BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ Definitie
Suferință cardiacă cu semnificație severă,
produsă de dezechilibrul dintre aportul de
oxigen la nivelul miocardului și necesitățile sale
în repaus și la efort, având ca substrat, în peste
95% din cazuri, procesul de ateroscleroză
coronariană BCI = cardiopatie ischemică=boală
coronariană.
Factori de risc cardiovascular
1. Stil de viață nesănătos (fumat, consum
de grăsimi saturate, colesterol,
sedentarism)
2. HTA
3. ↑ LDLc sau ↓ HDLc
4. ↑ TG
5. Diabet zaharat
6. Obezitate (în special abdominală)
7. Vârsta (bărbați > 45 ani, femei > 55 ani)
8. Sexul masculin
9. Istoric familial de BCI
10. APP de BCI sau alte boli vasculare
aterosclerotice
Clasificare – clinic și terapeutic
1. Angina pectorală stabilă
2. Sindrom coronarian acut
3. Infarct miocardic acut
4. Ischemia miocardică silențioasă
Angină pectorală stabilă: Angină – ”ankhein” =
a se sufoca. ”stabil” se referă la caracterele
durerii anginoase care nu se modifică
semnificativ în timp.
Simptomatologie:
 Dominată de durerea anginoasă:
1. Localizare retrosternală sau precordială
2. Iradiere tipică în umărul și brațul stâng
pe marginea cubitală a antebrațului
până la degetele IV și V
3. Caracter constrictiv (gheară, arsură,
sfâșiere)
4. Intensitate variată de la discretă la
atroce
5. Instalare și dispariție bruscă
6. Durată între 1-5 minute (maxim 15
minute)
7. Circumstanță de apariție: efort
8. Condiții de dispariție: încetarea
efortului
Simptome de însoțire: Anxietate (pacient
nemișcat care își ține respirația). Dispnee.
Palpitații. Paloare. Transpirații. Lipotimie sau
sincopă.
Tratamentul factorilor de risc: Renunțarea la
fumat. Reducerea greutății. Tratamentul
1
hipercolesterolemiei. Normalizarea TA.
Controlul glicemiei.
Sindromul coronarian acut: Definiție: Sindrom
determinat de o ischemie miocardică acută, al
cărui simptom principal este durerea toracică și
care se asociază cu un risc crescut de moarte
subită.
Simptomatologie: Durere toracică anterioară
severă. Retrosternală, precordială sau
epigastrică. Apare în repaus / efort minim.
Durată > 10 minute. Debut relativ recent (4-6
săptămâni). Caracter progresiv spre agravare
(apar la eforturi tot mai mici, sunt mai intense,
au o durată mai mare, sunt mai frecvente și
cedează mai greu sau nu cedează la
nitroglicerină).
Explorări paraclinice: ECG. Markeri de necroză
miocardică.
Tratament: Medicație antiischemică
(nitroglicerină sl sau pev, betablocante,
blocante ale canalelor Ca). Terapie
antitrombotică (aspirină, clopidogrel,
heparină). Terapie intervențională (PTCA, by-
pass). Tratament pe termen lung: Modificarea
stilului de viață; Betablocante, statine, IECA,
antiagregante plachetare.
Infarctul miocardic acut: Definiție: Sindrom
produs de necroza acută a miocardului ca
urmare a reducerii severe sau încetării fluxului
sanguin coronarian ca urmare a obstrucției
complete a unei ramuri coronariene. Rata
mortalității = 20-30%. Mai mult de ½ din decese
au loc înainte de spitalizare.
Simptome: Debut mai frecvent dimineața, în
primele ore după trezire. Simptomul cardinal =
durerea. Simptome de însoțire. Alte modalități
de debut: dispnee apărută brusc, EPA, sincope,
stări confuzionale, fenomene digestive,
palpitații, șoc cardiogen. 15-20% din cazuri –
durerea poate lipsi.
Explorări paraclinice: ECG. Markeri serici
cardiaci crescuți. Ecocardiografie.
Angiocoronarografia (situații speciale).
Diagnostic pozitiv: Simtomatologie clinică
tipică. Semne ECG. Creșterea markerilor de
necroză miocardică.
Tratament: Mare urgență cardiologică:
Asistență prespital; Asistența în Unitatea
Coronariană; Tratamentul complicațiilor;
Asistența post-spitalizare.
Asistența prespital: Tratamentul durerii.
Tratament antiischemic: ntg sl, spray, iv.
Aspirină (160-325mg). Oxigenoterapie.
Eventual betablocant iv. La nevoie resuscitare Examenul fizic: Modificări tegumentare:
cardiorespiratorie. cianoză, paloare, temperatură scăzută. Palpare:
șoc apexian deplasat. Ascultație: tahicardie,
INSUFICIENȚA CARDIACĂ DEFINITIE Sindrom sufluri. Semne de hipertensiune venoasă
indus de incapacitatea inimii de a asigura un Clasificarea NYHA: Clasa I: fără limitare a
debit cardiac corespunzător necesităților Este activității. Clasa II: limitare ușoară a activității
un stadiu funcțional în evoluția unor cardiopatii Clasa III: limitare importantă a activității Clasa
și nu o boală propriu-zisă IV: prezența simptomelor în repaus
Clasificare Investigații paraclinice: Radiografia toracică
Ecocardiografia ECG Analize de laborator
Insuficiența cardiacă acută Edemul pulmonar Tratament: Măsuri generale Terapia
acut cardiogen; Șocul cardiogen. farmacologică Dispozitive mecanice Tratament
Insuficiența cardiacă cronică IC stângă; IC chirurgical.
dreaptă; IC globală Măsuri generale: Educarea pacientului și
familiei Regimul hiposodat (restricția de Na)
Insuficiența cardiacă acută Activitate fizică până la limita apariției dispneei
Edemul pulmonar acut Formă acută de Interzicerea fumatului și consumului de alcool
insuficiență cardiacă definită prin prezența unei Reducerea greutății corporale.
cantități importante de lichid în interstițiul Terapia farmacologică: Inhibitorii enzimei de
pulmonar și în alveole conversie (IECA) Diuretice Betablocantele
Tablou clinic EPA: Dispnee intensă cu ortopnee. Antialdosteronicele (spironolactonă)
Tuse seacă / spută rozată, aerată. Anxietate Digitalicele (digoxin).
marcată. Transpirații abundente, reci
Examen fizic: Pacient agitat, anxios / confuz.
Tegumente palide/cianotice/marmorate, reci.
Polipnee, raluri subcrepitante al căror nivel
crește de la bazele plămânilor spre vârfuri.
Tahicardie, HTA/hTA .
Tratament: Menținerea poziției șezânde. O2 pe
sondă nazală sau mască. Furosemid iv (80-120
mg).

Insuficiența cardiacă cronică

TABLOU CLINIC: Dispnee – simptom cardinal.
Tuse Oboseală Slăbiciune musculară Nicturie
Edeme Dureri abdominale și alte acuze
Simptome cerebrale
Dispneea = simptom cardinal: Cauzată de staza
pulmonară. Dispnee de efort. Dispnee de
decubit (ortopnee). Dispnee paroxistică
nocturnă. Dispnee de repaus. Edem pulmonar
acut.
Tusea: Seacă, seaca ,iritativă = ”tusea
cardiacă”. Apare de obicei noaptea, trezind
bolnavul și obligându-l să adopte o poziție
ortostatică
Oboseala și slăbiciunea musculară:
Determinate de scăderea perfuziei musculare,
Senzație de ”greutate în membre”
Semne de hipertensiune venoasă: Raluri
bronho-alveolare ”de stază” Distensia
(turgescența) jugularelor. Hepatomegalia de
stază. Edemele membrelor
inferioare.Hidrotorax.Ascită Anasarcă
2