Universitatea Dunarea de Jos - Facultatea de Arte

Sectia: Interpretare muzicala - Canto clasic

Poteras ( Vasile ) Cristina

Anul lll

Forme Muzicale

Bade, pentru ochii tai … Tiberiu Brediceanu

• Tiberiu Brediceanu, viata si opera

Nascut la Lugoj in vestita familie a Bredicenilor, Tiberiu Brediceanu (1877-1968), fiul cel mare al lui
Coriolan Brediceanu, s-a initiat de mic in studiul muzicii, insotindu-l pe tatal sau la repetitiile corului din
oras, acesta fiind o forma de manifestare culturala de mare importanta in viata romanilor lugojeni. A primit
primele lectii de muzica de la mama sa, fiica inginerului Constantin Radulescu, iar de la matusa sa, Sofia
Vlad, mama poetului Victor Vlad Delamarina, a invatat primele metode de culegere si transpunere pe
note muzicale a cantecelor populare. La vestitele cenacluri ale Sofiei Vlad l-a intalnit adesea pe
Alexandru Mocioni, de la care a invatat sa pretuiasca muzica clasica. Ulterior, opera sa avea sa reflecte o
imbinare a celor doua tendinte, populara şi academica, motive autentice din folclorul romanesc fiind
exprimate in forma clasica.

Studii muzicale şi de drept

Cum vocatia sa pentru muzica s-a manifestat din copilarie, parintii i-au asigurat toate conditiile pentru a
putea sa studieze ceea ce dorea. Si-a inceput studiile la Lugoj, continuandu-le apoi la Blaj, Sibiu si
Brasov, cu muzicieni cunoscuti ai vremii. A fost influentat in mare masura de Ion Vidu, ajuns dirijor al
corului din Lugoj, care s-a ocupat cu mult interes de educatia sa muzicala. A urmat studii juridice la
Budapesta, Bratislava, Viena si Roma si a obtinut doctoratul in drept in 1902, la universitatea din Cluj, dar
a fost, deopotriva, si unul dintre cei mai remarcabili compozitori banateni ai epocii sale, in anii studentiei
completandu-si studiile muzicale de armonie, compozitie şi contrapunct cu marii maestri ai timpului. Dupa
absolvirea facultatii, ca angajat al bancii “Albina” din Sibiu , iar apoi ca director al sucursalei din Brasov a
dispus si de timpul necesar pentru preocuparile sale muzicale.

Primele compozitii
 Primele sale compozitii dateaza din anii adolescentei, cand a transcris si armonizat cateva caiete de
jocuri populare romanesti si a publicat in revista “Musa română” din Blaj cantece culese si stilizate de el.
Excelent cunoscator al folclorului banatean si ardelean, pe care l-a descoperit in buna parte, Tiberiu
Brediceanu a debutat cu scene lirice si coregrafice printre care “Poemul muzical etnografic Transilvania”,
„Banatul”, „Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec”, „La şezătoare” sau „Seara mare”, care au fost
puse in scena cu prilejul marilor serbari ale Astrei in mai multe localitati romanesti din Transilvania. Inca in
anii dinaintea primului razboi mondial organizase numeroase programe muzicale in Ardeal si Banat si, cu
ajutorul prietenilor, pusese in scena operetele sale folclorice, printre care opereta “La şezătoare”, care
avusese un mare succes la Timişoara si in alte parti. La operetele si concertele cu melodii din bogatul
repertoriu al lui lui Tiberiu Brediceanu au luat parte si numeroase formatii de cor iar cantecele auzite au
fost raspandite in intreaga tara.

Analiza - Bade, pentru ochii tai…

Lied-ul apartine creatiei populare; este fortat sa spunem ca este de bipartita,( lied-ul de fapt el este de
forma monopartita, dar, fiind de dimensiuni mici se disting 2 celule ) si este reprezentat de unitatea
tonala .

Linia melodica solistica este una este una modala-cromatica, practic un re minor armonic cu treapta a
lV-a mobila ( alterata suitor sol#) .

Acompaniamentul ramane insa unul tonal pe tot parcursul lucrarii – re minor armonic – treapta a Vll- a
alterata suitor do#.

Observam in cazul liniei melodice solistice doua secunde marite ce apar pe parcursul lucrarii
• Sib - do# = 2+ ascendent in masurile 5 si 8

• Sol# - Fa = 2+ descendent in masurile 6, 9 , 12 .

Ca si structura organizatorica , lied-ul este de forma bipartita A-B

• A - masurile 3- 10
• B- masurile 11- 18
 • masurile 1si 2 este introducere pentru pian ,

• masurile 19, 20 si 21 este cadenta pentru pian .

Acompaniamentul este de tip contramelodic - arpegiat si se observa cu usurinta notatia arpeggiato*

abundenta la mana dreapta in special pe pimtii accentuati.

Mana stanga prezinta un acompaniament de tip acordic de tip pedala.

Desi linia melodica este una modala, cadenta este de tip V - V7 - l ( dominanta - tonica / timpul 7 (
masura 14) ; V - timpul 3 din masura 14 - V7 - masura 15 - l
Din punct de vedere ritmic , lied-ul , analizat, este unul ce prezinta o metrica alternatica 3/4 - 4/4 (
masura 11 - 12 ) - nu exista formule ritmice exceptionale.

Tempo-ul este unul lent , parlando-rubato , caracterul este folcloric de doina .

Grupuri melodice ornamentale sunt prezente in masurile :
• 5 si 8 - apogiaturi duble ascendente ( Sib - Do# ) ,
• 9 - apogiatura simpla descendenta ( mi-re ),
• masurile 6 (timpul 3) , 9 ( timpul3 ) , 13 ( timpul 3 ) - mordente.

• si un singur grupet pe a doua jumatate 3 , masura a 9-a de treizecidoimi

•

Ambitusul lucrarii este 8p , mersul melodic este in mare parte liniar , fara salturi intervalice dificile,
exceptie facand prezenta 2+ in masurile 5, 6, 8, 9, 13.