Epidemiologie C. 9 09.05.

2012

Terminologia epidemiologică

La ora actuală, termenii folosiţi în epidemiologie sunt termeni descrişi de Prof.

Bernard Toma de la Şcoala naţională veterinară D’Alfort în 2 manuale: „Manualul de
epidemiologie” şi „Epidemiologie aplicată” (1996).

Definirea termenilor:
Agentul Patogen – vezi laborator
Doza infectantă = cantitatea de germeni capabilă de a provoca o infecţie unui
organism, în condiţii precise.
Incubaţia (vezi lab)
Infecţia = pătrunderea şi reproducerea în organismul receptiv a unei entităţi străine,
capabilă să se înmulţească şi să reproducă entităţi identice.
Boala = vezi lab şi
Evoluţia bolii – vezi lab
Purtătorul de germeni = organismul care adăposteşte un agent patogen
Perioada de incubaţie = vezi lab
Perioada de infecţiozitate = perioada de timp în care animalul (omul) infectat poate fi
sursă de infecţie
Receptivitatea = aptitudinea de a adăposti un ag patogen şi de a-i permite dezvoltarea
sau multiplicarea fără a suferi neapărat
Recidiva, Recurenţa – vezi lab
Sensibilitatea (faţă de un agent patogen) = aptitudinea de a exprima clinic acţiunea
unui ag patogen (se poate folosi şi termenul de receptivitate)
Sursa de infecţie = gazda, obiectul sau mijlocul (mediul) aflat la originea transmiterii
ag unei boli.
Vectorul = fiinţa vie, care datorită relaţiilor ecologice achiziţionează un ag patogen de
la o gazdă şi îl transmite după aceea unei alte gazde
Prevalenţa şi Incidenţa – vezi lab
Procentul în timp de morbiditate = este determinat de raportul dintre nr de animale
bolnave şi populaţia supusă riscului. În interiorul acestui procent putem vorbi şi despre
procentul în timp de incidenţă şi procentul în timp de prevalenţă
Procentul în timp de incidenţă = este determinat de raportul dintre nr de cazuri noi
apărute în decursul perioadei luate în calcul, şi populaţia supusă riscului
Procentul în timp de prevalenţă = determinat de raportul dintre nr total de cazuri
prezente într-un moment al perioadei şi populaţia supusă riscului. (Prevalenţa instantanee)
Procentu în timp al infecţiei = raportul între nr subiecţi infectaţi şi populaţia supusă
riscului
Procent în timp de mortalitate = raportul între nr animale moarte şi populaţia supusă
riscului
Procent în timp de letalitate = nr animale moarte şi nr de animale bolnave (a nu se
confunda procentul de mortalitate cu procentul în timp de letalitate)

Zonarea şi regionalizarea
Zona = o parte dintr-o ţară delimitată în scop profilactic.
Zona indemnă = un teritoriu în interiorul unei ţări net delimitat în care nu a fost
semnalat niciun caz de boală în timpul perioadei raportate şi în interiorul şi la limitele căruia
se efectuează un control veterinar oficial asupra animalelor, produselor de origine animală şi
asupra transportului lor (când ne referim la boli, ne referim la cele din codul terestru al OIE).
Zona infectată = reprezintă teritoriul în care a fost constatată una din bolile descrise în
codul terestru al OIE şi a cărui întindere, care de asemenea trebuie să fie net delimitată de
către autoritatea veterinară, delimitare care ţine cont de diferiţi factori care îfd boală pot fi
factori ecologici, geografici, epidemiologici (cu referire mai ales la caracteristicile ag
patogen), modul de exploatare practicat, etc
Teritoriul în discuţie trebuie să aibă o întindere asupra unei regiuni de cel puţin 10 km
în jurul focarului de boală în cazul creşterii intensive şi de cel puţin 50 km în creşterea
extensivă. În interiorul şi la limita zonei infectate, de asemenea se impune un control veterinar
oficial asupra animalelor, produselor şi transportului.
Regiunea reprezintă un teritoriu constituit din mai multe ţări sau din mai multe părţi
dintr-o ţară, delimitate în scop profilactic.

Epidemiologia bolilor transmisibile la animale

datorate ag infecţioşi şi parazitari

Interrelaţia dintre ag patogen – populaţie – mediu

Pentru o boală transmisibilă caracteristicile epidemiologice rezultă din interacţiunea
dintre ag patogen, o populaţie (gazda) şi mediul în care aceasta trăieşte, astfel încât
proprietăţile fiecăreia dintre aceste 3 elemente vor condiţiona epidemiologia bolii la care ne
referim. În decursul secolului trecut, studiul bolii s-a concentrat în primul rând asupra
patogenezei bolii iar multe caracteristici epidemiologice ce ţin de populaţie sau de mediu au
fost ignorate, astfel încât, în ultimele decenii, investigaţiile epidemiologice se concentrează pe
lângă identificarea agentului şi a caracteristicilor acestuia şi pe factorii gazdă – mediu
ambiant, dar şi evoluţia în timp a bolii.
Agentul Patogen:
Prin proprietăţile sale legate de patogenitate, rezistenţă, tropism, va influenţa diferit
evoluţia bolii. De exemplu fragilitatea sau rezistenţa ag patogen în mediu va determina modul
de transmitere al bolii. Astfel, de ex. micoplasmele care sunt în general fragile în mediul
exterior se transmit în general prin contact strâns între animale, evoluţia bolii fiind de cele mai
multe ori o evoluţie sporadico-enzootică. În schimb virusul febrei aftoase, fiind foarte
rezistent în mediu se poate transmite la zeci, sute de km distanţă, evoluţia bolii având de cele
mai multe ori aspect de panzootie.
Tropismul agentului patogen asupra ţesutului sau organului va condiţiona în mod
diferit intensitatea secreţiilor sau a excreţiilor din timpul bolii.
Populaţia (gazda):
Este reprezentată de specie, rasă, vârstă, sex, nr de indivizi din aceeaşi categorie,
starea fiziologică, etc.
Riscul de apariţie a bolii legat de factorul gazdă este diferit la masculi faţă de femele,
la animalele castrate faţă de cele necastrate, la bătrâne faţă de tinere, la o rasă faţă de alta şi de
asemenea, nr de animale din aceeaşi categorie este de asemenea un factor de risc în apariţia
bolii.
Vârsta este probabil cea mai importantă variabilă a gazdei, deoarece riscul bolii este
legat mai strâns de vârstă decât de alţi factori ai gazdei. Totuşi, factorul vârstă nu poate fi
separat radical de factorul mediu ambiant. Ex. Rinotraheita infecţioasă bovină unde tipicul
bolii poate apărea bimodal sau poate apărea chiar şi trimodal, astfel încât, la animalele tinere
(sub o lună) virusul produce un sindrom enteric foarte grav, după care, în intervalul 6-18 luni
se evidenţiază un sindrom al tractusului respirator superior iar la femelele adulte, virusul este
asociat cu un sindrom al infertilităţii şi al avortului. Deşi virusul este acelaşi în toate cele 3
situaţii, modificările fiziologice legate de vârstă conduc la o exprimare diferită a
manifestărilor clinice de la o perioadă la alta.
Sexul animalelor este de asemenea asociat cu un nr de boli, multe dintre acestea fiind
direct sau indirect legate de diferenţele anatomice şi/sau fiziologice dintre sexe, astfel, boli
precum mamitele, metritele, cancerele gl mamare sunt boli întâlnite numai la femele.

2
 De asemenea, castrarea animalelor poate fi asociată anumitor boli.
Atunci când se evaluează productivitatea animalelor , sexul trebuie luat în consideraţie
deoarece sporul de greutate, depunerile de greutate corporală şi eficienţa furajării este diferită
la masculi faţă de femele.
Rasa este astăzi recunoscută că prezintă diferenţe semnificative de risc faţă de anumite
boli şi de asemenea, în legătură cu nivelul productivităţii animalului.
În general, diferenţele care ţin de rasă pot fi structurate în 2 componente şi anume:
- Diferenţe datorate factorilor genetici
- Diferenţe datorate factorilor fenotipici
Guşa pendulantă la curcani: prezenţa genotipului se referă la curcanul bronzat.
Fenotipul este implicat prin consumul excesiv de apă şi temperatura ridicată.
Mediul:
Atât pt om cât şi pt animale, viaţa în mediile industrializate în contrast cu mediile
naturale demonstrează rolul mediului în apariţia bolii. Şi clima şi vectorii sunt elemente
determinante în starea de sănătate şi a omului şi a animalelor. De asemenea, creşterea
intensivă şi anumite tehnologii de creştere produc astăzi pierderi prin productivitate şi
mortalitate mult mai mari decât chiar bolile infecţioase şi parazitare.
Epidemiologia cere să fie cunoscute în egală măsură atât caracteristicile ag patogen cât
şi a populaţiei în care boala studiată produce pagube dar şi a mediului în care trăieşte
populaţia respectivă.