GRILE

PUNŢI DENTARE

Complement Multiplu
1. Referitor la caracteristicile punţilor dentare sunt adevarate următoarele afirmaţii:
a. volumul ocupat în cavitatea orală este mai mare decît al dinţilor înlocuiţi
b. suprafeţele vestibulare şi orale sunt asemănătoare cu cele ale dinţilor înlocuiţi
c. transmit fiziologic presiunile masticatorii
d. sunt construcţii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere şi abraziune
e. nu se fixează prin cimentare.
R. - b,c,d

2. Factorii care influenţează conceperea punţilor dentare:

a.ocluzia dentară
b. topografia edentaţiei
c. mărimea breşei edentate
d. parodontopatia marginală
e. mobilitatea dentară
R. - a,b,c

3.Punţile dentare sunt alcătuite din:

a. elemente de agregare
b. şei protetice
c. corp de punte
d. placa palatinală
e. bară linguală
R. - a,c

4.Corpul de punte:
a. este reprezentar de dinţii artificiali ce inlocuiesc dinţii absenţi
b. restaurează integritatea morfologică a arcadei
c. restaurează funcţiile aparatului dentomaxilar
d. nu suportă presiunile dinţilor antagonişti
e.este deformabil
R. - a,b,c

5.Pentru a serealiza funcţia de masticaţie punţile dentare trebuie să aibă următoarele

caracteristici:
a. rezistenţă mecanică la deformareae elastică, plastică şi la rupere
b. rezistenţă la abraziune
c. relieful ocluzal modificat
d.în zona laterală maxilară presiunile masticatorii se transmit paralel cu axul dintelui
e.să fie estetice
R. - a,b

6. În funcţie de materialul din care este realizat, corpul de punte poate fi:
a. masiv metalic
b. metalo-acrilic
c. metalo-ceramic
d. metalo-compozit
e. fotopolimerizabil
R. - a,b,c,d
7.În zona laterală maxilară, raportul corpului de punte cu creasta va fi:
a. suspendat
b. punctiform
c. tandent linear la versantul vestibular
d. semişa
e.şa
R. - c,d,e

8.Ca element de agregare, coroana turnată:

a. poate fi cu grosime totală
B.poate fi cu graosime dirijată
c. acoperă dinţii stîlpi în edentaţii frontale
d. este preferată cea cu grosime dirijată
e. în edentaţii laterale acoperă stâlpii distali
R. - a,b,d,e

9. Punţile dentare pot fi obţinute prin următoarele tehnici:

a. turnare
b. sinterizare
c.polimerizare
d. CAD-CAM
e. galvanizare
R. - a,b,d,e

10.Corpul de punte cu contact tangent linear:

a. prezintă o formă caracteristică
b. faţa mucozală nu este desfiinţată
c. faţa vestibulară este modelată cu şanţuri adânci
d. este indicat în zona laterală la maxilar
e este indicat în zona frontală la maxilar.
R. - a,d

11.Corpul de punte cu contact tangent linear la mandibulă:

a.este asemănător ca formă cu cel de la maxilar
b.prezintă trei feţe şi o muchie
c. reducerea feţei ocluzale se poate realiza spre lingual
d. faţa linguală este modelată cu aspect uşor concav
e. trebuie să favorizeze curăţirea şi autocurăţirea.
R. - b,c,e

12.Corpul de punte cu contact punctiform:

a. asigură o igienă satisfăcătoare
b. este indicat în zona laterală mandibulară
c. este indicat în zona laterală maxilară
d. feţele proximale, vestibulară şi linguală, sunt convergente spre zona cervicală
e.este fizionomic
R. - b,d

13. Corpul de punte suspendat:

a. nu are contact cu creasta edentată
b. este igienic
c. se realizează când există un spaţiu de 3-4 mm între faţa mucozală a corpului de punte şi
creasta edentată.
d. poate fi realizat din materiale fizionomice
e. este indicat în zona laterală mandibulară.
R. - a,b,c,e

14. În zona frontală la maxilar corpul de punte are un raport cu creasta edentată:
a. tangent linear la versantul vestibular
b. punctiform
c. semişa
d. mai rar în şa
e suspendat
R. - c,d

15. În zona laterală la maxilar corpul de punte are un raport cu creasta edentată:
a. tangent linear la versantul vestibular
b. semişa
c. suspendat
d. punctiform
e şa
R. - a,b

16.Formele corpului de punte în zona laterală maxilară:

a. casete cu faţete de acrilat
b. metalo-ceramic
c. total metalic
d. cupe metalice
e. semicupe
R. - a,b,c

17. Corpul de punte total metalic este:

a. indicat când dinţii stâlpi au dimensiuni cervico-incizală de 3-4 mm
b. indicat când creasta edentată este lată, proeminentă
c. rezistent la rupere
d. deformabil
e. ineficient în masticaţie
R. - a,b,c

18. În zona laterală mandibulară, corpul de punte trebuie să asigure:

a. curăţirea şi autocurăţirea
b. condiţiile ocluziei funcţionale static şi dinamic
c. fizionomia
d. triturarea eficientă a alimentelor
e. în dinamica mandibulară intererferenţe ocluzale
R. - a,b,d

19 În zona frontală mandibulară raportul corpului de punte cu creasta edentată:

a. depinde de forma şi volumul crestei alveolare
b. semişa
c.suspendat
d. tangent linear la vârful crestei
e. tangent linear la versantul vestibular.
R. - a,b,d

20. Tiparul poate fi realizat prin:

a. tehnica modernă
b. tehnica clasică
c. tehnici indirectă
d. tehnici directe
e. termopolimerizare
R. - a,b

21. În tehnica modernă Hereus:

a. la fiecare element se aplică câte o tijă
b. tija are lungime de 2-4 mm
c. tija are diametru de 10-15 mm
d. la extremitatea liberă se aplică o tijă ce va reprezenta macheta canalului intermediar de
curgere a aliajului lichid
e. pe fiecare element se aplică tija pentru canal principal de turnare.
R. - a,b,d

22.Machetele prefabricate:
a. se adaptează mai greu
b. pentru solidarizarea celor din ceară cu machetele elementelor de agregare se adaugă ceară
fierbinte
c.pot fi din ceară
d. pot fi din răşini sintetice
e. sunt ieftine
R. - b,c,d

23. Ambalarea machetei întru-un singur timp:

a. se realizează în chiuvete metalice
b. se realizează în chiuvete din plastic
c. macheta trebuie plasată într-o zonă mai rece, de unde începe procesul de solidificare
d. macheta se plasează într-o zonă caldă
e.se folosesc două materiale
R. - a,c

24.Migrarea dinţilor limitanţi breşei edentate:

a. poate fi în sens orizontal
b. este mai accentuată la tineri
c. poate fi în sens vertical
d. dacă spaţiul edentat este mai mare, dinţii corpului de punte vor fi mai mici
e. dacă spaţiul edentat este redus, modelarea suprafeţelor vestibulare va fi plană.
R. - a,b,c,e

25. Dacă dimensiunea spaţiului în sens cervico-ocluzal este redus:

a. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată în semişa
b. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată tangent linear la versantul vestibular
c. corpul de punte la mandibulă va avea raport suspendat
d. corpul de punte la mandibulă va avea raport punctiform
e. corpul de punte la mandibulă va avea raport în semişa.
R. - a,d

26. Solidarizarea corpului de punte la alementele de agregare se poate obţine prin:

a. fierbere
b.lipire
c. termopolimerizare
d. sudură
e. aplicare de acrilat autopolimerizabil
R. - b,d
27. Materialul topit este introdus în tipar folosind:
a. vacuum şi presiune
b. rotax
c. frondă
d. forţa de împingere a vaporilor
e presiune
R. - a,b,c,d,e

28.În laborator pot fi trimise următoarele tipuri de amprente realizate:

a. în 2 timpi
b. în 3 timpi
c în 4 timpi
d. într-un timp
e. în mai multi timpi
R. - a,b,d

29.Examinarea amprentei constă în:

a. verificarea integrităţii
b. controlul poziţiei elementelor de agregare
c. dacă antagoniştii sunt bine reprezentaţi
d.dacă ocluzia este corectă
e.materialul a făcut priză
R. - a,b,c,d

30.Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească un model:

a. să fie precis
b. să fie rigid nedeformabil
c.să fie dur
d. să prezinte rezistenţă la rupere, presiune şi frecare
e. să fie uşor de folosit.
R. - a,b,c,d

31. Materialele din care se realizează modelele pentru punţi dentare sunt:
a.gips obişnuit
b.gips dur (Moldano)
c.gips extradur (Moldaroc)
d. gips sintetic
e. acrilat autopolimerizabil
R. - a,b,c,d

32.Controlul modelelor constă în:

a. aprecierea poziţiei elementelor de agregare faţă de dinţii vecini şi antagonişti
b. apreciei asupra ocluziei
c. apreciei asupra morfologiei pe care o prezintă dinţii antagonişti şi vecini
d. dacă sunt soclate
e. să nu prezinte retenţii.
R. - a,b,c

33. Tehnica adiţiei de ceară:

a. tehnica “ocluziei anatomice”
b. presupune dotarea cu un arc facial de transfer
c.este preferată machetelor prefabricate
d.presupune cursuri speciale
e. foloseşte o ceară specială.
R. - a,b

34. Loturile – materiale folosite pentru lipit au următoarele caracteristici:

a. prezintă luciu şi culoare asemănătoare cu aliajul turnat
b. rezistente la tracţiuni, încovoiere
c. rezistente la coroziune în mediu bucal
d. curg cu uşurinşă la o temperatură de 800-1000º C
e. curg cu uşurinţă la o temperatură de 700-850º C
R. - a,b,c,d

35. Accidente ale lipirii:

a. la temperaturi mai ridicate decât cele recomandate, granulaţia aliajului se măreşte, aliajul
devine casant ceea ce duce la fracturi
b. depus în exces curge pe zonele vecine
c. pe suprafaţa ocluzală surplusul de lipitură modifică raportul cu dinţii antagonişti
d. pe suprafaţa vestibulară se produc modificări de culoare.
e. pe suprafaţa mucozală surplusul de lipitură reduce locul rezervat papilei interdentare.
R. - a,b,c,d,e

36. Materiale utilizate pentru înregistrarea ocluziei:

a. folii de ceară roz
b. pasta ZOE
c. bordură de ocluzie din ceară fixată la baza unui şablon
d. cape de transfer şi răşină autopolimerizabilă
e. amprente totale cu elastomeri chit şi fluid.
R. - a,b,c,d,e

37.Modelul cu bonturi mobilizabile poate fi realizat din:

a. gips extradur
b. cupru
c.aliaje uşor fuzibile
d.acrilat termopolimerizabil
e.acrilat autopolimerizabil
R. - a,b,c

38. Din categoria punţilor speciale fac parte:

a. puntea totală
b.puntea cu extensie
c. puntea pe implanturi
d.puntea provizorie
e. puntea Marylend
R. - a,b,c,d,e

39 Fazele clinico-tehnice pentru realizarea punţii totale constau în:

a. examen clinic
b. amprentarea ambelor arcade
realizarea modelului de studie şi şabloanelor
d. înregistrarea poziţiei de IM în relaţie centrică şi prepararea dinţilor stâlpi
e. amprentarea câmpului protetic.
R. - a,b,c,d,e

40. Puntea provizorie are drept scop restabilirea funcţiei:

a. fizionomice
b. fonetice
c. parţial masticatorie
d. menţinerea raporturilor intermaxilare
e.biologică
R. - a,b,c,d,e

Complement simplu
1.Corpul de punte suspendat asigură refacerea:
a. funcţiilor fonetică şi fizionomică
b. funcţiilor fonetică şi masticatorie
c.funcţiilor igienică şi masticatorie
d.funcţiilor fizionomică şi masticatorie
e. zonei frontale maxilare
R. - c

2.Relieful ocluzal al corpului de punte trebuie realizat:

a. moderat cuspidat
b. în acord cu stereotipul masticator al pacientului individualizat, în raport coresct cu arcada
antagonistă
c. în acord cu dimensiunea vestibulo-orală a dinţilor stâlpi
d. aplatizat
e. cuspizi inalţi şi şanţuri intercuspidiene adânci
R. - b

3. Puntea din elemente separate se caracterizează prin:

a. număr redus de faze de lucru
b. rezistenţă crescută
c.consum redus de materiale
d. uşor de realizat
e. rezistenţă redusă la nivelul joncţiunii elementelor de agregare cu corpul de punte
R. - e

4. În cazul ambalării machetei corpului de punte după metoda Hereus, macheta rezervorului de
aliaj fluid este reprezentată de:
a. câte o sferă pentru fiecare element al machetei
b. macheta canalului intermediar
c. macheta canalelor principale
d. macheta canalelor secundare
e. macheta canalelor secundare şi intermediare
R. - b

5.Ambalarea machetei unei punţi se realizează în scopul obţinerii:

a. modelului duplicat
b. tiparului
c. imaginii pozitive a machetei
d. modelului de studiu
e. modelului cu bont mobilizabil
R. - b

6. Ambalarea orizontală a machetei unei punţi se adresează:

a. machetei punţii acrilice
b. machetei punţii metalo-compozite
c. machetei punţii metalo-ceramice
d. machetei punţii integral ceramice
e. machetei punţii integral compozite
R. - a

7.Corpul de punte punctiform este indicat în:

a. edentaţii clasa a IIIa Kennedy maxilare
b. edentaţii clasa a IV-a mandibulare
c.edentaţii clasa a III-a Kennedy mandibulare
d. atunci când dinţii stâlpi au diametru cervico-ocluzal de 7-8 mm
e. edentaţii clasa I Kennedz mandibulare
R. - c

8. Pregătirea machetei infrastructurii metalice a unei punţi, pentru ambalare se realizează prin:
a.sablare
b.detensionare, degresare, oxidare
c. aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor, detensionare, degresare
d. condiţionare
e. gravaj electrochimic
R. - c

9. Retenţia punţilor dentare pe câmpul protetic este asigurată de:

a. utilizarea coroanelor parţiale ca elemente de agregare
b. fricţiunea dintre elementele de agregare şi dinţii stâlpi
c. paralelismul dintre dinţii stâlpi
d. utilizarea de dinţi stâlpi amplasaţi în planuri diferite
e. utilizarea dinţilor stâlpi cu coroane scurte
R. - b,c,d

10 Amprentarea câmpului protetic este:

a. fază de laborator
b. fază clinică
c. realizată de către tehnician
d. greu de realizat
e.realizată pe modelul duplicat
R. - b
Răspunsuri
1 b,c,d
2 a,b,c
3 a,c
4 a,b,c
5 a,b
6 a,b,c,d
7 c,d,e
8 a,b,d,e
9 a,b,d,e
10 a,d
11 b,c,e
12 b,d
13 a,b,c,e
14 c,d
15 a,b
16 a,b,c
17 a,b,c
18 a,b,d
19 a,b,d
20 a,b
21 a,b,d
22 b,c.d
23 a,c
24 a,b,c,e
25 a,d
26 b,d
27a,b,c,d,e
28 a,b,d
29a,b,c,d
30a,b,c,d
31a,b,c,d
32 a,b,c
33 a,b
34 a,b,c,d
35 a,b,c,d,e
36 a,b,c,d,e
37 a,b,c
38 a,b, c,d,e
39 a,b,c,d,e
40 a,b,c,d,e
Cs
1c
2b
3e
4b
5b
6a
7c
8c
9b
10 b