UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA

FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM

DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE

= APLICATII SEMINAR / LABORATOR =

1
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

M1 – SERVICIUL DE TRAFIC NAVAL - VTS

STUDIU DE CAZ:

SERVICIUL VTS CONSTANTA

1. PREZENTARE
Sistemul VTMIS Constanta este un sistem integrat de management al traficului maritim ce
asigura achizitia, procesarea, managementul, stocarea, consultarea si prezentarea datelor de
sistem si a datelor de la senzori periferici.
VTS Constanta este constituit ca un serviciu complex de supraveghere, coordonare,
monitorizare si management a traficului navelor care asigura functionarea optima a sistemului
operational de informatii, de asistenta in navigatie, de organizare si gestionare a traficului si
destinat sa contribuie la desfasurarea traficului navelor in conditii de siguranta si eficienta in
zona VTS.

Serviciul VTS Constanta functioneaza continuu 24 de ore din 24 iar personalul VTS este
organizat in ture si foloseste în comunicaţii limba engleză utilizând Vocabularul Standard şi

2
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

Expresiile Standard pentru Comunicare Maritimă (IMO – SMCPs), şi/sau limba română, dupa
caz.
Principalele sarcini ale serviciului VTS Constanta constau în : monitorizarea, coordonarea,
supravegherea si managementul traficului maritim, in scopul asigurarii sigurantei navigatiei,
eficientizarii traficului naval şi protejarii mediului în zona VTS.
Zona VTS a serviciului VTS Constanta, cuprinde zona maritima delimitata de sectorul de cerc cu
raza de 12 Mm din punctul de coordonate: latitudine 44˚10΄.2N si longitudine 028˚39΄.6 E
(centrul VTS Constanta).
ADRESA :
CONSTANTA: 900900,
Incinta Port nr.1, Cladirea ANR, Et. 11
Telefon : +0372416809; Fax: +0372416810
e-mail: vtscta@rna.ro

2. OPERARE SI FUNCTIONARE
Toate navele indiferent de pavilion si marime care naviga in zona VTS sunt obligate sa se
conformeze regulilor serviciului VTS Constanta.
Canalul de lucru în radiofonie folosit de serviciul VTS Constanta este canalul 67 VHF.
2.1 Servicii si facilitati
Serviciul VTS Constanta poate asigura urmatoarele servicii si facilitati:
a) – serviciul de informare, furnizeaza în timp util, la cerere sau ori de cate ori situatia impune
informatii relevante pentru zona VTS referitoare la:
- traficul din zona;
- situatia meteorologica locala;
- zonele si facilitatile de ancorare în rada exterioara si interioara a portului Constanta;
- pericole si/sau restrictii de navigatie;
- orice alte informatii relevante necesare navelor.
b) – serviciul de asistenta, asigura la cerere sau ori de cate ori se impune, asistenta navelor
aflate în trafic în zona VTS si monitorizarea efectelor în situatii de:
- trafic intens ;
- vizibilitate redusa ;
- conditii meteorologice nefavorabile ;
- potenţial pericol, etc..
c) – serviciul de organizare trafic, asigura organizarea si controlul traficului prin furnizarea de
informari, avizari si recomandari navelor, in scopul prevenirii situatiilor potential periculoase in
trafic, a incidentelor si accidentelor de navigatie in zona VTS.
2.2 Raportare si comunicare

3
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

In zona VTS a serviciului VTS Constanta toate navele, indiferent de pavilion sau marime, au
obligatia sa:
a) – raporteze in canalul 67 VHF la VTS Constanta in momentul intrarii pe schema de
separare a traficului;
b) – raporteze la VTS Constanta in canalul 67 VHF cand intra/ies în/din zona VTS;
c) – raporteze la VTS Constanta in canalul 67 VHF, orice miscare si/sau schimbare a
pozitiei in/din zona de ancoraj;
d) – asigurare o veghe radio continua in VHF canalul 67;
e) – utilizeze schema de separare a traficului cand au ca port de destinatie portul
Constanta;
f) – respecte zona de ancoraj indicata;
g) – respecte legislatia nationala privind navigatia in apele nationale navigabile, intrarea,
stationarea, operarea si iesirea in/din porturi;
h) – respecte prevederile Regulamentului international pentru prevenirea abordajelor pe
mare (COLREG) si semnificatia sistemului de balizaj IALA.
Constanta VTS - canal de lucru = VHF canalul 67
SAR – Poluare (MRCC C-ta) - ascultare / monitorizare în VHF/DSC zonele A1 si A2
Capitania portului Constanta - canal de lucru = VHF canalul 67
Pilotaj Constanta - canal de lucru = VHF canalul 14
Compania de remorcaj - canal de lucru = VHF canalul 11 şi 13
- canal 12 VHF pentru buletin meteo (07:00 UTC, 13:00
Constanta Radio
UTC şi 19:00 UTC).
2.3 Raportare incidente/accidente
Comandantul unei nave care naviga in apele nationale navigabile, zona economica exclusiva este
obligat sa raporteze imediat la centrul VTS in VHF canalul 67, despre:
a) – orice incident sau accident afectand siguranta navei, precum coliziunea, esuarea, avaria,
defectiunile majore ori avarierea, inundarea sau deplasarea marfii, precum si orice defecte la
corpul navei, la structura masinilor etc.;
b) – orice incident sau accident care pune în pericol siguranta navigatiei, precum si orice
defectiuni care pot sa afecteze manevrabilitatea navei ori starea de buna navigabilitate, sistemul
de propulsie sau instalatia de guvernare, generatoarele electrice, echipamentul de navigatie ori de
comunicatii;
c) – orice situatie susceptibila sa conduca la poluarea apelor sau tarmului Romaniei, precum
descarcarea ori pericolul descarcarii de produse poluante în mare;
d) – orice pata de materiale poluante, colete, pachete ori alte bunuri aflate in deriva pe mare;
4
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

e) – orice situatie susceptibila sa conduca la dezvoltarea unui incident sau eveniment de

navigatie;
f) – orice alta situatie daca considera necesar.
Serviciile si facilitatile oferite de serviciul VTSnstanta nu scuteste comandantul unei nave de
responsabilitatea acestuia in asigurarea sigurantei navigatiei, persoanelor si mediului.
3. ATRIBUTII PERSONAL VTS:
a). Monitorizeaza, coordoneaza si supravegheaza traficul maritim in zona VTS, in scopul
asigurarii sigurantei navigatiei, eficientizarii traficului naval si protejarii mediului marin;
b). Supravegheaza si coordoneaza navele prin dispozitivul de separare a traficului;
c). Transmite informatii si acorda asistenta in navigatie, navelor care naviga in zona VTS;
d). Urmareste respectarea disciplinei navigatiei in zona VTS;
e). Urmareste respectarea zonelor de imbarcare / debarcare piloti, dupa caz;
f). Informeaza navele cu privire la zonele temporar interzise navigatiei sau periculoase pentru
navigatie si supravegheaza conformarea acestora;
g). Înregistreaza manevrele navelor maritime in baza de date a sistemului VTMIS;
h). Permite intrarea navelor in rada interioara a portului Constanta in situatii speciale pe baza
solicitarii navei printr-un Master request, cu aprobarea capitanului sef de port;
i). Monitorizeaza, coordoneaza si supravegheaza navigatia in conditii de vizibilitate redusa in
zona VTS;
j). Suspenda traficul naval in conditii hidro-meteorologice deosebite (furtuna, ploi, ninsori
abundente, viscol, vizibilitate redusa etc.), cu aprobarea capitanului sef de port;
k). Informează serviciul SAR-Poluare din cadrul Centrului Maritim de Coordonare atunci cand
recepţionează în canalul de lucru sau alte mijloace de comunicaţie, mesaje de la nave/terţi
privind cazuri SAR sau de poluare marină;
l). Informeaza serviciile competente din cadrul ANR si/sau Capitanie asupra evenimentelor de
navigatie petrecute în zona VTS si tine evidenta acestora;
m). Urmareste respectarea regulilor de navigatie in zona VTS Constanta si informeaza serviciul
Siguranta navigatiei din cadrul Capitaniei in caz de încalcare a acestora;
n). Completeaza dosarele si registrele aflate in ingrijirea sa;
o). Întocmeste situatia la rada la fiecare schimb de tura, consemnand în procesul verbal de
predare / primire serviciu;
p). Informeaza sefii ierarhici cu privire la evenimentele deosebite din timpul serviciului si le
înregistreaza în baza de date;
r). Verifica si introduce în baza de date a sistemului, datele referitoare la nave, manevrele
acestora, cat si datele referitoare la pilot / piloti si remorcherele folosite la manevre;

5
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

s). Supravegheaza intrarea / iesirea si manevra navelor in port;

t). Introduce in sistemul SSN (SafeSeaNet ) datele cerute de program si accesează sistemul
pentru obtinerea de informatii relevante pentru VTMIS;
u). Supravegheaza miscarea navelor in rada interioara;
v). Aproba manevra navelor auxiliare functie de traficul navelor maritime din zona.
4. Portul CONSTANTA
Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 mile marine de Stramtoarea
Bosfor si la 85 mile marine de Bratul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare.

4.1. Apropierea de portul Constanţa

Navigatia si apropierea de portul Constanta se face conform informatiilor date prin avizele catre
navigatori, iar utilizarea schemei de separare a traficului pentru navele care au ca destinatie

6
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

portul Constanta, este obligatorie. Schema de separare a traficului este delimitata de urmatoarele
coordonate:
a) Zona de separare are urmatoarele limite :
(1) 44º04'.75 N 028º43'.77 E
(2) 44º04'.44 N 028º43'.22 E
(3) 43º59'.40 N 028º48'.60 E
(4) 43º59'.70 N 028º49'.17 E ,
iar extremitatile nord / sud ale zonei de separare sunt marcate prin geamanduri de ape sigure
aflate în pozitiile: limita de nord 44º04'.50 N;028º43'.34 E, limita de sud 43º59'.41 N; 028º48'.74
E.
b) directia de intrare port data de linia de trafic pe axa NV în drum adevarat 322º;
c) directia de iesire din port data de linia de trafic pe axa SE în drum adevarat 142º.
- lungimea schemei de separare este de 6,4 mile marine;
- latimea schemei de separare este de 0,8 mile marine
- latimea zonei de separare în cadrul schemei de separare este de 0,5 mile marine.
4.2 Rada portului Constanta
Zona de ancoraj a portului Constanta are dimensiunile de 4 x 4 mile marine fiind limitata la nord
si sud de paralelele de 44º10'.50 N si 44º06'.50 N si la est si vest de meridianele de 028º49'.50 E
şi 028º44'.00 E..
Meridianele de 028º46'.50 E si 028º48'.20 E împart zona de ancoraj în 3 sub-zone numerotate de
la vest la est :
- zona 1 de ancoraj pentru nave pana la 40000 TRB (exceptand navele tanc);
- zona 2 de ancoraj pentru navele cu TRB mai mare de 40000 (exceptand navele tanc);
- zona 3 de ancoraj pentru navele tanc, LPG si nave care transporta marfuri periculoase
Zona de ancoraj are adancimi de 25 m la 30 m si asigura un ancoraj în siguranta pentru un numar
de 40 – 50 de nave.
Zona de ancoraj si schema de separare a traficului sunt permanent monitorizate de Constanta
VTS.

7
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

4.3 Intrarea în port

Apropierea de intrarea în portul Constanta se face respectand schema de separare a traficului iar
intrarea în port este în partea de sud a portului şi este delimitată de digurile de intrare nord şi sud.
Intrarea în port are o latime de 1300 metri iar adancimea apei la intrare este de 21 metri, canalul
de intrare are o lăţime de 300 metri şi o adancime a apei de 19 metri.
Intrarea în portul Constanta respecta sistemul de balizaj IALA cu lumina rosie la babord şi
lumina verde la tribord.
4.4 Sistemul de balizaj
De-a lungul coastei, semnalizarea este asigurata de geamanduri echipate cu baterii solare, remote
control şi reflectoare radar iar caracteristicile farurilor sunt date de publicatiile nautice şi avizele
catre navigatori.

5. Beneficii ale VTS Constanta

8
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

Prin monitorizarea, coordonarea, supravegherea si managementul traficului maritim, se asigura

siguranta navigatiei, eficientizarea traficului naval si protejarea mediului în zona VTS.
Navigatia asistata prin informatii si asistenta pentru evitarea situatiilor potential periculoase, a
incidentelor si accidentelor de navigatie supravegherea si monitorizarea respectarii legilor si
regulilor din zona VTS respectiva, cat si luarea masurilor ce se impun atunci cand este cazul,
destinate sa urmareasca reducerea efectelor si consecintelor unor incidente care presupun
cautare, salvare, depoluare, cazuri in care centrul VTS impreuna cu serviciile specializate
concura la limitarea consecintelor nedorite.
Dintre beneficiile serviciului VTS Constanța se evidențiază :
1. Cresterea sigurantei navigatiei prin:
- Reducerea incidentelor;
- Reducerea situatiilor potential periculoase.
2. Cresterea eficientei economice a traficului prin:
- Fluidizarea traficului;
- Reducerea consumului de combustibil;
- Optimizarea transportului;
- Reducerea timpilor de tranzit si de asteptare;
- Integrare intermodala.
3. Optimizarea folosirii infrastructurii prin:
- Facilitati oferite de terminale;
- Utilizarea cailor navigabile.
4. Protectia mediului prin:
- Managementul si monitorizarea marfurilor periculoase;
- Reducerea si minimalizarea efectelor poluarii in caz de accidente;
5. Facilitarea schimbului electronic de date intre autoritatile competente.
6. Facilitarea schimbului electronic de date intre participantii la trafic.
7. Folosirea mesajelor standard de informare nava-autoritate si autoritate-autoritate pentru
compatibilitaea navigatiei pe ape interioare cu navigatia maritima.

9
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

M2 – SERVICII DE INFORMAŢII PE CĂILE DE

NAVIGAŢIE INTERIOARE - RIS

STUDIU DE CAZ:

SISTEMUL DE INFORMARE SI MANAGEMENT AL TRAFICULUI PE

SECTORUL ROMANESC AL DUNARII – RO-RIS

In cursul anului 2004, Autoritatea Navala Romana in cadrul unui proiect Phare de asistenta
tehnica (RO 01 07.12-04.01) a realizat specificatia tehnica si documentatia de licitatie pentru
faza I a proiectului »Sistem de management al traficului navelor pe Dunare ».
Scopul pentru care a fost initiat acest proiect il reprezinta necesitatea imbunatatirii sigurantei
navigatiei pe fluviu prin urmarirea in timp real a pozitiei navelor, de a creste eficienta economica
a traficului, difuzand informatii despre conditiile de trafic si de navigatie, colectand statistici
asupra structurii traficului.
Proiectul se incadreaza in eforturile Comisiei Uniunii Europene de a implementa conceptul de
« River Information Services », care prevede in esenta crearea unui ansamblu armonizat de
servicii informationale pentru navigatia pe apele interioare ale Uniunii. Conceptia proiectului a
urmarit liniile directoare ale PIANC (Asociatia Internationala a Navigatorilor) referitoare la RIS,
Rezolutia 58 a Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite si rezultatele obtinute in
proiectele de cercetare INDRIS si COMPRIS. Solutiile tehnice adoptate au fost stabilite in
conformitate cu Directiva RIS 2005\44\EC (07.09.2005) a Parlamentului Uniunii Europene si a
Consiliului.
Lucrarile de executie a fazei I s-au desfasurat in cursul anilor 2005-2006 si au cuprins 23 de
locatii situate de-a lungul Dunarii, de la Moldova Veche la Sulina. In faza I a fost acoperita zona
principalelor porturilor dunarene si au fost testate solutii tehnice care urmeaza a fi generalizate in
faza a II-a.
Pe baza experientei acumulate in faza I au fost stabilite urmatoarele obiective pentru faza a II-a a
proiectului si anume :
- imbunatatirea infrastructurii de comunicatii prin construirea de piloni noi, de sustinere a
antenelor VHF si AIS in localitatile : Orsova, Gruia, Calafat, Corabia, Zimnicea, Oltenita,
Braila, Macin si Mahmudia ;

10
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

- realizarea unor centre de urmarire a traficului prin radar in locatiile : Giurgiu, Calarasi,
Cernavoda, Galati. Imaginea radar va fi suprapusa pe harta electronica si se va realiza
fuziunea tintelor radar cu cele provenite de la sistemul AIS (Automatic Identification
System) ;
- in conformitate cu studiul de acoperire radio se vor monta statii VHF telecomandate, in
asa fel incat sa existe comunicatii cu navele pe tot sectorul romanesc al Dunarii ;
- va fi asigurata acoperirea totala cu statii de baza AIS prin instalarea de inca 18 statii in
configuratie « hot-stand by » ;
- la centrul national, aflat in sediul ANR de la Constanta, se va realiza un sistem de
prezentare panoramica a situatiei centralizate de trafic, pe harta electronica ;
- se va extinde sistemul de urmarire a traficului cu camere de luat vederi in infrarosu, in
centrele : Moldova Veche, Orsova, Tr.Magurele, Giurgiu, Cernavoda, Galati, Sulina ;
- se vor dezvolta aplicatiile software, concepute in faza I, legate de crearea avizelor catre
navigatori, sistemul de raportare a navelor, urmarirea marfurilor periculoase si « cross
border information ». Pentru porturile Dunarii Maritime, se va realiza conectarea la
sistemul pan-european SAFE SEA NET, de urmarire a marfuriolor periculoase ;
- se va realiza schimbul de informaii cu sistemele RIS similare din Austria, Slovacia si
Ungaria
In final sistemul va fi un instrument esential de supraveghere a traficului, de prevenire a
accidentelor navale si de eficientizare economica a transportului pe Dunare, fiind util nu numai
Autoritatii Navale Romane dar si celorlalti actori implicati in activitatile de transport fluvial:
comandantii navelor, proprietarii navelor, administratiile portuare, administratiile insarcinate cu
intretinerea senalului, politia de frontiera, organele vamale, protectia civila s.a.
În luna mai 2009 Autoritatea Navală Română a început implementarea fazei a II‐a a Proiectului
"Sistem de management al traficului pe Dunăre şi de informare asupra transportului pe ape
interioare - RORIS 2". RoRIS este un sistem complex de monitorizare şi management al
traficului de nave pe tot sectorul românesc al Dunării. Sistemul respectă standardele directive
2005/44/EC intrată în vigoare la 20 octombrie 2005.
Scopul proiectului RoRIS a fost de a realiza un sistem RIS pentru toată lungimea Dunării care să
fie perfect compatibil cu Directiva Europeană 2005/44/EC (Directiva RIS). De asemenea, tot în
cadrul fazei II se va realiza interconectarea cu sistemele similare din Austria, Ungaria, Slovacia,
Bulgaria sau Serbia.
Proiectul face parte din Axa Prioritară TEN - T, respectiv Axa Prioritară 3, domeniul major de
intervenţie 3.2 "Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport" vizând
asigurarea standardelor europene de securitate şi de siguranţă în cadrul transportului naval,

11
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

respectiv îmbunătăţirea Sistemului de Informare privind Managementul Traficului de Nave

(VTMIS) şi asigurarea serviciilor de informare fluvială pe căile navigabile ale României.
Judeţele vizate sunt: Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Teleorman,
Dolj, Olt, Mehedinţi, Caraş - Severin.
Finanţarea sistemului este asigurată din fonduri publice nerambursabile, prin Autoritatea de
Management în cadrul Programului Operaţional Sectorial - Transport, Axa Prioritară 3 ‐,
Modernizarea sectorului de transport în scopul protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a
siguranţei pasagerilor.
Obiectivele Proiectului:
Sistemele RIS au ca premisă trei mari obiective:
- transportul trebuie să fie sigur (presupune minimizarea numărului accidentelor şi cel al
incidentelor în timpul voiajului);
- transportul trebuie sa fie eficient (maximizarea capacităţii efective de transport a căii
navigabile, maximizarea capacităţii de încărcare a navelor, reducerea timpilor călătoriei,
reducerea costului transportului, reducerea consumului de combustibil, reducerea
efortului utilizatorilor RIS, furnizarea unor legături eficiente şi economice între modurile de
transport, eficientizarea activităţii din porturi şi terminale);
- transportul trebuie să protejeze mediul (reducerea hazardului de mediu şi reducerea poluării
datorate accidentelor, acţiunilor ilegale şi a operărilor normale).
Aceste obiective sunt întărite de faptul că sistemele RIS furnizate trebuie să fie fiabile, eficiente
şi realizate în condiţii de respectare a legilor.
Stabilirea obiectivelor Proiectului RORIS II s‐a făcut ca urmare a îndeplinirii
următoarelor cerinţe specifice proiectului:
‐oferirea de servicii de management şi de informare asupra traficului de nave pe
apele interioare RIS, aliniate la cerinţele Directivei RIS EC/44/2005 şi a regulamentelor asociate;
‐creşterea traficului de persoane şi de mărfuri pe apele interioare prin reducerea externalităţilor
negative ale transportlui fluvial, ca urmare a reducerii accidentelor şi incidentelor de navigaţie, a
reducerii duratelor de transport şi a costurilor;
‐crearea unui spaţiu unic de transport pe ape interioare prin oferirea de servicii de armonizare la
nivel european şi prin realizarea interconectării centrelor RIS naţionale.
Proiectul RORIS II se încadrează în Axa prioritară 3, DMI 3.2 care are ca obiective "un transport
naval mai sigur prin îmbunătăţirea Sistemului de management al traficului de
nave şi prin Servicii de informare fluvială, pe căile navigabile din România".

12
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

Obiectivele Proiectului RORIS II, aliniate la cerinţele Directivei RIS EC/44/2005 a

Parlamentului European şi a Regulamentelor specifice ale Comisiei Europene referitoare la
această directiva, sunt următoarele:
- creşterea siguranţei transportului prin:
 creşterea lungimii căilor navigabile asigurate cu servicii de identificare şi localizare
automată;
 creşterea numărului de aplicaţii suport pentru serviciile RIS;
- creşterea eficienţei transportului prin:
 creşterea numărului de staţii fixe de localizare şi identificare nave;
 creşterea numărului de staţii radio VHF de comunicare cu navele;
 creşterea numărului de radare de supraveghere;
 creşterea numărului de piloni noi;
 beneficiile (efectele) obţinute din economii de timp (valoarea timpului) pentru transportul
de persoane pe Dunăre;
- protecţia mediului datorită:
 beneficiilor (efectelor) obţinute din reducerea extremităţilor negative
pentru transportul de marfă pe Dunăre;
 reducerea numărului de evenimente de navigaţie/an/navă*km.
Obiectivele Proiectului RORIS II se încadrează în obiectivul general POS‐T de a "promova
un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiţii de siguranţă,
rapid şi eficient, pentru persoane şi mărfuri cu nivel de servicii la standardele europene".
Arhitectura sistemului RORIS II
Pentru asigurarea interoperabilităţii şi armonizării operaţionale a sistemelor ce sunt parte
din conceptul RIS, este absolut necesară dezvoltarea unei arhitecturi de sistem bazată pe
Directiva 2005/44/EC şi pe rezultatele proiectelor europene de cercetare şi dezvoltare
din domeniu (IRIS I, IRIS II, GIS Forum, Platina etc.).
Sistemul RoRIS are o arhitectură funcţională ierarhică structurată pe următoarele nivele:
- Nivelul local ‐ centre locale ‐ asigură colectarea iniţială a datelor de la senzori, recepţionarea
datelor de la diferiţi utilizatori, transmiterea de date către diferiţi utilizatori şi transmiterea de
date către următorul nivel, cel regional;
- Nivelul regional - centre regionale ‐ recepţionează datele de la nivelul local, filtrează datele
duplicate, transmite datele la nivelul naţional, asigură coordonarea la nivel regional şi stabileşte
legături între centrele regionale;

13
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

- Nivelul naţional - un centru naţional care asigură colectarea datelor de la nivelul

regional, asigură coordonarea întregului sistem, realizează schimbul de informaţii cu alte
organizaţii, pune la dispoziţie interfeţe externe pentru alte aplicaţii;
- Terminale la Ministerul Transporturilor.
Sistemul RORIS II dezvoltă reţeaua de senzori de localizare şi de identificare nave tip AIS
(Automatic Identification System), radare şi monitorizare video tip CCTV (Close Circuit
Television). Conceptul şi structura reţelei suport de comunicaţii este complet redefinită
prin transferul digital al tuturor informaţiilor (inclusiv a mesajelor vocale) în tehnologie IP
(Internet Protocol).
Toate informaţiile sunt transmise direct sau prin radiolink‐uri dedicate senzorilor către
nodurile de comunicaţie din posturile locale, regionale şi central. Vehicularea informaţiilor între
toate aceste noduri de comunicaţii se realizează printr‐un furnizor de servicii de telecomunicaţii
extern.
Componentele sistemului RORIS II
Senzorii folosiţi în cadrul sistemului sunt: Radar, AIS, CCTV.

14
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

- Reţeaua AIS
Noul sistem RoRIS îşi propune extinderea serviciilor AIS existent pentru acoperirea pe cât
posibil integrală a Dunării.
Sistemul va fi structurat, de asemenea, pe trei nivele:
 staţii de bază la nivel local, sau în puncte izolate de‐a lungul Dunării;
 patru centre regionale la Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Galaţi, Tulcea;
 un centru naţional în Constanţa.

- Senzorul Radar
Scopul echipamentului radar va fi de monitorizare şi control al traficului 24 ore/ 7 zile
în zonele în care vor fi amplasaţi senzorii. Senzorii Radar vor fi amplasaţi în următoarele
locaţii: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi,
Cernavodă, Brăila, Galaţi, Galaţi - Grindu, Galaţi - Vărsare Prut, Tulcea şi Sulina.
- Senzorul video de zi/noapte

15
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

Senzorii video vor permite supravegherea zonelor de interes în condiţii de zi şi

noapte la distanţe de 30 ‐ 4000m. Locaţiile în care se vor monta senzori video sunt
următoarele: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Călăraşi,
Cernavodă, Brăila, Galaţi, Galaţi - Grindu, Galaţi - Vărsare Prut, Tulcea, Sulina.
- Staţii meteo
Staţiile meteo vor fi instalate în fiecare locaţie unde există Consolă de Operator ECDIS.
În cadrul centrelor regionale va fi instalată o singură staţie meteo ale cărei informaţii vor fi
afişate ambilor operatori: local si regional. Staţiile meteo vor fi prevăzute cu senzori
de măsurare pentru vânt (direcţie şi viteză), temperatura aerului (grade Celsius) şi
vizibilitate (MOR).
- Aplicaţia desktop pentru managementul traficului naval fluvial de tip ECDIS
Aplicaţia ECDIS este parte integrantă a nucleului întregului
sistem, aceasta integrând informaţii de la toţi senzorii sistemului.
- Reţeaua pentru comunicaţii de voce VHF
Reţeaua de staţii radio VHF constituie suportul pentru multe dintre serviciile
RIS, fiind utilizată pentru:
 servicii de informare asupra căilor navigabile referitor la obstrucţionări temporare
ale căilor de navigaţie; funcţionări defectuoase ale echipamentelor de suport
pentru navigaţie; schimbări pe termen scurt ale timpilor de operare pentru ecluze şi
poduri; restricţii de navigaţie datorate inundaţiilor şi îngheţului; nivelul prezent şi viitor
al apei în punctele critice;
 servicii de informaţii strategice;
 servicii suport pentru situaţiile de calamitate (coordonarea asistentei navelor
de patrulare, informarea asupra incidentelor, prezentarea informaţiilor către navele
de patrulare, navelor politiei şi cele pentru intervenţii speciale etc.);
 servicii de management al ecluzelor şi podurilor mobile;
 servicii de planificare a voiajului;
 servicii suport pentru impunerea legilor şi a regulilor în următoarele
aspecte: managementul trecerilor frontierelor, respectarea cerinţelor privind siguranţa
traficului şi respectarea cerinţelor privind protecţia mediului.
Rolul subsistemului de voce VHF este acela de a asigura comunicarea operatorilor
din centrele VTS cu navele, ele constituind suportul pentru multe dintre serviciile RIS.
Sistemul de comunicaţii cu navele de tip VHF, conform Regulamentului de
radiocomunicaţii pe Dunăre, va avea două niveluri funcţionale:

16
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

 Nivelul local - navele pot comunica între ele şi cu operatorul RIS local; comunicaţiile
cu navele vor fi realizate de către operatorii centrului local în aria de acoperire
a acestui centru.
 Nivelul regional ‐ operatorul RIS regional poate comunica cu orice navă din zona sa
de jurisdicţie.
Pentru sistemul de voce VHF vor exista patru centre regionale, fiecare dintre ele având un
număr de centre locale în subordine. Cele patru centre regionale sunt: Tulcea, Galaţi,
Giurgiu şi Drobeta Turnu Severin. Un sistem similar va fi instalat şi în cadrul VTMIS de
la Canalul Dunăre‐Marea Neagră. Fiecare dintre cele patru centre regionale funcţionează
independent de celelalte trei.
Serviciile furnizate de Sistemul RORIS II
Aplicaţii suport pentru servicii RIS:
 raportarea electronică a voiajelor;
 avize pentru navigatori;
 managementul ecluzărilor;
 statistică trafic nave;
 aplicaţie înmatriculare/evidenţă nave - este un instrument flexibil şi rapid care să ofere o
imagine de ansamblu asupra navelor cu pavilion românesc şi a evoluţiei lor de-a lungul
timpului din punct de vedere al caracteristicilor tehnice cât şi al status‐ului juridic;
 aplicaţie/bază de date personal navigant ‐ realizează un mediu de lucru informatizat în
domeniile de gestiune şi arhivare electronică a documentelor prin oferirea unei platforme
solide de gestiune şi arhivare a documentelor şi înregistrărilor;
 aplicaţie de tip bază de date pentru identificarea navelor (hull database);
 servicii suport pentru reducerea efectelor calamităţilor(calamity abatement):
Prin definiţie, o calamitate reprezintă o situaţie sau un eveniment critic, din care
pot să rezulte afectarea siguranţei publice, ameninţări ori pericole pentru viaţa oamenilor sau
distrugeri majore de bunuri ori asupra mediului înconjurător.
Astfel de evenimente necesită intervenţii multimodale, pe fronturi suprapuse şi cât mai complete,
astfel încât să se minimizeze pe cât de mult posibil efectele situaţiei critice deja declanşate şi să
se evite, pe cât posibil, agravarea ori extinderea situaţiei deja declanşate.
Relativ la domeniul naval în general şi fluvial în special, calamităţile au în general legătură cu
vasele de transport mărfuri şi călătorii sau infrastructura aferentă navigaţiei.
Procedurile referitoare la calamităţi se tratează în două direcţii distincte:

17
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

- o intervenţia efectivă la situaţia de urgenţă, în vederea limitării cauzelor şi a înlăturării efectelor

calamităţii;
- o informarea şi comunicarea referitoare la situaţia în desfăşurare.
Aplicaţia RIS intitulată "Calamity Abatement" va asigura suport informaţional atât pentru
autorităţile direct implicate (ANR, Poliţia de Frontieră, IGSU etc.) cât şi pentru navigatori;
 Aplicaţia de monitorizarea a navelor cu mărfurilor periculoase (Dangerous Goods):
Măsuri de creştere a securităţii traficului naval sunt în general deja adoptate în toate statele care
au legături de navigaţie, atât singular cât şi prin organizaţii specifice, cum ar fi International
Maritime Organisation (IMO), International Labour Organisation (ILO) şi World Customs
Organisation (WCO).
Aceste organizaţii asigură iniţiative şi coordonare în vederea asigurării securităţii pe diferite căi
de transport naval, principalele recomandări de siguranţă referindu‐se la riscurile de poluare în
larg, siguranţa vaselor, siguranţa la port, la ecluze, terminale, poduri şi tunele.
Scopul aplicaţiei de monitorizare a navelor cu mărfuri periculoase ("Dangerous Goods") este
acela de menţinere a evidenţei în timp real şi a arhivei privitoare la transportul mărfurilor care
pot prezenta un grad de risc şi a căror securitate este important sa fie asigurată cu maxim de
eficienţă.
 Informare sintetică a traficului pe ape interioare:
Sistemul RoRIS va dispune de legături VPN între ANR şi staţiile la distanţă, pentru Ministerul
Transporturilor. Acestea permit transmiterea unor informaţii sintetice pentru utilizatori cu
drepturi predefinite.
Accesul la informaţiile sintetice prezentate utilizatorilor autorizaţi trebuie să aibă
loc prin metode de control riguroase, pe bază de nume de utilizator şi parolă de acces.
Interfeţe cu alte sisteme / instituţii
- Interfaţa pentru transfer date către Poliţia de Frontieră
Legătura între RoRIS şi Sistemul de supraveghere a frontierei pe Dunăre se va face
într-un singur punct şi anume între Postul Central RoRIS şi Direcţia Regională Constanţa
a Poliţiei de Frontieră.
În cadrul RoRIS se va crea o interfaţă care să asigure transmiterea următoarelor date:
 date privind urmărirea şi localizarea navelor în timp real(AIS şi Radar);
 liste ale pasagerilor şi echipajului;
 informaţii privind marfa; mărfuri periculoase;
 date statistice şi analize;

18
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

 informaţii senzori: radar, AIS;

 alte informaţii din gestiunea ANR:
 baza de date cu informaţii despre nave, proprietari, etc.;
 baza de date cu personalul navigant.
Prin integrare PFR va primi informaţii privind navele comerciale de marfă şi
pasageri (date privind poziţia, elementele de mişcare şi voiajul: structură convoi, marfă, echipaj,
pasageri).
- Interfaţa cu VTMIS Canal Dunăre Marea‐ Neagră
Sistemul VTMIS Canal Dunăre ‐ Marea Neagră va fi o entitate distinctă, ce va fi definită printr‐
o specificaţie tehnică proprie.
Funcţiile de bază vor fi aceleaşi ca ale sistemului RoRIS, la care se vor adăuga funcţii specifice
legate de:
 managementul ecluzelor;
 managementul porturilor;
 taxare/facturare.
- Interfaţa cu AFDJ
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) este un actor foarte important şi cu un rol bine
stabilit în domeniul RIS din ţara noastră. De aceea, este necesar ca AFDJ să aibă acces la
sistemul RoRIS. Astfel, în noul sistem RoRIS se va crea o categorie de utilizator pentru AFDJ cu
următoarele drepturi în sistem:
 acces la aplicaţia Avize către Navigatori, existând posibilitatea de a genera şi a aduce
avizele în starea "publicat" conform aceleiaşi metodologii utilizată de operatorii ANR;
 acces la modulul din cadrul aplicaţiei Avize către Navigatori care gestionează generarea
de avize privind nivelul apei. Operatorii AFDJ vor avea dreptul să modifice şi să
actualizeze baza de date asociată cu acest modul şi de asemenea să modifice parametrii
modulului pe baza opţiunilor pe care acesta le oferă;
 actualizarea hărţilor digitale de navigaţie Inland ECDIS folosite de sistemul de
vizualizare a traficului de nave, cu respectarea următoarele principii:
- doar operatorii AFDJ au dreptul să actualizeze hărţile Inland ECDIS;
- actualizarea se face dintr‐un singur punct (un singur terminal) simultan pe toate staţiile unde
rulează sistemul de vizualizare a traficului de nave;
- operaţia de actualizare trebuie să poată fi confirmată şi verificată de la terminalul de unde s‐a
făcut actualizarea imediat după ce procesul s‐a încheiat;

19
UNIVERSITATEA MARITIMĂ, CONSTANŢA
FACULTATEA DE NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL - SPECIALIZAREA TRANSPORT MARITIM
DISCIPLINA MASTERAT: - MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI DE NAVIGAŢIE -

- operaţia de actualizare nu va perturba şi nu va întrerupe funcţionarea normală a sistemului de

vizualizare a traficului de nave.
 acces nerestricţionat la sistemul de vizualizare a traficului de nave.
Din punct de vedere al conectivităţii, integrarea AFDJ în sistemul RoRIS se va face
prin intermediul unei conexiuni securizate directe între sediile AFDJ şi ANR de la Galaţi.
- Interfaţa pentru integrare cu alte centre naţionale RIS
Scopul principal al RIS este îmbunătăţirea siguranţei şi a eficienţei navigaţiei fluviale.
Acest deziderat nu poate fi atins numai printr‐o implementare locală ci impune extinderea ariei
RIS la nivel european, deziderat posibil numai dacă centrele RIS naţionale sunt interconectate şi
au posibilitatea să schimbe date între ele.
Se intenţionează, la nivel minimal, ca cel puţin următoarele tipuri de date să fie interschimbate:
 informaţii AIS;
 rapoarte electronice (ERI);
 informaţii privind corpul navelor (date pentru identificarea navelor).
Drepturi de acces în sistemul RORIS
Drepturile de acces în sistemul RORIS sunt utilizate pentru a stabili exact la ce informaţii au
dreptul utilizatorii în funcţie de tipul lor.
Identificarea utilizatorilor în sistem se va face pe bază de nume de utilizator şi parolă, asocierea
cu un anumit tip realizându‐se chiar din momentul în care se creează contul
unui utilizator. Username‐urile vor fi unice pentru toţi utilizatorii naţionali şi internaţionali
implicaţi în schimbul de date RIS.

20