Convenția asupra platoului continental, încheiată la Geneva la 29

aprilie 1958*)
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 14 octombrie 1961

Statele părți la prezenta Convenție,

Au convenit asupra următoarelor dispoziții:
ARTICOLUL 1
În sensul prezentelor articole, expresia "platou continental" este întrebuințată
pentru a desemna:
a) fundul mării și subsolul regiunilor submarine adiacente coastelor, dar situate
dincolo de marea teritorială pînă la o adîncime de 200 metri sau, dincolo de această
limită, pînă la punctul unde adîncimea apelor de deasupra permite exploatarea
resurselor naturale ale acestor regiuni;
b) fundul mării și subsolul regiunilor submarine similare care sînt adiacente coastelor
insulelor.
ARTICOLUL 2
1. Statul riveran exercită drepturi suverane asupra platoului continental în scopul
exploatării acestuia și exploatării resurselor sale naturale.
2. Drepturile prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol sînt exclusive în sensul că
dacă Statul riveran nu explorează platoul continental sau nu exploatează resursele
sale naturale nimeni nu poate să întreprindă astfel de activități și nici să revendice
drepturi asupra platoului continental fără consimțămîntul expres al Statului riveran.
3. Drepturile Statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupația
efectivă sau fictivă precum și de orice declarație expresă.
4. Resursele naturale prevăzute în prezentele articole cuprind resursele minerale și
alte resurse fără viață de pe fundul mării și din subsolul acesteia. ca și organismele vii
care aparțin speciilor sedentare, adică organismele care, în stadiul în care pot fi
pescuite, sînt fie imobile pe fundul mării sau sub acest fund, fie incapabile de a se
deplasa dacă nu rămîn în mod constant în contact fizic cu fundul mării sau cu
subsolul.
ARTICOLUL 3
Drepturile Statului riveran asupra platoului continental nu aduc atingere regimului
apelor de deasupra considerate ca mare liberă, nici spațiului aerian situat deasupra
acestor ape.
ARTICOLUL 4Statul riveran nu poate împiedica punerea sau întreținerea de cabluri
sau de conducte petroliere submarine pe platoul continental, excepție făcînd dreptul
 său de a lua măsuri raționale pentru explorarea platoului continental și exploatarea
resurselor sale naturale.
ARTICOLUL 5
1. Explorarea platoului continental și exploatarea resurselor sale naturale nu trebuie
să aibă ca efect împiedicarea într-un mod nejustificat a navigației, a pescuitului sau a
conservării resurselor biologice ale mării, și nici să împiedice cercetările
oceanografice fundamentale sau alte cercetări științifice efectuate cu intenția de a
publica rezultatele acestora.
2. Sub rezerva dispozițiilor paragrafelor 1 și 6 ale prezentului articol, Statul riveran
are dreptul să construiască, să întrețină sau să pună în stare de funcționare pe
platoul continental instalații și alte dispozitive necesare pentru explorarea acestuia și
exploatarea resurselor sale naturale, precum și să stabilească zone de securitate în
jurul acestor instalații sau dispozitive și să ia în aceste zone măsurile necesare
protecției lor.
3. Zonele de securitate prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol se pot întinde
pe o distanță de 500 metri în jurul instalațiilor sau altor dispozitive care au fost
amenajate, măsurată de la fiecare punct al limitei lor exterioare. Navele de orice
naționalitate sînt obligate să respecte aceste zone de securitate.
4. Astfel de instalații sau dispozitive, deși sînt supuse jurisdicției Statului riveran, nu
au statut de insule. Ele nu au mare teritorială proprie, iar prezența lor nu
influențează asupra delimitării mării teritoriale a Statului riveran.
5. Despre construirea acestor instalații trebuie dat un aviz în forma cuvenită și
asigurată întreținerea de mijloace permanente de semnalizare necesare. Toate
instalațiile abandonate sau scoase din uz trebuie să fie complet ridicate.
6. Instalațiile sau dispozitivele, precum și zonele de securitate stabilite în jurul
acestora, nu trebuie să fie situate în locuri unde ar putea să împiedice utilizarea căilor
maritime regulate, indispensabile navigației internaționale.
7. În zonele de securitate, statul riveran este obligat să ia toate măsurile necesare
pentru protecția resurselor biologice ale mării împotriva agenților dăunători.
8. Pentru orice cercetări privind platoul continental întreprinse pe acesta trebuie să
se obțină consimțămîntul Statului riveran. Totuși Statul riveran nu va refuza, în mod
normal, să-și dea consimțămîntul cînd cererea va fi prezentată de o instituție
calificată, în vederea cercetărilor de natură pur științifică privind caracteristicile,
fizice sau biologice ale platoului continental, cu condiția ca Statul riveran să poată,
dacă el dorește, să participe la aceste cercetări sau să fie reprezentat și ca, în orice
caz, rezultatele să fie publicate.
ARTICOLUL 6
1. În cazul cînd același platou continental este adiacent teritoriilor a două sau mai
multor State ale căror coaste sînt față în față, delimitarea platoului continental
aparținînd acestor State va fi determinată printr-un acord între ele. În lipsa unui
acord, și dacă împrejurări speciale nu justifică o altă delimitare, aceasta este
constituită de linia mediană ale cărei puncte sînt la o distanță egală de punctele cele
mai apropiate ale liniilor de bază de la care este măsurată lărgimea mării teritoriale a
fiecăruia dintre aceste State.
2. În cazul cînd același platou continental este adiacent teritoriilor a două state
limitrofe, delimitarea platoului continental este determinată printr-un acord între
aceste State. În lipsa unui acord și dacă împrejurări speciale nu justifică o altă
delimitare, aceasta se determină prin aplicarea principiului distanței egale de la
punctele cele mai apropiate de liniile de bază de la care este măsurată lărgimea mării
teritoriale a fiecăruia dintre aceste State.
3. Cu ocazia delimitării platoului continental, orice linie de demarcație stabilită
conform principiilor menționate în paragrafele 1 și 2 ale prezentului articol trebuie să
fie definită prin referiri la hărți maritime și la caracteristicile geografice existente la o
anumită dată, și va trebui făcută mențiune de punctele de reper fixe și permanente
pe uscat.
ARTICOLUL 7

Dispozițiile prezentelor articole nu afectează cu nimic dreptul Statului riveran de a

exploata subsolul prin săparea de tunele, oricare ar fi înălțimea apelor de deasupra
subsolului.
ARTICOLUL 8
Prezenta Convenție va fi deschisă pentru semnare, pînă la 31 octombrie 1958,
tuturor Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite sau ale unei instituții
specializate, precum și oricărui alt Stat invitat de Adunarea generală a Organizației
Națiunilor Unite să devină parte la Convenție.
ARTICOLUL 9
Prezenta Convenție va fi ratificată. Instrumentele de ratificare vor fi depuse
Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.
ARTICOLUL 10
Prezenta Convenție va fi deschisă aderării oricărui Stat care aparține uneia din
categoriile menționate la articolul 8. Instrumentele de aderare vor fi depuse
Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.
ARTICOLUL 11
1. Prezenta Convenție va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi de la data depunerii
la Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a celui de al douăzeci și doilea
instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare din Statele care vor ratifica sau vor adera la Convenție după
depunerea celui de al douăzeci și doilea instrument de ratificare sau de aderare,
Convenția va intra în vigoare în cea de a treizecea zi după depunerea, de către acest
Stat, a instrumentului său de ratificare sau de aderare.
ARTICOLUL 12
1. În momentul sesizării, ratificării sau aderării, orice Stat va putea să formuleze
rezerve la articolele Convenției cu excepția articolelor 1-3 inclusiv.
2. Orice Stat contractant care a formulat rezerve conform paragrafului precedent va
putea în orice moment să le retragă printr-o comunicare în acest sens adresată
Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.
ARTICOLUL 13
1. După expirarea unei perioade de cinci ani începînd de la data, la care prezenta
Convenție va intra în vigoare, o cerere de revizuire a prezentei Convenții va putea fi
oricînd formulată, de oricare parte contractantă, printr-o notificare scrisă adresată
Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.
2. Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite hotărăște asupra măsurilor ce
urmează să fie luate, dacă este ca nul, în legătură cu această cerere.
ARTICOLUL 14
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite notifică tuturor Statelor membre
ale Organizației Națiunilor Unite și celorlalte State vizate în articolul 8;
a) semnarea prezentei Convenții și depunerea instrumentelor de ratificare sau de
aderare, conform articolelor 8, 9 și 10;
b) data la care prezenta Convenție va intra în vigoare, conform articolului 11;
c) cererile de revizuire prezentate conform articolului 13;
d) rezervele la această Convenție prezentate conform articolului 12.
ARTICOLUL 15
Originalul prezentei Convenții, ale cărei texte englez, chinez, spaniol, francez și rus
sînt deopotrivă valabile, va fi depus la Secretarul general al Organizației Națiunilor
Unite, care va transmite copii certificate conforme tuturor Statelor indicate în
articolul 8.
Drept care plenipotențiarii subsemnați, în mod cuvenit autorizați de guvernele
respective, au semnat prezenta Convenție.
Încheiată la Geneva, la douăzeci și nouă aprilie una mia nouă sute cincizeci și opt.