Sunteți pe pagina 1din 7

Tema: Indicatii si tratamentul protetic al pacientilor cu

leziuni odontale coronare prin metoda acoperii cu coroane


din aliaje nobile

Coroanele din aliajele nobile sunt microproteze fixe care acopera in intregime suprefetele
dintelui preparat cu scopul restaurarii formei anatomice ale dintelui natural. Prin urmare,
coroanele din aliaje nobile sunt confectionate in intregirme din materiale din aliajele aurului si
platinei cu diferit grad de finete.

Aurul
Aurul - este folosit inca din antichitate.
Aliajele din aur - duritate mica, usor se supun abraziunii deoarece in interiorul coroanelor
stantate pe suprafata interna, ocluzala si taietoarea se toarna aliaj de lipire pentru marirea
grosimii masei dentare.
Aurul pur - culoare galbena , meleabil, ductil
-este cel mai plastic metal
-1g de aur - se poate confectiona o sirma de 8000m
-greutatea aurului - 19,3 - 19,33 g/cm3
-temperatura de topire 1064 C
-duritatea 185 MN/m2
-se dizolva in apa regala
Aurul se aliaza cu argintul, cuprul, platina pentru liputir cu - cadmiul, alama, zinc
Gradul de finete - carate sau miimi
Aurul pur - 24 carate sau 41,66 miimi
Gradul de finete a aliajului este determinat cu ajutorul unor reactive speciale - cloridul de aur,
solutii acidice.
In practica dentara sunt mai frecvente utilizare urmatoarele aliaje : aliajul de aur de 916 miimi si
de 900 miimi
Are o culoare galbena, placuta, rezista la coroziune. are o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate
- in stare topita , carora se supun stantarii, laminarii.
1 carat = 41,66 milimi
24 carate "titlul"
1 karat = 1024/titlul
Temperatura de topire - 1000-1040C
Aliajul din aur cu titlul 750:
Contine : aur pur : 75% argint 3% cupru 9,7% ,cadmiu 12%, diverse impuritati 0,3%
Se foloseste : pentru lipire,pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe suprafata ocluzala
Temperatura de topire : 790-810 C

Platina
Unicul metal in protetica dentara care se foloseste in stare pura la confectionarea unor proteze
dentare (este rar folosit).
Din foi de platina 9 = 0.025 mm - > se confectioneaza ?? + care se aplica portelanul, apoi se
efectueaza arderea coroanelor de portelan in cuptoare sferice.
Platina : culoarea : ca argintul si otelul inoxidabil (dar cu nuanta mai alba)
greutatea : 21,5
Temp de topire: 1770 C
fierbere: 3770 C
-Nu se oxideaza in timpul topirii la prezenta oxigenului, nu este atacata de acizi si baze la
temperaturi inalte.
Aliaje din argint si paladiu:
In cavitatea bucala provoaca curenti electrici foarte mici

Principiile tratamentului protetic al leziunilor coronare

1.Biofunctional – principiul biofunctional are ca scop reabilitarea functiilor aparatului dento-


maxilar : masticatia, fonatia, fizionomia, si functia ocluzala
Masticatia : - realizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile, uniform
repartizate
- se contraindica modelajul aplatizat
- suprafete morphologic cuspidate
- se contraindica subdimensionarea in sens vestibulo-oral deoarece scade eficienta
masticatorie
- din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de contacte
dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil , functional, efficient in functia masticatorie).
Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe.
Fonatia :
- functia fonnetica se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza correct lucrarea fixa.
Caracteristici ce trebuie respectate :- in regiunea frontala coroana de invelis trebuie sa se inscrie
in configuratia arcadei , avand un traiect arcuat
- dimensiunea cervico- incizala si vestibulo-orala va fi identical ca a dintilor naturali
- modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali
(creste marginale,cingulum in1/3 medie, convexitati,relief concav-convex). Se contraindica
modelajul aplatizat al fetelor orale , subdimensionat in sensul vestibulo-oral si cervico-incizal.
Daca aceste caracteristici nu sunt respectate genereaza tulburari de fonatie, stigmatism,sasait.
Fizionomia :- consta in realizarea volumului , formei,si culorii dintilor artificiali identice cu ale
dintilor naturali
- volumul , forma se obtin prin modelajul individualizat al elementelor dentare pentru a
obtine armonia dente-dentare caracteristica cazului clinic
- din punct de vedere estetic se vor realiza coroane integral ceramie pentru zona frontala.
Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta
lor este inferioara maselor ceramice.

2.biomecanic – coroanele de invelis se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente
fizico- chimic, sa se insere pe infrastructura si sa fie stabile.
Rezistenta fizica:
- In realizarea coroanelor de invelis se utilizeaza materiale rezistentre care sa nu se
deformeze /abrazeze/fractureze. Materialele de placat trebuie sa fie sufficient de rezistente.
- Cazurile clinice care nu prezinta spatiu sufficient – se indica suprafete metalice . cazurile
clinice cu spatiu sufficient in toate sensurile (1,5mm) materialul de placat ideal va fi masa
ceramica.
- Se contraindica plasarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat
putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice care cer fizionomie
maxima . se placheteaza cu materiale hibride : ceromeri,composite de ultima generatie,
fotopolimerizabile in vid. Ceromerii se indica in ocluziile deschise in zona frontala.
Insertia :
- insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralele a fetelor bontului si poate
fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime
dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de
contact este mare- slefuirea anatoforma.
Stabilitatea :
- stabiliattea protezelor unidentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata
interna a coroanei si bont
- relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical)
- stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile
dentare
- fixitatea prin frictiune- cimentare.
3.Bioprofilactic : deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem coroane de invelis care nu
trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic. Morphologic se concep proteze
unidentare care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire /curatire
mecanica(artificiala).

toate aceste principii contribuie la restabilirea functiilor fundamentale ale aparatului dento-
maxilar (fonatia,masticatia,fizionomia)

Clasifcarea leziunii odontale coronare dupa Burlui


Burlui clasifca leziunile in:
I clasa: Anomaliile de sediu,volum,forma,directie.Aceste anomalii nu sunt leziuni propriu-zise dar reclama
aceleasi metodede tratament ca si leziunile coronare.

II clasa: Leziuni coronare congenitale cu specifc ereditar: amelogenezaimperfecta, dentina opalescent


ereditara,displazia Capdepond, dentina opalescent Hodge, dentinogeneza imperfecta si displazia
de dentina. Aceste afectiuni prezinta niste tulburari de geneza a tesuturilor dure care la fel necesita un tratament
protetic

III clasa: Leziuni coronare dobindite inaintea eruptiei: hipoplaziile simple ale smaltului,
hipoplaziile complete si anomaliile dentare prin radiatii ionizante in perioada preeruptiva.

IV clasa: leziuni coronare dobindite post-eruptive. Acestea pot afecta dentitia temporara si permanenta.Leziunile
odontale coronare ale dintilor temporali semanifesta prin urmatoarele forme clinice: melanodontia Beltrami,
vulnerabilitatea dentara, si diferite leziuni coronare in forma de carie,traumatisme, abraziune. Leziunile coronare
ale dintilor defnitivi se manifesta sub urmatoarele forme: sindromul "ubreuilll-Chambardel,leziunile odontale
consecutive intoxicatiilor medicamentoase, caria simpla galopanta,leziuni prin radiatii
ionizante indelungate,discromiile dentare.

Clasificare a cavitatilor carioase dupa Black


Clasa I – cavitaile aflate pe suprafata ocluzala si santurile suprafetei vestibulare a premolarilor si
molarilor si supracingular.
Clasa II- pe suprafetele aproximale ale molarilor si premolarilor.
Clasa III – pe fetele aproximale ale dintilor frontali cu pastrarea unghiului incisal.
Clasa VI – pe fetele proximale ale dintilor frontali cu pierderea unghiului incisal.
Clasa V – pe suprafata vestibulara la nivelul coletului tuturor dintilor.
Indicatiile coroanele din aliaje nobile
In scop morfo-functional si profilactic:
- dinti cu pierderi mari de substanta dentara datorata cariei dentare
- dinti cu obturatii intinse sau multiple
- pierderi de substanta dura dentara prin traumatisme
- abrazii patologice
- dinti cu modificari de forma,volum,pozitie,sau culoare
- refacerea punctelor de contact
- considerente profilactice
- dinti care prezinta o diferenta intre diametrul transversal coronar maxim si cel cervical.
In scop protetic:
- realizarea elementelor de agregare , de care se leaga corpurile de punte in restaurarile
edentatiilor partiale intercalate
- imobilizarea dintilor parodontotici
- tratamentul disfunctiei ocluzale
- reconstituirea zonelor de sprijin.

Contraindicatiile coroanelor din aliaje nobile:


- dinti cu procese patologice apicale netratate
- dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incomplete
- dinti cu inflamatii ale parodontiului marginal
- dinti cu pungi gingivale parodontale
- dinti cu mobolitate dentara avansata
- dinti cu resorbtii alveolare
- dinti in versiune de peste 30 grade fata de campul ocluzal
- dinti lipsiti de antagonisti
- pierderi mari de substanta dentara
- tineri sub 16 ani.

Avantajele aliajelor de metale nobile


Aliajele dentare cu aur-platina rezista la oxidare si nu sunt atacate de acizi, fiind foarte
valoroase in mediul bucal „ostil“, prin pasivitatea lor. Aliajele de aur-platina-paladiu si zirconiu
sunt cele mai acceptabile din punct de vedere clinic, tolerabilitatea cu tesuturile dentare fiind
maxima. Reactiile clinice de suprafata sunt minime, iar toxicitatea aliajelor de aur este egala cu
zero.
Din punct de vedere fizic, aliajele de aur-platina-paladiu au o duritate crescuta, factorul
de uzura al aurului fiind asemanator cu cel al dintelui natural. Tehnicile de turnare moderne au ca
rezultat o adaptare foarte buna, iar densitatea aurului si platinei permite folosirea lui in sectiune
subtire pentru a proteja structura dentara restanta.
Aurul si platina sunt metale nobile care nu se corodeaza, fiind foarte rezistente la formarea placii
si foarte bine tolerat de tesuturi.
In concluzie, aliajele de aur si platina au fost alese pentru realizarea puntilor si coroanelor
in combinatie cu ceramica deoarece au proprietati fizice si chimice deosebite, prezinta o
biocompatibilitate extraordinara, o maleabilitate facila si o foarte buna compatibilitate cu
ceramica.

Dezavantajele aliajelor de aur-platina


Datorita continutului crescut de metale nobile, aceste aliaje au un cost ridicat, el
reflectandu-se in pretul produsului finit, si anume coroana sau puntea dentara.
Totusi, datorita longevitatii, aceasta combinatie de aur, platina si ceramica merita efortul
financiar, deoarece rezultatele clinice sunt deosebite, timpul demonstrand rezistenta si calitatea
acestor lucrari in comparatie cu alte piese protetice.

Etapele clinico-tehnice in realizarea unei coronae din aliaj nobil


1. Examinarea completa si complexa a pacientului - etapa clinica;
2. Stabilirea diagnosticului - etapa clinica;
 afectiune coronara a unui dinte – indicatie de proteza fixa unitara
 edentatie redusa (2-3 dinti lipsa) – indicatie de proteza partiala fixa
3. Stabilirea planului de tratament + consimtamantul pacientului
4. Pregatirea suportului dento-parodontal - etapa clinica
5. Amprentarea campului protetic - etapa clinica
= prevede obţinerea cu ajutorul a diverse materiale a unei copii negative a câmpului
protetic în cele mai mici detalii;
6. Modelul – etapa de laborator
= şi constă în obţinerea copiei pozitive a câmpului protetic prin diverse tehnici şi
materiale, utilizând amprenta furnizată de către medic;
7. Montarea modelelor in simulator al ADM
8. Realizarea machetei (in situatiile in care este cazul) - etapa de laborator
= presupune obţinerea în laborator, cel mai adesea in ceara, dar si late materiale, a formei
exacte a viitoarei lucrări protetice;
9. Transformarea machetei in lucrare finita - etapa de laborator prin cateva subetape:
 Pregătirea machetei în vederea ambalării = prin aplicarea unor tije la nivelul machetei,
care se vor transforma în etapele următoare în canale de curgere a aliajului topit;
 Ambalarea şi obţinerea tiparului = acoperirea machetei cu un material specific fiecarui tip
de aliaj folosit (masă de ambalat), material care rezista la temperaturi foarte ridicate (intre 700-
1300 grade C) necesare pentru topirea şi turnarea lucrării. După priza masei de ambalat se
elimină ceara de macheta si rezultă astfel tiparul
 TIPARUL = o cavitate negativă în interiorul masei de ambalat de forma si marimea
viitoarei piese protetice.
9. Transformarea machetei in lucrare finita - etapa de laborator prin cateva subetape:
 Topirea = asigură topirea metalului prin mijloace speciale;
 Turnarea = etapa de introducere a metalului topit în tipar cu ajutorul cel mai des a forţei
centrifuge sau altor mijloace;
 Dezambalarea = etapa prin care piesa protetică turnată, metalică este eliberată din
interiorul masei de ambalat;
10. Prelucrarea si adaptarea pe model - etapa de laborator,
= în care lucrarea este prelucrata cu ajutorul unor freze, pietre montate la micromotorul
de tehnică dentară;
11. Proba lucrarii in cavitatea orala - etapa clinica;

12. Finisarea si lustruirea - etapa de laborator;


13. Aplicarea lucrarii protetice in cavitatea orala prin cimentare - etapa clinica, după care
lucrarea nu mai poate fi îndepărtată de pe camp numai prin ablaţie.