INTREBAREA 26 (hipertrofia ventriculului drept al inimii)

Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii. Dimensiunile si
masa inimii sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5 cm (norma 0,2-0,3 cm) iar
muschii trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile inimii pot fi ingustate, tonusul mischiului
cardiac fiind crescut- hipertrofia concentric( in stadiu de compensare) sau dilatate- excentrica (in de
decompensare). In ultimul caz consistent miocardului devine flasca, avind aspect pe sectiune de carne
fiarta din cauza leziunilor distrofice, uneori are aspect de inima “tigrata” ca expresia a distrofiei grase a
miocarddului care reprezinta substratul morphologic al decompensarii cardiac. Dilatarea inimii in stare
compensate se numeste active sau tonogena, iar in decompensare- pasiva sau miogena. Hipertrofia este
data dehipertensiunea in mica circulatie in cazul diferitort afectiuni pulmonare cornice- emfizem,
pneumoscleroza, bronsiectazie, TBC cronica, precum si in leziuni valvulare cardiac.

Complicatii: insuficienta cardiac globala cu hipertensiune portal, ascita.

Intrebarea 27 (hipertrofia peretelui vezicii urinare in adenoma de prostata)

Peretele vezicii urinare, trabeculele muscular sunt ingrosate considerabil, cavitatea dilatata; prostate
este marita in dimensiuni, are consistent densa, suprafata neregulata, nodular. In prostata se constata
un process tumoral- hiperplazia adenomatoasa nodular (adenoma-tumoare benigna din epiteliu
granular); nodulii tumorali exercita presiune asupra uretrei, producind staza uurinii in vezica si
hipertrofia compensatorie a peretelui ei. In recesurile ce se formeaza printer trabeculii musculari
hipertrofiati se pot depune saruri urinare si forma calculi; pe fondul stazei urinare se pot asocial procese
inflamatoare ale mucoasei vezicale (cistite). Ca exemplu de hipertrofie hormonala, care nu are un rol
compensator, poate servi hiperplazia granular a endometriului.

Intrebarea 28 (atrofia bruna a inimii)

Atrofie-proces de micsorare in volum a celulelor, tesutului inimii sau suspendarea activitatii functionale.
Inima este micsorata in dimensiuni si masa, epicardul nu contine tesut adipos, arterele epicardiene
prezinta proeminente sub epicard, avind aspect serpuitor, muschiul are o nuanta bruna datorita
acumularii pigmentului lipofucsina in cellule. Atrofia generala sau casexia se intilneste sub forma de
casexie alimentara, canceroasa sau hipofizara, cerebral s.a. atrofia locala poate fi disfunctionala cauzata
de vascularizarea insuficienta; de compresiune ;neurotic; sub actiunea factorilor chimici si fizici.

Intrebarea 29 (hidronefroza)

Este o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea tesutului renal sub actiunea stazei
urinare in bazinetul renal. Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati in
dimensiuni, sclerozati (substituiti cu tesut conj) si hialinizati; se observa proliferarea difuza a tesutului
conj, vasele sanguine sunt sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni. Complicatii: insuficienta
functional a renichiului afectat

Intrebarea 30 (hidrocefalee)

Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de dereglarea refluxului lichidului
cefalorahidian, asfel se dilate ventriculele laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine sau
a tumorilor cerebrale. Clinic se caracterizeaza prin cefalee, greta, varsaturi.

www.medtorrents.ucoz.com