1.

DEFINIREA TURNURILOR DE RĂCIRE

Turnurile de răcire sunt construcții speciale caracteristice, destinate răcirii cu circuit
închis a apei din schimbătoarele de căldura. Realizarea acestora a devenit necesara odata cu
creșterea necesităților de apă rece, ce nu au mai putut fi asigurate de sursele naturale fara să fi
condus la poluare termica.
Forma turnurilor de răcire a evoluat de-a
lungul timpului de la turnuri mici cu formă cilindrică
ajungându-se la turnuri cu formp de hiperboloid de
rotație cu o înălțime mare în raport cu secțiunea
lui transversală .

Primul turn de răcire din beton armat sub formă

hiperbolică a fost construit de inginerii olandezi
Frederik van Iterson și Gerard Kuypers în 1918 , în
orașul Heerlen . Aceștia au întâmpinat numeroase
dificultăți datorită propunerii inedite de a construi
un turn de beton armat, gol în interior , având formă
Primul tur de răcire , Heerlen (Olanda) , 1918
de hiperboloid de dimensiuni mari cu o grosime a
pereților de 600 mm . Ulterior această variantă
a fost perfecționată în Marea Britanie, construindu-se
în 1930 , la Liverpool, Anglia , un turn de răcire cu grosimea pereților de 350 mm, utilizat pentru
răcirea apei aferente unei centrale de energie electrică pe bază de cărbune .

2. CLASIFICARE
Clasificarea turnurilor de răcire a apei se face pornind atât de la modul de realizare a
contactului dintre apă și aer cât și de la modul de realizare a construcției .
a) Din punct de vedere al sistemului de răcire admis , există :
- sisteme de răcire în circuit deschis care utilizează iazuri de răcire sau bazine
artificiale
- sisteme de răcire în circuit închis care utilizează bazine de stropire
- sisteme de răcire descoperite

1
 b) Sisteme de răcire în circuit închis se clasifică în funcție de elementele instalație
interiore de irigație, sisteme de răcire :
- prin stropire
- cu picurare
- cu pânză de apă
- mixte
c) După felul tirajului necesar pentru contactul dintre apă și aer se întâlnesc :
- sisteme de răcire cu tiraj natural
- sisteme de răcire cu tiraj forțat
- sisteme de răcire cu tiraj mixt
d) După materialul din care este executat scheletul de rezistență turnurile, pot fi :
- din lemn
- cu schelet metalic căptușit cu panouri de lemn
- din beton armat monolit
- din beton armat prefabricat
e) Dupa forma turnurilor , aceasta fiind în strânsă legătură cu materialele din care este
executat și cu cu debitul pe care îl au :
- cilindrice;
- cilindrice cu nervuri;
- cilindrice cu evazare inferioara;
- hiperboloizi de rotatie;
- tronconic

2
 Forme cosuri la turnuri de racire din beton armat monolit:
a – cilindric, fara nervure; b – cilindric, cu nervuri; c – cilindric, cu evazare in zona inferioara; d –
hiperboloid de rotatie

3
 Turn de racire hiperbolic

1 – bazin de colectare a apei racite; 2 – fundatie; 3 – peretele turnului; 4 – stalp

Turn de racire hiperbolic. Sectiuni orizontale:

5 – grinda secundara; 6 – grinda principala; 7 – placa azbociment; 8 – stalp;
9 – perete despartitor

4
 Turn de racire hiperbolic. Sectiune verticala prin instalatia de racire:

1 – bazin de colactare a apei racite; 2 – fundatie; 3 – peretele turnului; 4 –stalp;

5 – grinda secundara; 6 – ginda principala; 7 – placa azbociment; 8 – stalp; 10 – tub azbociment; 11 – jgheab
principal de distributie; 12 – conducta de aductiune

3. ELEMENTE COMPONENTE

Turnurile de răcire cu tiraj natural sunt alcătuite din urmatoarele părți principale:

 bazinul de apa ;
 coșul de tiraj ;
 sistemul de răcire (instalatie de racire + goluri admisie aer) ;
 conductă pentru aducere apei ;
 sistem de distribuție a apei .

5
 Turn de răcire cu tiraj natural în contracurent
1- coş de tiraj 2- bazin 3- sistem de distribuţie a apei
4- conductă pentru aducerea apei 5- sistem de răcire

În cazul turnurilor de răcire cu tiraj natural, circulația aerului este determinată de

diferența între greutatea aerului exterior rece si cea a aerului din turn, încălzit, de multe ori
mai umed decat aerul exterior. La cele cu regim de funcționare umed, apa caldă cedează prin
contact direct cu aerul, răcindu-se prin evaporare, prin convecție si prin radiație .

Turnurile de răcire cu tiraj forțat au următoarea alcătuire :

 bazinul de apa ;
 coșul de tiraj ;
 ventilator ;
 motorul electric şi reductorul de turaţie ;
 sistemul de răcire (instalatie de racire + goluri admisie aer) ;
 sistem de distribuție a apei ;
 sistem de reţinere a picăturilor ;
 canal de acces .

6
 4

Turn de răcire cu tiraj forţat

1-coş de tiraj 2-ventilator3-motorul electric şi reductorul de turaţie 4-bazin

5-sistem de răcire 6-distribuţia apei 7-sistem de reţinere a picăturilor
8-canal de acces

La turnurile de răcire cu tiraj forțat circulația aerului se asigură prin ventilatoare de

absorbție sau de refulare. Instalațiile de răcire sunt identice turnurilor cu tiraj natural.
Deoarece turnurile cu tiraj forțat au consumuri de energie mari și performanțe de răcire mai
scazute, s-au impus cu preponderență turnurile de răcire cu tiraj natural și cu regim de
funcționare uscat .

4. PRINCIPII DE FUNCȚIONARE

Fenomenul de răcire a apei în instalațiile de răcire, se bazează pe schimbul de căldură

ce se produce între apa ce trebuie răcită și aerul ambiant cu care ea vine în contact.
Acest schimb se realizează :
 prin contact direct, când apa vine în contact direct cu aerul se răcește prin
evaporare, prin convecție și prin radiație

7
  prin intermediul unui perete metalic când apa nu vine în contact direct cu aerul, iar
căldura se transmite prin conductibilitate și convecție la aer (acest sistem este rar utilizat)
Posibilitățile de a aduce apa în contact direct cu aerul în instalațiile de răcire sunt :
 se trece apa sub formă de picături printr-un curent de aer
 apa se injectează prin duze sub formă de picături fine de apă
 se trece aerul prin apăâ
Răcirea apei se produce prin formarea pe suprafața apei a unui strat subțire de aer
saturat având temperatura apei, care intră într-un schimb de căldură cu aerul ambiant de-a
lungul suprafeței apei . Apa se răcește ca efect al diferenței presiunii vaporilor și al diferenței
temperaturilor.
Răcirea apei influențată deci în mod direct de starea atmosferică înconjurătoare
instalației de răcire . În general se tinde să se obțină o suprafață de contact și o viteză cât mai
mare între apă și aer .
În industrie sunt folosite diferite tipuri de turnuri de răcire. Exista sisteme de răcire în
care apa este folosită o singura data (cu trecere unica) după care apa este evacuată la
canalizare și sunt procedee de răcire în care apa este recirculată. Acestea din urmă pot fi cu
circuit inchis sau cu circuit deschis.
In turnurile cu circuit inchis apa care trebuie racita circula printr-un schimbator de
caldura tubular etans care este racit prin stropire cu apa din turnul de racire. O mica parte din
apa de racire se evapora asigurand in acest fel eliminarea caldurii.
Turnurile de racire inchise, cu schimbator de caldura racit cu apa, au anumite
avantaje. Acest mod de racire permite restrangerea apei de racire numai la cantitatea ce seafla
in interiorul turnului. Circuitul primar este inchis si nu intra in contact cu aerul. Apa de racire
pulverizata nu poate fi contaminata de bacterii care se pot dezvolta in tubulatura sistemului de
racire. Cantitatea de apa care trebuie tratata este mai mica, redusa numai la aceea care se
gaseste in turnul de racire. In plus, temperatura acesteia este mai scazuta decat apa din
circuitul sistemului de racire. Cu cat temperatura apei este mai ridicata, cu atat riscul
contaminarii bacteriene este mai ridicat.

8
 In turnurile de racire deschise, apa care provine din sistemul de racire este distribuita
direct pe suprafata de pulverizare si intra in contact cu aerul suflat prin turn, asigurand astfel
racirea acesteia prin evaporarea unei anumite cantitati de apa.
Acest tip de racire este cel mai avantajos din punct de vedere al randamentului, al
dimensiunilor, al costului si al consumului energetic.
In ceea ce priveste riscurile legate de calitatea apei trebuie tinut cont de volumul de apa ce
trebuie gestionat (apa din turnul de racire si a celei din reteaua de racire) si de diversitatea de
materiale cu care aceasta intra in contact. In aceste sisteme apa are temperaturi ridicate ceea ce
favorizeaza proliferarea microbiana, iar punctele calde ale sistemului reprezinta zone favorabile
depunerilor de piatra si de producere a coroziunii.

5. ASPECTE TEHNICE ȘI CONSTRUCTIVE

În vederea construcției unui turn de racire se vor folosi în general cofraje glisante
însoțite de schele demontabile din țevi metalice .
5.1 Bazinul de apă
Bazinul de apă este rezervorul în care se înmagazineaza apa dupa ce a trecut prin
instalația de răcire .
Odată cu terminare lucrărilor de pământ (tersamentelor) se pot executa lucrările de
betonare ale stratului de egalizare de sub fundul bazinului, de sub inelul inferior de rezemare,
efectuând în acelaşi timp asamblarea primului etaj al schelei din ţevi .

9
 Bazinul de apă al turnurilor este alcătuit dintr-un rezervor de apă descoperit având
forma circulară sau poligonală și cu un diametru de 50-60 m . Adâncimea medie a apei este
de 2,50 m .
Din bazin, apa racită este recirculată prin conducte alimentate de la partea inferioară a
rezervorului. Bazinul are in plan forma circulară sau poligonală. Dimensiunile în plan ale
bazinului sunt determinate de suprafața de colectare a apei, care depinde de instalația de
răcire. Bazinele se execută îngropate parțial sau pe toată înălțimea .
Bazinul funcționează și iarnă și vară , apa având temperatură de 25 0 - 400 C.
Bazinul poate fi continuu sau prevăzut cu un rezervor central sau lateral de diametru de
circa 5 m și de adâncime variabilă, după cantitatea de apă necesară a fi înmagazinată ca
rezervă .
Pe durata lucrărilor de întreținere sau reparații, pentru a evita întreruperea funcționării
turnului , bazinele sunt prevazute de regula cu pereți despărțitori care asigură funcționarea
independentă a unei parți din turnul de răcire. Asigurarea izolării pereților și asigurarea
deplasării independente între rezervor si turn se realizează cu materiale hidrofuge între
peretele bazinului si inelul de susținere a coșului. Uneori inelul de susținere a coșului
îndeplinește și rolul de perete lateral al rezervorului (teren de fundare cu tasări reduse) .

Pozitionarea bazinului in raport cu turnul de racire

1 – inelul de fundatie al conului turnului; 2 – scheletul de sustinere al turnului, prevazut cu goluri de admisie a
aerului; 3 – peretele turnului; 4 – bazinul de apa; 5 – argila

Bazinul are solicitări mari iarna din efectul variațiilor de temperatură . Din această
cauză i se prevăd posibilități de rosturi de dilatare .
Bazinul se face, când este posibil , cu totul independent de construcția turnului de
răcire și este astfel proiectat încât să poată avea mișcări libere la variațiile de temperatură . El
se face pe un radier armat cu grosime de 20 cm, iar pereții verticali se fac încastrați într-o
fundație inelară continuă . Rostul între bazin și pereții verticali se etanșeaza cu mare atenție,

10
având un rol fundamental. Pereții verticali se încastrează în radier când nu se poate realiza
independența bazinului . Radierul se armează dublu cu vergele ϕ 10 - 12 mm , așezate la
distanțe de 20 – 25 cm .

5.2 Scheletul de susținere al coșului

Cosul turnului reazema pe inelul de fundatie prin intermediul unui schelet prevazut cu
goluri necesare admisiei aerului in turn. Deasupra golurilor de admisie se realizeaza inelul
superior al scheletului de sustinere.
Odată cu terminare lucrărilor de betonare a bazinului și a inelului inferior de rezemare
putem trece la armarea și betonarea stâlpilor diagonali, cât și a inelului superior de rezemare
conform schemei din figura de mai jos.

Acest schelet al turnului reprezinta elementul de rezistenta prin care peretele cosului
reazema pe scheletul de sustinere si care adaposteste instalatia de racire a apei. Din motive
tehnologice zona turnului care cuprinde golurile pentru admisia aerului si instalatia de racire
se evazeaza in raport cu cosul propriu zis. Acest fapt creeaza dificultati la alcatuirea
structurilor de rezistenta ale turnurilor cilindrice si avantaje turnurilor hiperbolice.

11
 Asigurarea unor goluri de admisie a aerului cat mai mari se obtine prin alcatuirea
scheletului de sustinere a cosului turnului sub forma de grinzi Vierendel sau sub forma de
grinzi cu zabrele cu diagonale simple sau incrucisate.

Inelul inferior are la baza o fundatie necesara preluarii greutatii proprii a cosului si
actiunii vantului. Aceasta fundatie se realizeaza orizontala sau inclinata, iar inelul inferior
impreuna cu talpa fundatiei se alcatuiesc ca o grinda inelara continua, pe care reazema
montantii sau diagonalele scheletului cu goluri ce sustin cosul. Inelul superior leaga
elementele scheletului cu goluri si face corp comun cu peretele cosului.

Armarea sistemului de susținere

12
 Stâlpii scheletului de susținere se consideră de obicei încastrați în placa curbă a
turnului și articulați perpendicular pe aceasta .

5.3 Coșul turnului

Coșurile turnurilor de răcire pot fi executate din :

- lemn , rezemat pe bazinul de beton armat ;

- un schelet de beton armat pe care reazemă un coș de lemn sau un coș alcătuit
dintr-un schelet de metal și panouri din lemn ;
- beton armat monolot având formă de cilindrică, prismatică de hiperboloid etc. ;
- prefabricate din beton armat în formă de clavouri, plăci sau chesoane,
monolitizate prin piese de beton armat monolit .

Forma geometrică a coșurilor turnurilor de răcire poate fi cilindrică, tronconică,

prismatică, troncopiramidală sau hiperboloid de rotație.

5.3.1 Coșuri din beton armat monolit

Turnurile de răcire din beton armat monolit sunt folosite pentru debite mari și foarte
mari și pentru debite mici în cazul când se pune accentul neîntreruptă, chiar în timpul
reparațiilor . În mod curent se fac pentru debite de 1000 – 10000 m3 pe oră .
Coșurile din beton armat monolit pot avea formă cilindrică, tronconică sau
hiperboloid de rotație .
Odată cu terminare lucrărilor de betonare a sistemului de susținere a coșului putem
trece la betonarea membranei hiperbolice a coșului . Simultan se pot executa lucrările de
izolare și se pot executa lucrările de betonare a turnului de distribuție a apei . După betonarea
membranei hiperbolice se poate monta scara exterioară și demontarea schelei metalice.
Pentru o bună rezistență a coșului la acțiunea vântului, el se face cu pereți armați atât la
interior cât și la exterior . Ulterior se va turna cel de-al doilea strat al fundului bazinului,
canalul de aducere a apei și canalul de evacuare a apei .
Având în vedere că betonul din care sunt facute aceste turnuri este în permanență în
contact cu aerul fierbinte și cu vaporii de apă, trebuie sa utilizăm un beton compact de
rezistență înaltă, care să reziste influențelor fizice și chimice ale acestui aer .
Primele turnuri monolite au fost cele de formă cilindrică . Ele sunt alcătuite dintr-o
fundație circulară independentă sau care reazemă pe pereții exteriori ai bazinului de
colectare. La partea inferioară a turnului sunt prevăzute deschideri pentru admisia aerului .

13
 Coșurile cilindrice au avantajul ca pot fi realizate cu cofraje glisante. Dezavantajul
turnurilor cu coș cilindric apare din necesitatea evazării zonei inferioare a turnului, în care
sunt dispuse golurile pentru admisia aerului.

Trecerea de la secțiunea coșului propriu-zis la secțiunea turnului care adăpostește

instalația de răcire, s-a realizat prin intermediul unei cupole semisferice. În acest caz această
cupola este prevazută la partea inferioara cu un inel solicitat la compresiune pe care reazema
pereții cilindrici ai coșului propriu-zis, instalația de răcire a apei fiind construită sub aceeași
cupolă.
Coșul de forma cilindrică poate rezema și pe construcția inferioară a turnului,
realizată prismatică sau cilindrică, prin intermediul unui inel conic sau direct pe teren prin
intermediul unor stâlpi care se sprijină pe radier sau pe fundații proprii străbatând radierul.

a – cilindric, fara nervure; b – cilindric, cu nervuri; c – cilindric, cu evazare in zona inferioara; d –

hiperboloid de rotatie

Coșul propriu-zis se execută cu grosime constantă, determinata de utilizarea cofrajelor

glisante. Pentru a se obține un aspect architectural mai plăcut, pereții coșului pot fi prevăzuți
cu nervuri ce pot avea aport și ca elemente de rezistență, grosimea plăcii în acest caz putând
fi redusă. Această soluție este mai dificilă din punct de vedere al executării lucrărilor. Pereții
coșurilor cilindrice se armeaza cu o rețea dublă poziționată spre interior și spre exterior, în
vederea îmbunătățirii comportării la fisurare a pereților solicitați defavorabil de efectul
variațiilor mari de temperatură provenite din exploatarea turnului. Armatura inelara a
coșurilor cilindrice rezultă în general constructiv. S-au realizat și turnuri de răcire cu forma
ușor conică, folosind cofraje glisante.

14
 Turnurile de răcire în formă de hiperboloid de rotație reprezintă cea mai nouă formă
utilizată la asemnea construcții.

Coșurile în formă de hiperboloid de rotație reprezintă soluția cea mai avantajoasă

pentru turnurile de mare capacitate, cu toate ca în acest caz nu se pot utiliza cofraje glisante.
Aceste turnuri se realizează prin utilizarea cofrajelor refolosibile alcatuite de regula din
panouri mari îmbinate între ele după direcția generatoarelor rectilinii ale suprafeței
hiperboloidului de rotație. Forma hiperbolică exclude necesitatea evazării zonei inferioare
care adăpostește instalația de răcire a apei. In acest caz, peretele coșului face corp comun cu
peretele ce acopera instalația.

5.3.2 Coșuri din elemente prefabricate

Turnurile de răcire prefabricate au căpătat o largă răspândire ultimul timp, fiind o
alternativă la turnurile din beton monolit în vederea eliminării consumului important de
manoperă și material pentru cofraje . Susceptibile de prefabricare sunt atât coșurile cilindrice
cât și cele sub formă de hiperboloid de rotație .
Turnurile cu formă de hiperboloid de rotație sunt cele mai moderne, fiind o executate
din panouri mari sau din rețele de grinzi pe care reazemă panourile prefabricate și coșurile
executate din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare .

Turnurile de răcire cilindrice din beton armat prefabricat au infrastructura asemănătoare cu

cea a turnurilor monolite prefabricat fiind doar coșul .

15
 Infrastructura turnurilor cu formă de
hiperboloid

In ambele cazuri partea inferioară a turnului (scheletul de susținere si rezervorul) se

execută din beton armat monolit. Etapele principale în realizarea sistemului prefabricat sunt:
 executare elemente prefabricate curbe sub formă de bolțari;
 transportarea bolțarilor pe șantier;
 asamblarea bolțarilor în inele prefabricate cu armături inelare pretensionate;
 montare suprapusă a inelelor obținute cu ajutorul macaralelor pe pneuri;
 asamblare pe verticală a inelelor prin precomprimare.
Prefabricatele utilizate sunt realizate in formă de clavouri sau de panouri din care se
alcătuiesc rețele spațiale. Grosimea acestor clavouri 12 - 25 cm , înălțimea de aprox. 25 – 40
cm , iar lungimea lor este de 1 – 2 m .
Clavourile se asamblează astfel încât bucla unuia să vină în continuarea celuilalt
clavou. Clavourile se montează în așa fel încât să se completeze un rând întreg pe
circumferița coșului .
Clavourile au marginile teșite astfel încât să se realizeze curbura coșului . Buclele
fiecărui șir trebuie să corespundă cu buclele șirului următor . În interiorul lor se dispune
armătura pe direcția generatoarei și se lasă mustăți orizontale . Se toarnă apoi un beton destul
de fluid pentru a umple bine golul . Se realizează astfel o bună legătură inelară cât și pe
direcția generatoarei . Clavourile sunt de asemenea armate .
Coșul turnului de răcire se împarte în tronsoane de 5-8 m înălțime . La începutul și
sfârșitul fiecărui tronson, clavourile sunt solidarizate cu centuri puternice orizontale, turnate
monolit în cofraje de beton armat în formă convenabilă . Grosimea acestui perete clavou –
cofraj este de 5 – 8 cm .

16
 Mustățile ce ies din nervurile verticale

Din armătura nervurilor verticale, formate de buclele clavourilor se lasă mustăți la

terminare fiecărui tronson, pentru a le face legătura cu nervurile tronsonului următor .
Coșul, are la partea inferioară o centură monolită puternică, turnată odată cu
infrastructura turnului . La partea superioară turnul se termină cu o centură monolită tunată în
cofraj de beton armat de aproximativ 30 cm înălțime.

Centura de la partea superioară

17
 Utilizarea clavourilor pentru turnurile hiperbolice prezintă dezavantajul realizării unor
elemente prefabricate la care unele fețe sunt teşite pentru permiterea realizării formelor
hiperbolice .
Un alt sistem pentru turnurile hiperbolice prefabricate îl reprezintă utilizarea
panourilor prefabricate romboedrice sau triunghiulare. Astfel, din inelul superior al
scheletului de susţinere executat monolit sunt lăsate după direcţia generatoarelor rectilinii ale
hiperboloidului, la distanţă egală cu lăţimea panourilor, mustăţi din oţel beton de 4 - 5 m
lungime. Între aceste mustăţi se montează panourile prefabricate romboedrice. După
solidarizarea armăturii longitudinale cu mustăţile lăsate din pereţii panourilor se toarnă
nervurile corespunzătoare primului rând de prefabricate. Mustăţile longitudinale sunt
prelungite cu alte bare longitudinale s.a.m.d. până la realizarea integrală a turnului. La partea
superioară panourile prefabricate şi reţeaua de nervuri sunt solidarizate printr-un inel monolit.

O soluţie mai simplă o constituie elementele prefabricate liniare dispuse după

generatoare rectilinii şi inele orizontale formând o reţea triunghiulară spaţială. Elementele
sunt asamblate după unul din sistemele utilizate la construcţiile lamelare. Golurile create de
elemente se completează cu plăci plane subţiri prefabricate. Structura de rezistenţă obţinută
este mai rigidă prezintă deformaţii în timp mai mici şi are o capacitate de rezistenţă mai mare.

O altă soluţie avantajoasă pentru turnuri prefabricate o reprezintă folosirea panourilor

mari cu nervuri. Aceste sisteme sunt utilizate de regulă la turnuri prismatice, panourile fiind
în acest caz dreptunghiulare. La aceste turnuri se adopta de regulă tirajul forţat.

Pentru corpurile troncopiramidale se folosesc panouri mari plane sub formă trapezoidală.

18
Bibliografie:

1. „Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente

prefabricate în zone rurale". indicativ GP081-Q3
2.Betonul armat-Constructii industriale, Mihail D.Hangan,Editura
Tehnica,Bucuresti, 1958
3.Constructii de Beton Armat, A.Mihul, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1969

19