdnu eraucoapteciregele din grddind. nici rogii
oune nu erau.tar merele.perele.pruneleerau incd verzi ca
brotdcelul.
_ Petri$or,cAndrdmdnesingurpe lavild, ridice finntea la
salcdmigi incepea recitatdrigorniqteversuripe carei le_aspus
mai demultbunica.
. __ Uneori Anicula c0nd se apropieuqor de el giJ aude
bolborosindceva,il intreabi:
- Ce spui,cd nu audbine?
- Nu spunnimic.Ji separel
Bunical-a dascdlitcandl-a invelatversurile:,.56nu le soui
cu g J ast are.s a n u l e a u d dn i m e n id. ecdat lb in e le ...
ia r d a cAr e
audnumaiele, adundmieremult6.C6ci daci te_aude cineva.ne
tugstupii".
Atat ar lipsi: sd setrezeasca intr-o diminealdfird albinein
stupin6!
Sugestiide textelitelare:
Salcemulde Vladimirpop MArcaru
Rapsodiide yari (Aagment- strofele2 Si3), de CeorgeToparceanu
Rapsodiide toamni (ftagment- shofelel, 2 3), de-George Toparceanu
9i

Teiul
deVladimirpop Mdrcanu
Teiullesestraidin vise
$i din pulberesolari
Pentrusoralui ceadragd,
 Vrajanoplilordevard
Teiu li nf l o r i ts e - n a l P . . .
Nor de-albine-ar vreasi vad6.
Din preaPlinullui Patfumul
Serevars6in cascadd.

Teiul a sorbitaroma
Florilor deprin Ponoare
Ca s6Pl6smuiasc6-n tainb
Sucurit6meduitoare.

Teiulfl oarea5i-o-mbdiazd
Doarin iazuricarePIac,
AqtePtindo m6ni dalbd
S-oculeagdPentruleac.

Sugestiid.etexteliterare:
Teii, de Traiat Oancea

Salcia
deVladimirPoPM6rcanu
Cu cosiladesPletitd
Perecoaresaudogoare,
Nelipsitde din preajma
Unei apecurg6toare.

impreundcu arinii,
Oglindindu-qichiPu-nvaluri,
Ea pazeqtetihnaapei
intreceledoui maluri

Sugesliich rcxtalttcrarc
Povesteasalciei, de Virginia Carianopol

46
 Mesteacinul
deVladimirPopMdrcanu
Atragede departe
Distinsulseuprofil
$i tnrnchiul de zdpadd.
Un zAmbetde copil.

E-ntreagalui fipture
De-unalb imaculat
in adumbritulcodru
Cu chipingindurat,

in careradiazd
Figuralui vioaie
Cdndjucirii alese
Revarsdin puhoaie,

Fdcindsdsunelumea
De clinchete-argintii
$i stelesAluceasce
ln ochii de copii.

Plopul
de VladimirPopMircanu
Norii-i dSntuiesc
pe cregtet,
Vintul aspru-idauocol.
Plopu-9imacindtristetea
Cu privireaprins6-ngol.

Numaigdrla-ncearcd-ntruna
S6-iaducdalinare,
Oblojindu-irddicina
Cu ndmol9i cu rdbdare.

47
 Stejarul
deVictor Sivetidis
Sus.pe virfut dealului'strdjuiade mulE vremeun,steJar
dadura
rarebdtr6n.Dar. de la o vreme.crengilesalenu-mat
fr-unzegi incepurdsa geam6prelung'MureasteJarull )r-n
area cutbut
scorburalui, intr-un coll umed $i intunecos'i5i
gandeabombinind:
--- i'rl*f caresetot
cucuveaua,
Ce-i via,talCine ar fi crezl]l-cd intr-o zi stejarul
din toate
acesta putemic o si scd4iie neputincios
incheieturile? !'.."
Trecu odatb Pe acolo vijelia cea mare-Auzi sca4aitul
steiarului
"'- EisebucurS:
M i- a m
- -r iu, ha , h a . h a ! i n s f i n i t ' m o r i! Vo in icu le !
ordoddit pliminri tot suflandsanelezesc locul!Te lineatmanoru'
nicideinghel
;;:ii;;J J;;l;.. nicidel-ulgere. :j toale9"astea'
':tE
ramasdin"l'i
soareiuilEraiputemic!Acumce !i-a mai
I e-las
ij"", Jr.a te-a;atinge,te-aElacepulbere'Ha' ha' ha'-hal
viermiipdmd'ntului 5i qerpiisd se-ncalzeasca la
sA le manance
soare oecrengiletaleuscate!
"-- -'S,"Jr.;
tacu.vijelia se pierduhohotindinspremare $i
pe umar'
iataca aparupe cararsun taietorde lemnecu toporul
;;; r;i ,i nul"*. Cind auzi scd4iitulstejaruluiili cobori
.''".--i toporul.
intristat
de
"C"'n"no.o"ire!" a spustiietorul de leme'carecuno$tea
mult
.''-'" steiarul.
- Si seuita la el, cldtininddin cap9i oftind -,
ii". ." utti Aeodatdun glas,venit parcede departe'Vorbea
ste lan:
- Nenorocire?!... Moarteapentrucel viteaznu esle-o
bucumtde cerulalbastru' de
-tumirla, Am trditmandru,m-am
nenorocire.
am invins furtunile, ploile cele mari' soarele arzelor'
tdlSzuirea
ft4i-uo'"antut pbsirelele qi am auzit din depdrtare
-^*.'- mirii...
valurilor
se
lft, uriagule!a oftat teietorul'Dacaa$putease te ajut
eqti atit de
mai trdieqtiinci pu1in.'.Nu weau s6 mori tu, care
mAndru!.. .
 - I1i mullumesc,tdietorule!... Dar, asculti-m6pe mine,
respunsestejarul.Sdnu planginiciodati moarteacelorputemici
ca mine! Nu vezi cdt de indreznetsunt in fafa morlii? Nu mi
tOrdsc plingdndla picioareleei! Dacdtrebuiesi vinA,sAvinA!Nu
mi-e fricd! Doarn-amtrdit degeaba in lumeaasta!
- Iarta-ma,uriaSule,
a spusteietorulde lemne9i, privindu-l
deparcAii-ar fi luatramasbun.plech.
to&:*

in intunecimea cuibului,cucuveaua, careauzisetot, vorbea

de una singur6:"Oare cum o fi viala sub albistrimeacerului
luminat de soare,in leginarealind a v6ntului?"Se mai gdndi
pufin gi spuseiar: "Ce-ar fi si cunosc$i eu aceastameretiea
stejarului!?Trebuies-o cunosc!Doar sunt5i eu cineva!...Sunt
cucuveaua!Cdt de filmos sunenumelemeu!..." qi cucuveaua
iegi afari, in lumind!Dar soareleo amuli qi aripileei se miqcard
neputincioase... Pesteochi simli intinzdndu-se o pinzd greade
ceala.Ochii ei nu erauobignuilicu lumina.Speriate$i zdpicitese
intoarserepedein cuibulumed,abiavenindu-giin fire.
"Ce-mi trebuiemie lumind?"spuseea. "Nebuni ce sunt!
Pot trei ferd grij6, aici, in intuneric!Lumin6?!N-am nevoiede
lumind.$i stejarulesta,zdu,nu mai inJelegnimic! Sd-iplaci atat
de mult sd steacu fiunteain soare,si-l incilzeascd razelelui
fierbinli! Nu! Orice s-ar spune,tot nu pot sa-n,teleg la ce ifi
foloseqtelumina!..." 9i adormi indatd, in cuibul ei umed qi
rece...
***

Stejarulscl4Ai din toatemedulareleqi ultimulelui flunze

cdzuri incet de pe ramuri.Se mai uiti o dataspresoare,respira
adancprospetimea aeruluigi se pribugi apoi la pdm0nt.V6ile 9i
pddurilerdsunariprelungde cdderealui. Stdncile9i vdzduhul
vuird qi ele. EcouriadAncirisunarede pretutindeniqi din inima
lor sedesprinse un cantecdevitejieneasemuit de fiumos.
In cuibulcenugiudin scorburastejaruluicucuveaua murise
fird sd qtie nimeni. Pentru ci fiicosul iqi a$teaptimai bine
moafteain intuneric.dec6tsdresnirein lumin6.
49
 Alunul
deVladimirPoPMircanu
Geabalcau{iprintrearbori,
N-o sdJpoli gdsiniciunde.
Trunchiullui shosdetufE
in poieneseascunde.

Toamna-nmargineapidurii
Te aqteapta-mpovdxat
$i-!i ofer6fructe"calde",
Numaibunede mincat.

Tu te-apropii,intinzi mdna
Cetreprimaalunip.
Dintretufe,caun fulger,
Viu ldqnegte-o veveri16.

Miciequl
de Vladimir PoPMircanu
impletindqi bol1i,9i turnuri
Din lucioasele-i
smicele,
A impodobitpoiana
Cu ghirlandeqi castele,

Iar capve,la intrare,

N-aregarddde soldali,
Nici balaurica-npoveste,
Ci doarspiniincovoiali.

Prin balcoane, castelane

Cu cosileaurii,
Ies la soaredeghizate
Toate-nfl ori trandaftrii.

50
$i-nclindndu-sec-unzAmbet,
SeintrecsAdeabine{e
Buruienilordin cale,
Florilordeprinfrne1e...

Pentruslujbade astd-vari
Zdna zoilor i-a dal
"ColierulAurorei":
Boabederubin curat,

O comoarimult rAvnitd
$i deneamurimegiege.
Mdciequlvi-l oferi
PreiAcutin mAciege.

Bradul
de BogdanPetriceicuHasdeu
Cind ardesoarelede mai,
Cind vdntuliernii geme,
Mdrefulbradpe-naltulplai
Stdverde-noricevreme.

O riddcindde colos
$i-a sftedelitin stincd,
$i depe stdnc6maiestos
Mai sfledeleqte inc6!

De mult cu bloculde granit

El s-aficut tot una,
pi pe-amdndoi necontenit
Ti f i, r t "na
-m'l"ip

$i lemnqi piatrdla un loc,

Verdeala-ine-ntrerupte
Aspirdger,induri foc,
51
Cu tdsnetulselupt6!

La pieptcu viforul turbat,

La capcu norulrece,
D-atala ani nestrAmutat
El tot a$apetrece.

De-arfi s6-idali in vii adOnci

OdihnbdezmierdatE,
Rdpindu-iviscoleqi stdnci
L-a1iomoripe dati!

Cdndardesoarelede mai,
CAndvintul iemii geme,
Mdrefulbradpe-naltulPlai
St5verde-noricevreme!

Bradul (fragment)
de VasileAlecsandri
Suspe culmebradulverde
Subzdpadaalbicioasd
Pdntreneguraseperde
Ca o fantasmegeroasa,

$i privegtecu-ntristarc
Cumseplimbi prin rastoace
Iamape un urscdlare,
Iarnacu gaptecoloace.

El sescuturlsi zice:
"in zadar,tu, vrijitoare,
Aduci viforul pe-aice,
Aduci zile ftrd soare.

52
 In zadarimi pui povari
De zdpadi5i deghea1a.
Fie iarn6,fie vari,
Eu pdstreza meaverdea$!"

Sugestiide terte literare:

Bradul, de H.Ch.Andersen
Bradul, deVladimirPopMdrcanu
Povesteabrazilor ti a hertiei,de Demostene
Botez

Molidul
deVladimirPopMdrcanu
Printre arborii pddurii
PoaftA-un numecu prestanle.
El de chip$i sffdlucire
Lemnuluide rezonan{6.

S-andscutsdplimideasci
Tainicereverberalii,
Sdpdstreze-nchise-n fi bre
Ale muziciivibrz{ii.

Copleqitde flumuselea
Unei lumi ce nu apune,
Lasi-arcugulsdseplimbe
Pecereridepatrustrune.

Iar in clipa-ncaresimte
C6-nserarea-l impresoare,
El pdqegte-n nemurire
Peecouridevioar6.
 Frunzele
de BogdanPetriceicuHasdeu
Bubuie furtuna,
Una cite una
Frunzeleripite
Cad gi ritdcesc:

Arborul suspin6,
insi nu se-nchin6,
mrunlano rsprte
Pieptu-i bdrbitesc!

$i la primdvard
O verdeali iarb
Mugurind imbraci
Falnicul stejar:

Vantul urle-geme,
Trunchiul nu seteme,
Foilecdndpleacb-
Altele resar!

Sugestiide teJ,leliterare:
Frunza,de Emil Ga eanu
Ramurile, de Victor Tulbure

Busolapidurii
Stoicescu
dePassionaria
Ia te uiti ce dr6cie!
Asta-io busoldvie.
Eqtila drumqi mergiaiurea...
Nu te lasi ea,Pidurea!
De pe scoa4a-ntunecatA
a copacilorli-arata
Nordul, parci puspe-o harte.
Mugchiulscriecu verzeali,
iubitordeumezeal6:
- in {dpturameaeu port
semnuldrumuluispreNord.
Iar devezi qi o ferig6,
tot spreNord semergi,te striga.

Vrei la Est?Ieqiin cirare

qi privegtedupi Soare.
Asta,dac6-szori de zi,
cdcispresear6de vei fi
Soarelee obosit
gi se-ndreaptd-nasfin1it,
roqu,mare,catun fest,
totdeauna-n drumspreVest.
Sudul,Ji-linchipuiiar,
de la Nordin senscontrar.

$i-astfelbali cetatea
verde
lird teamade-ate pierde.

Culorile pidurii
de Passionaria
Stoicescu
Toamna,ca de-oboroboafe,
lrunzas-a-nrogit
la fa1d.

Preamult s-aIdlit subsoare

proaspdti;i foqnitoare.

Dar acums-a-ngdlbenit
qi pejoss-arisipit.

Vii, culoriledin Vard,

ploaiale-afhcutsi piard.

55
Printrecrengilemaron
cantevantulla trombon.

Unde-lv aralucau$aI
Codrulparede cenuq6...

Dar minune,aste-noapte
s-avirsat din cerurilaPte,

zahdrpudr6,receffiqc6...
Totu-i alb,nimic nu migci.

Chiarnu mi9c6?Ji sePare!

De subpledurideninsoare

iess5-qicatede-alegurii
animalelepddurii.

Uite, Cerbu-ncoarne{rne
roqulzorilorsenine,

Soare- pruncpestet6rii -
intr-unleagdndecrengivii.

Cu copitaCerbulsaPi
dupi iarbd,dupdaP6.

A gasitun Ghiocel,
dar s-ainduratde el:

- Clopofel,te lassAcreqti,
Pdmevaras-ovesteqtl,

ci doareae n6zdrivanb
qi picteazdin poian6
din paletafermecatd,
colorandpadureatoata.

Pe tofi pidurea-i fine

de Passionaria
Stoicescu
Pddurea cregtene-ncetat,
putindin fiecale;
qi fioros9i delicat
h6ldduindsubsoare.

Ca intr-oroatAse-nvartesc
alituri, rduqi bine;
prieteniqi dugmanitr6iesc,
pe toli Pidurea-iline!

invali 9i le dd de rost,
cdciOmulpestetoate
pddurile,din cdte-aufost,
victoriosrdzbate.

Zibovegtegi privegte
de Passionaria
Stoicescu
in excursie-n
Pidure
n-alergadoardupi mure,
dupi zmeurdgi fragi,
hdulindprintrecopaci.

Zdboveqte gi priveqte;
firrnzamoare,firrnza cregte,
vialapestetot razbe$te.

Zdbovegte qi asculti;
toate-nfelul lor cuvante
despretrudacare-isfantA.
57
 afle rost;
Fiecare-qi
cuib,gropitA,adepost,
scorburd,birlog, desig
Pede-adrePtul. Pefuri5..
FiecarefacePui
gi alearga
Pentn-r-ai lui.
in P6dure,fiecare
ca-ntr-ocarteuimitoare
spuneinleleptceva,
dupdmdiestriasa.
Cdndciteqtiverzile-iflle'
Tu, s-oocroteqti,CoPile!

Sugestiide texteliterare:
Glasulpidurii, de Passionaria Stoicescu
Ce se-ntempli cu copacii?, d€ Ana Ruse
Poveqtilepidurii, de LidiaNovac
Frumoasi e$tipidurea mea,de GeorgeTopirceanu

PLANTELE iN TABLOURILE MARJLOR

PICTORIROMANI
Planteleau fost surprinsede mulli scriitoridar $i de mulfi pictori
Celivapictodromanicareaupictatnaturistatic€$i peisajecu plantesunt:
gt"fun Luchian, denumit$i 'lictoml florilor" a pictat mrmeroas€
tablouricu flori, dar qi cu peisaje- Anemone,Maci, AlbAstele,Flori de
rulttniri. Trandafn. Dumitrl!c- Caroalc Buiori -tr/ioleteerizantcmc
ldztloage. Paraiulc. S.ara Lu Iloi Bdtorc Lu lori la tosca Salta
q
floriireasa, Siilciile de la Chiaj
Ion Andreescu' Flori i ulcicd, Pddute de fagi' Pddwi iarna'
Stejarul, Matgine de pddure, Sfinci Si mesteceni'Mestecenild malglnea
bdllii.
Nicolae Grigorescu, denumit fi "pictorul nal'Jil" - Ulcicd cuJlori'
Mdrydrite,Lutuinit,Peisajdepddure.
TheodorAman - -Floli inyas' Flori.
TheodorPallady- -Flori desoc;i ldmdi,Vascu crizanteme albe'
Dumitru Ghiali - -F1o ri de munte,Naturastatici cuJlori'
Ion lucutescu--F/ori albe,Intefior depddure,Albdstrelepe cdmp'
AlexanduCiucurencu_,Elori.

58
 GHICITORI
Voinicel cu haindalbd
Iesepdmul din zdpad6!(Ghiocelul)

Candzipadasetope$te,
De subeael sezare$te,
Filav ti mititel
$i-are-ofl oareclopolel.(Ghiocelul)

Clopolel
Mititel,
Scoatecapuldin zipadd,
PrimAvarasAo vade.(chiocelul)

Me giseqtiin poienili,
Pe camp$i in $Adinild ;
$i sAftili suntbunla toate,
Daula oamenisendtate. (Mufe{elul)

SemAncu ufl mu$elel,

Darsult maimareca el;
Eu nu suntfloaxede leac,
Insdtuturoraplac. (Margareta)

Mdrgelu$eparfumate
PrintrefrunzeinSilate.(Ldcremioara)

Primava€ cAndsearatd
Prin gridini apardeodatd
Ciorchini albi ti albesrii
Din stelutemii Simii. (Liliacul)

11gese$tiin lande greu

Staupe marginede drum
Roqii9i neparfumafi,
Totdeauna admimli.(Macii)

Subo mdciulie
Locuiesco mie. (Seminledemac)
Au flori ca nifte cupe;
Fluturi gi albinevin si 1esdrute.(Crinii)

Are lepi, dar estelloare

$i parfumul cel mai tare. (Trandafirul)

Liliachiilecordbii
Seivescpinhe vezi s6bii,
Un buchetsefaci din ei.
Cumsecheami...?(Stanjenei)

Carefloare
Parca-isoare?(Iloarea-soarelui)

Alba, galbend,roicate
Totdeaunae faJdatd.
Cre$teadeseapdn gradine,
Senumegtefi gherghind.(Dalia)

Dupaploaie,la plimbare,
Cu umbrelemici de soare!(Ciupercile)

Cu flori roze,ro;ii, albe

$edemdndrb1aferestre,
Toatalumeao iubette
$i tot anul inflorclte. (Mufcata)

Iama verde,vaxaverde
gi ilnziqul nu qi-lpierde,
Foalteinalt fi subfirel,
Conuri multe suntin el. (Bradul)

Aplecatipesteapd
Parc-ntruB supdrata,
Fmnzele-imici gi sub{iri
PlArgspreundeshivezii.(Salcia)

Ce sepdnde degab6
gi nu faceroadi? (Salcia)

60
Un copacinalt,bogat
Are flod de-apreciat.
Suntculese-nlunamai
$i le foloseqtila ceai.(Teiul)

Am un frate,
Dar e prea-nalt.(Plopul)

Tuguiate,vai de ea,
$ede-ntr-unvarfde nuia.(Aluna)

Pdmivara te vesteste,
Vara te umbre$te,
Iamate-ncalze$te
CinecrezicAeste?(Copacul)

Cinesedezbracd
Tocmai cdnde frig? (Pddureade foioase)

Ce foqreltein pedure?(Prunza)

Ce cadein apa)i nu laceslrofi? (Frunza)

Esteun loc anume-ncare

Po{isdcumperioricefloare.
Sddai un buchetin dar
La un an aniversar.(Plordria)

Cinesetrezegte-n zori
Si-ngrijeasci mii de flod?
Ziuail vedeligi voi
Prin gidini $i parcudnoi. (crddinarul)

6l
 BIBLIOGRAFIE

Alecsandri, Vasile,Poezil,EdituraFlamingoGD, Bucuresti,2001.

Ag6rbiceanu, Ion, File din cartea naturii, Editura Tinerehrlui,
Bucureqti,1959.
Cazimir, Otilia, Baba lama intrd-n sat, Editura Ion Creangi,
Bucurefti,1985.
Cilddraru, Emilia, Zeagdndellori, Editura Ion Creangd,Bucuetti,
1988.
Dragoq, Elena, $i'a wnit a porumbild, Editura Ion Creanga,
Bucureqti,1989.
Dngog, Elena,Fapte.frumoase,inimi toio4se, Editwa Ion Creange,
Bucurelti,1989.
Fudulu Dracopol, Lia, Piticul de aut, Edit]u'ra Ion Creangi,
Bucweiti,1981.
Gdrleanu, Emil, Dln hmea celor carenu cuvdntd,EdilutaMtnewa,
Bucureqti,1988.
Hasdeu,Petriceicu, Bogdan,Scrierialese,EdituraTineretului,I 965.
Jianu, Eugen,Di istorisirile lui MoS l/uia, pddurarrl Editura lon
CreangA, Bucure$ti,1961.
Jianu, Eugen, Prin fAneald, prin verdeald, Editura Ion Crcangd,
Bucureiti,1970
Nacu, Safta, Ghicitori $i proterbe de la A la Z, Editura All
Educalional. Bucure5ti.2001.
Pop, Vladimir, }ldrcann, Miresmelecrr?prrlrl, Transpres,Sibiu,
1993.
Pop, Vladimir, }ldrcafit, CAnteculbiruinlei, Edltura Ion Creanga,
Bucure$ti,1988.
Sivetidis,Victor,,,lrotimpurileti micii pictori vfijitori, EdituraIon
Creangi,1986.
Stoicescu,Passionaxia, Cele mai nitsttut ice pdlanii cu a tmale,
pdsdri,Jlori, g'ingdnil,Editua UniversulFamiliei,Bucure$ti,I 991
*+* Legendedespreflori {i pd^tdli, Editda Minerr'a,Bucureiti,
t990.
*** CineL cinel. Culegerede ghicitoli, Edifira Pentru LiteraturA,
Bucurefti,1964.
*** Programa actiritdlilor instructir'educati|ei grddinila de
copli,EdituraV&l Integral,Bucur€qti, 2002.

62
 CUPRINS

FLORI DE GRADINA
Licrlmioare, dePassionaria Stoicescu 4
Licrimioare (fragment), de VasileAlecsandri 4
Legendacrinului f,
Busuioculgi bujorul - legendd 6
Potecutameadintre flori, de EugenJianu 7
Floricica,de ElenaDragoq 8
Florile imi sunt surori, de MdlinaCajal 8
Garoafa,de ElenaDragog 9
CAndsetrezescflorile, de EugenJianu 9
Trandafirul, de Emil Gdrleanu 10
Trandalirul gi floareasoarelui,de EugenJianu ll
Floarea-soarelui, de ElenaDragoq 13
Intre flori, de Otilia Cazimir l3
Crizanteme,de ElenaDragoq 14
Tufinica, de MdlinaCajal t5
Flori tArzii, de ElenaFarago l5
Gridina mea,de ElenaDragoq 16
FLORI DE CAMP
Legendaghiocelului,de EugenJianu t6
BrAnduga9i ghiocelul- legendd t7
BrAnduga,de VladimirPopMdrcanu 18
Povesteaviorelei- legend6 t9
Adormifele,de Lia DracopolFudulu 20
Pipidia, de Ion Ag6rbiceanu 21
A-n fl o rito pdpidi e l d. eO t i l i aC a z i m i r z6
Umbrelule,de Passionaria Stoicescu z7
Pe cimpia verde,deGeorgeCoqbuc 27
Legendamacilor 28
Legendacicoarei 30
Cicoarea,deElenaDragog 31
Farnacia din zivoi, de EmiliaCdldiraru 31
Flori mirunte din fine{e, deEmilia Cdlddraru
SAngelevoinicului,de VladimirPopMdrcanu 33
Garofita Pietrei Craiului, de VladimirPopMircanu
Floareade colf, deVladimirPopMdrcanu 34
Sciiupul nemulfumit,deLia DracopolFudulu 35
Brinduge, de Passionaria Stoicescu 37
Ce sd fie?, de Otilia Cazrmit 37

ARBORJ $I ARBU$TI
Mi(iqorii, de Otilia Caztmit 38
Mugurelul, deVictor Sivetidis 38
Flori de soc,de ElenaDragoq 39
Salc0miiin floare,de Ion Agdrbiceanu 39
/t<
Teiul, deVladimirPoPMircaru
Salcia,de ValdimirPoPMdrcanu 46
Mesteacinul,de VladimirPopMircanu 47
Plopul,deVladimirPoPMircanu 47
Stejarul,de Victor Sivetidis 48
Alunul, deVladimirPoPMdrcanu fU
Miciequl, de VladimirPoPM6rcanu 50
Bradul, deBogdanPetriceicuHasdeu 51
Bradut (fragment),deVasileAlecsandri 52
Molidul, de VladimirPoPM6rcanu f,J

Frunzele,deBogdanPetriceicuHasdeu 54
Busolapidurii, de Passionaria Stoicescu )z+
Culorile pidurii, de PassionariaStoicescu 55
Stoicescu
Pe toti pidurea-i fine, de Passionaria )/

Zibove;te qi privegte,dePassionaria Stoicescu 57

PLANTELE iX TAELOURII-E }IARILOR

PICTORI ROMANI 58

GHICITORI 59

BIBLIOGRAFIE 62