DREPT CIVIL-PARTEA GENERALA-curs

INTRODUCERE
Prin Drept Civil se intelege acea ramura de drept privat, care reglementeaza relatii
sociale, patrimoniale si nepatrimoniale, in care partile se gasesc pe pozitie juridical
de egalitate, precum si conditia juridical a subiectelor de drept civil
1. Ramura de Drept Privat- se refera la acele ramuri de Drept Privat, care
reglementeaza cu prioritate interese private (particulare) ex: drept civil, drept
comercial, familial, drept international privat etc.
2. Drept Public- cuprinde acele ramuri de drept care reglementeaza cu
prioritate interese publice (ale statului) ex: drept constitutional, penal,
administrativ, drept international
3. Relatii Patrimoniale- acele relatii sociale cu continut economic sau
evaluabile in bani. In principal relatiile patrimoniale se refera la drepturile
reale si la drepturile de creanță
4. Relatiile nepatrimoniale-acele relatii sociale care nu au un continut
economic, nu sunt evaluabile in bani.

CLASIFICARE RELATII NEPATRIMONIALE- dreptul subiectiv care

privesc persistenta fizica a unei persoane fizice si juridice: dreptul la viata, la
sanatate etc.
Dreptul subiectiv care privesc attributele de identificare ale persoanei fizice
si juridice: nume, domiciliu/denumire, serie
Drepturile subiective care privesc aspectele de creatie intelectuala: dreptul
de autor (patrimonial sau nu), inventator, brevetor etc
Pozitia juridica de egalitate- niciuna dintre parti nu are mijloace proprii de
constrangere pentru a o determina pe cealalta parte sa isi execute obligatiile (
a da, a face, a nu face)
Conditia juridica a subiectelor de drept civil: dintr-o situatie faptica rezulta
anumita drepturi si obligatii.
Principiile dreptului civil:
*dezvoltarea se face in carte. (Enumerati principiile dreptului civil) -principii
constitutionale, dreptului civil si institutiilor
Sunt acele reguli fundamentale pentru materia dreptului civil. Principiile sunt
urmatoarele:
1. Principiul proprietatii
2. Egalitatii in fata legii civile
3. Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesul public sau general.
4. Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile
5. Principiul bunei credinte (art. 14 si 15 din C.civ)
Normele de drept civil:
Norma juridica- definitie: acea regula generala abstracta si de aplicabilitate repetata
care reglementeaza conduita subiectelor de drept civil. (Reglementeaza drepturile
si obligatiile partilor).
Clasificare:
1. In functie de conduita prescrisa avem -> norme juridice dispozitive. ->
norme juridice imperative.
Normele dispozitive- acele norme juridice care permit partilor o anumita
conduita. Normele imperative- acele norme juridice care impun partilor o
anumita conduita
Norme juridice permisive- permit partilor o anumita conduita.
Norme juridice supletive- suplinesc manifestarea de vointa a partilor atunci
cand este nevoie.
Norme conerative- cele care impun in mod obligatoriu o conduita pozitiva.
Norme prohibitive- acele norme care interzic o anumita conduita.
2. In functie de finalitatea textului normei avem norme juridice de o ordine
privata-ocrotesc cu prioritate interese private. Norme juridice de ordine
publica ocrotesc cu prioritate interese publice
3. In functie de sfera lor de aplicare avem norme generale adica se aplica in
toate cazurile si norme speciale- se aplica in cazurile expres prevazute de
lege.
 Studiu individual* gasiti cate un exemplu din codul civil lentru fiecare tip de
norma si il invatatm,
Aplicarea legii civile in timp: art 6 C.civ.
Legea civila se aplica din momentul intrarii ei in vigoare, legea intra in vigoare in
termen de 3 zile de la publicarea sa pe Monitorul Oficial partea I daca nu se
prevede in insasi cuprinsul sau un alt termen.
Aplicarea legii civile in timp este guvernata de 2 principii:
1. Principiul neretroactivitatii civile a) adica legea civila se aplica numai
situatiilor juridice care au luat nastere dupa intrarea sa in vigoare
2. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi.-o data intrata in vigoare, legea
civila este prezumata a fi cunoscuta de catre toata lumea si pe cale de
consecinta urmeaza sa fie aplicata pentru viitor.
3. Cat timp legea civila e in vigoare, ea va trebui aplicata in sens contrar,
intervenind sanctiunea civila. In aceasta perioada poate interveni si caderea
in desuetudine- lipsesc relatiile sociale pe care legea le reglementeaza fara
insa ca aceasta sa fie abrogata.
Abrogarea modalitate prin care legea civila iese din vigoare. Poate sa fie
expresa(adica e indicat in mod expres art/c/legea care iese din vigoare)
Tacita– cand noua reglementare nu prevede in mod expres textul abrogat dar indica
faptul ca ies din vigoare toate dispozitiile contrare literei si spiritului noi
reglementari.

APLICAREA LEGII CIVILE ASUPRA PERSOANELOR

APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU. (23.10.2017)

Interpretara normelor juridice este necesara pentru lamurirea intelesului acestora in

vederea aplicarii corecte la situatiile de fapt. Felurile interpretarii:
1. In functie de organul care interpreteaza norma juridica avem interpretare:
a) Oficiala- realizata de insusi organul legislativ-Parlamentul, si are caracter
obligatoriu
b) Interpretarea jurisdictionala-provine de la instantele judecatoresti sau alte
organe cu atributii jurisdictionale
c) Interpretarea realizata de catre practicienii dreptului-judecatori, avocato,
procurori, consilieri juridici, practicieni in insolventa
2. In functie de rezultatul interpretarii avem:
 a) Interpretarea literala- se intalneste atunci cand exista o concordanta deplina
formularea textului legal si situatiile practice la care acesta se aplica
b) Interpretarea extensiva-se intalneste atunci cand intre formularea textului
legal si situatiile practice nu exista o concordanta deplina, in sensul in care
textul legal trebuie extins la anumite situatii faptice.
c) Interpretarea restrictiva- atunci cand intre textul legal si situatia practica nu
exista deplina concordanta in sensul in care formularea textului este prea
larga fata de situatia careia urmeaza sa i se aplice.
3. In functie de procedeele de interpretare avem mai multe:
4. A) interpretarea gramaticala- se realizeaza prin aplicarea regulilor de
gramatica la textul legal
B) interpretarea sistematica-textul interpretat va trebui analizat raportat la
intreaga norma juridica (atat in litera cat si in spiritul acesteia).
C) interpretarea istorico-teleologica-datorita evolutiei economice si sociale
apare necesitatea “aducerii la zi” a normei juridice.
D) interpretarea logica-are la baza regulile logicii aplicate domeniului juridic-
unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga. Argumentul pera
contrario

Raportul juridic civil

Relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala in care partile se gasesc pe
pozitie juridica de egalitate si care este reglementata de normele de drept civil.
Caractere juridice:
1. Caracterul social- ia nastere intre persoane fizice si/sau juridice.
2. Caracterul volitional-simplu volitional adica exprima doar vointa
legiuitorului exprimata in norma juridica- dublu volitional- pe langa vointa
legiuitorului exprimata in norma juridica avem si vointa subiectelor
raportului juridic civil de a li se aplica o anumita norma juridica
3. Caracterul de egalitate a partilor-vezi pozitia de egalitate din curs1
Structura raportului juridic- subiecte, continut, obiect
SUBIECT-sunt persoanele fizice si persoanele juridice( entitate care a luat nastere
in temeniul legii si care are organizare de sine statatoare, patrimoniu propriu si
scop determinat)
In functie de tipul raportului juridic civil la care participa subiectele sunt:
-individualizate in mod diferit; in raporturile juridice reale au determinat doar
subiectul activ, adica titularul dreptului, toate celelalte subiecte pasive fiind
nedeterminate.acestea au obligatia generala si negativa de a nu face nimic de
natura sa aduca atingere drepturilor subiectului activ. Aceasta proprietate se
numeste OPOZABILITATE ERGA OMNES
-in cadrul raporturilor juridice obligationale ambele subiecte de drept sunt
individualizate, atat creditorul cat si debitorul

(30.10.2017)

Peste 2 sapt test.(despre sub

vorbim sapt viitoare) (din
carte-13.11.2017)
Pentru a participa la circuitul juridic civil(toate rap juridice din societate)
subiectele raportului juridic trebuie sa aiba capacitate juridica civila (art.28 C.civ)
Aceasta se divide in capacitate de folosinta(art.34-36) si capacitate de exercitiu.
(Art 37-48)
Continut:
Este format din totalitatea drepturilor subiective civile si a obligatiilor.
Clasificarea drepturilor subiective civile:
1. In functie de gradul de opozabilitate-absolute- Acele drepturi civile care
pot fi exercitate fara concursul altei persoane
2. Relative- Acele drepturi subiective civile care necesita concursul altei
persoane ( de regula a subiectului pasiv, de regula debitorul) pentru a fi
exercitate- drepturi de creanta
 3. In functie de continut avem drepturi subiective patrimoniale si
nepatrimoniale.
4. In functie de legatura dintre ele avem drepturi subiective principale si
drepturi subiective accesorii! Va avea aplicabilitate intotdeauna regula:
accesoriul urmeaza soarta principalului. E aplicata intotdeauna in civil.
5. In functie de gradul de siguranta conferit titularilor sai avem urmatoarele cat
de reguli: pure si simple care confera siguranta maxima a titularului,
exercitarea nefiind conditionata de: termeni, conditie, sarcina. Simple-
afectate de modalitati adica de termeni, conditie si sarcina.
6. Drepturile subiective eventuale- sunt acelea la care le lipseste fie obiectul,
fie subiectul.
7. Drepturile viitoare nu au nici obiect nici subiect, considerate mai mult niste
“posibilitati” juridice.
Abuzul de drept- orice drept subiectiv civil trebuie sa fie exercitat potrivit cu
scopul pentru care a fost recunoscut si fara a vatama pe altii; toate drepturile
subiective civile trebuie exercitate cu buna-credinta ( art.14 si 15 din Cod)
Obligatia civila= indatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita ( a da,
a face sau a nu face) corespunzatoare dreptului subiectiv civil.
Clasificare-
1. In functie de obiectul lor avem a da, a face, a nu face
2. !!a da- a constitui sau a transmite un drept real
3. A face- a presta un serviciu sau a face o lucrare
4. A nu face- a te abtine de la o actiune pe care ai fi putut s.o faci daca nu
exista interdictia.
In functie de conduita prescrisa avem obligatii pozitive- obligatiile de a da si de a
face si obligatii negative-a nu face
In functie de obtinerea sau nu a unui anumit rezultat avem 2 categorii mari de
obligatii-obligatii de rezultat si obligatii de mijloace( de diligenta)
Obligatii de rezultat- in acest tip de obligatii, debitorului i se pretinde obtinerea
unui anumit rezultat: contractul de transport
Obligatii de mijloace- nu se cere debitorului obtinerea unui anumit rezultat ci doar
sa realizeze toate diligentele pentru obtinerea acestuia- obligatiile medicilor,
profesorilor, avocatului.
Distinctia dintre aceste 2 tipuri are importanta d.p.d.v al raspunderii civile.
In func. De sanctiune avem obligatii perfecte-sunt cele garantate legal cu o
sanctiune
Si
obligatii imperfecte sau naturale-cele neinsotite de o sanctiune- obligatiile
prescrise.

6.11.2017

Clasificarea bunurilor
Primul criteriu* in functie de natura bunului si calificarea data de lege avem bunuri
mobile si bunuri imobile.(art.536, 537,538,539,540) bunurile mobile sunt bunurile
care se pot misca sau deplasa prin propriile forte.
Bunurile imobile sunt de 3 feluri: !! *exemple din carte*
Prin natura lor
Prin destinatie
Prin determinarea legii.
Bunuri mobile-prin natural or
Prin anticipatie
Prin determinarea legii.
IMPORTANTA CLASIFICARII.*
PUBLICITATEA IMOBILIARA-realizarea anumitor reclame.*
Bunuri care sunt sau nu in circuitul civil
*dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatie valabila.
Care se pot inlocui-fungibile, care nu pot, nefungibile- art543 alin.2!!!- alin3 e
exceptie.
Consumptibile si neconsumptibile-le poti folosi in mod repetat
Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere-fructe art.548**
Productele*art549
Fructe+producte=produse.
Bunuri corporale si incorporale.-
*divizbile si indivizibile-art.545
bunuri principale si bunuri accesorii-art546
*tot ce am facut pana acum+astea.

Actul juridic civil(se invata la examen cu exemple, pentru nora 5)

Manifestarea de vointa savarsita cu intentia de a produce efecte juridice civile
constand in nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice civile
concrete.
Actul juridic civil se deosebeste de faptele juridice civile (care sunt acele
evenimente si actiuni care nu presupun manifestarea de vointa a persoanei) ex:
nasterea si moartea.
Clasificare:
 1. In functie de numarul partilor avem 3 tipuri de acte juridice:
 A) acte juridice unilaterale
 B) acte juridice bilaterale
 C) acte juridice multilaterale(plurilaterale)
Actele unilaterale- rezultatul manifestarii de vointa din partea unei singure parti
(“parte” e diferit de persoana)ex: testamentul, acceptarea/renuntarea unei
succesiuni, oferta, actul confirmativ (act juridic prin care persoana indreptatita
acopera o nulitate relativa)
Acte bilaterale-acele acte ce reprezinta rezultatul de vointa a doua parti. Ex:
contractul de vanzare-cumparare, de schimb, contractul de mandat, contractul de
locatiune.
Actele plurilaterale/multilaterale-rezultatul vointei a mai mult de doua parti,
contractul de societate, tranzactia, partajul.
Importanta clasificarii:
- Exista diferente considerabile in privinta formarii valabile a actelor.
- Regimul juridic al viciilor de consimtamant e diferit.
- D.p.d.v a desfiintarii lor actele juridice bilaterale se desfiinteaza de comun
acord; cele unilaterale in principiu sunt irevocabile, insa legea admite cazuri
exceptionale de renuntare. Ex:testamentul

*in functie de scopul urmarit avem acte juridice cu titlu oneros( acele acte in care
fiecare parte urmareste sa isi procure/obtina un folos patrimonial. Ex: vanzarea) si
cu titlu gratuit( acele acte juridice in care una dintre parti urmareste sa procure
celeilalte parti un folos patrimonial, fara a obtine ceva in schimb. Ex: donatia)
La randul lor cele cu titlu oneros se impart in 2 cat: acte juridice comutative si
aleatoriu
Acte juridice comutative- acele acte juridice in care partile cunosc inca de la
inceput existenta si intinderea drepturile si a obligatiilor .ex: contractul de mandat ,
contractul de locatiune
Cele aleatorii-partile isi asuma posi posibilitatea unui castig si riscul unei
pierderi.ex:contractul de intretinere, asigurare
Cele cu titlu gratuit se subdivid in liberalitati si acte dezinteresate- acele acte
juridice cu titlu gratuit in care o parte procura celeilalte parti un folos patrimonial
micsorandu-si astfel patrimoniul-ex: donatia.
Actele dezinteresate- o parte procura celeilalte parti un folos patrimonial fara
micsorarea patrimoniului sau. Ex:comodatul-imprumutul de folosinta. Sau
imprumutul fara dobanda.
Importanta clasificarii o facem noi.