OCHIUL USCAT > Disfunctionalitati ale glandelor Meibomius

Sindromul Ochiului uscat este o afectiune a suprafetei oculare care, din cauza schimbarilor de trai din ultimii
ani (praf, poluare, lucru indelungat la calculator) a devenit tot mai frecvent in tara noastra. Cel mai frecvent,
pacientii acuza senzatia permanenta de uscaciune, de mancarime sau arsura la nivelul ochilor, insotita de
senzatia intermitenta de nisip/corp strain si care se inrautateste seara.
Pentru ca acest sindrom sa nu apara, trebuie ca secretia lacrimala sa fie normala dpdv cantitativ calitativ.

Filmul lacrimal normal are 3 constituente esentiale:

- stratul de mucus asigura aderenta lacrimilor la tunica ochiului (cornee, conjunctiva);
- stratul lichidian asigura functia de umezire (a carei absenta determina simptomele), functia de aparare
(transportand anticorpi) si functia de nutritie a straturilor superficiale ale corneei;
- stratul lipidic, uniform intins deasupra stratului lichidian, impiedica evaporarea componentei apoase a
lacrimilor.
Cauzele principale ale ochiului uscat:
a) secretie necorespunzatoare a glandei lacrimale
b) evaporare exagerata (proces natural, larg întâlnit în tinuturi calde si uscate)
Pentru combaterea cauzelor a) și b) se utilizeaza lacrimi artificiale (instilatii periodice, care suplimenteaza
temporar functia de umidifiere dar nu și functiile de apărare și nutritie) și/ sau dopuri lacrimale (care prelungesc
intervalul cât lacrimile umecteaza suprafața ochiului).
c) secretie necorespunzatoare a glandelor Meibomius din pleoape: stratul lipidic nu mai este continuu, faza
apoasa a lacrimilor se evapora accelerat chiar in conditii normale de temperatura si umiditate (chiar dacă secretia
apoasa este normala calitativ și cantitativ). Acest mecanism este denumit Sindromului de disfunctie a glandelor
meibomiene (SDGM)
Glandele Meibomiene secreta faza lipidica a lacrimilor, pe care clipitul o intinde uniform deasupra fazei
apoase.
In SDGM aceasta secretie are o calitate alterata: se solidifica la temperaturi exterioare uzuale. Drept
consecinta:
- se formeaza dopuri de sebum in traiectul canalelor excretorii ale glandelor Meibomius, iar faza lipidica nu mai
ajunge la suprafata fazei apoase a lacrimilor, determinand evaporarea accentuata a lacrimilor;
- sebumul stagnant in canale se infecteaza si apar blefarite, care accentueaza supararile ochiului uscat.

Pentru a trata SDGM, s-au imaginat variate pense și dispozitive pentru stoarcerea mecanica a secretiei solidifiate
din canalele excretorii:

Metodele mecanice de tratament ale SDGM:

- sunt neplacute si traumatizante
- pot apare rupturi interne care lasa stricturi cicatriciale permanente ale canalelor excretorii, ce vor permanentiza
supararile.
- sunt menite să fie efectuate de personal de specialitate