CARDIOLOGIE

(CURS 5 – 06.11.2017)
HIPOTENSIUNEA ARTERIALA (pg. 412 Borundel)

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA: sindrom clinic caracterizat prin scaderea

valorilor tensionale sub 100 mmHg pentru tensiunea sistolica si sub 65 mmHg pentru
cea diastolica.
In functie de durata hipotensiunea arteriala poate fi: trecatoare si permanenta.
In functie de etiologie hipotensiunea arteriala poate fi:
- esentiala
- simptomatica
- ortostatice.

1. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA

Apare datorita dereglarilor nervoase si endocrine care mentin regimul circulatiei.

Este asimptomatica si se descopera intamplator. In anumite forme pot aparea
manifestari lipotimice (lesinuri).
Hipotensiunea arteriala esentiala este permanenta si are un prognostic bun.
In formele clinice cu manifestari subiective se recomanda psihoterapia, evitarea
surmenajului fizic, psihic, regim de viata igienic, cu ore suficiente de somn, alimentatie
de calitate si completa.

2. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA SIMPTOMATICA

Apare in insuficienta suprarenala, intoxicatia cu alcool si nicotina, pericardita

constructiva, stenoza aortica sau mitrala, tumori cerebrale.
Tratamentul – se aplica pentru afectiunea cauzala si apoi similar pentru
hipotensiunera arteriala.

3. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ORTOSTATICA

Este o forma clinica a hipotensiunii arteriale insotita de lipotimii si sincope si apare

cu ocazia schimbarii pozitiei din clinostatism in ortostatism.
Are forme esentiale care apar la bolnavi slabi si inalti si forme simptomatice care
apar in boli grave, mai ales in afectiuni neurologice si in insuficienta suprarenala.
Boala se datoareaza insuficientei reflexelor vasoconstrictoare, care face ca
sangele sa se acumuleze in vasele membrelor inferioare, rezultand o ischemie
cerebrala trecatoare.
Trecerea de la clino la ortostatism se insoteste de o scadere a tensiunii arteriale
cu peste 20 mmHg, pulsul scade si apar ameteli, lipotimii sau chiar sincope, este
specifica persoanelor peste 40 ani.

1
 Tulburarile ritmului cardiac (aritmii) pg. 373
Ritmul cardiac se afla sub dependent a doua sisteme reglatoare:
- extracardiac (sistemul simpatico si parasimpatic);
- intracardiac (tesutul specific – inima).

Clasificare:
1.Tulburari in formarea stimulilor:
 aritmii sinusale:
 tahicardii sinusale;
 bradicardii sinusale;
 aritmii ectopice (extrasinusale):
 extrasistolele
 tahicardii paroxisitice
 flutter atrial
 fibrilatia arteriala (FIA)
2.Tulburari in conducerea stimulilor (blocuri).

1.TULBURARI IN FORMAREA STIMULILOR pg. 374

A. ARITMIILE SINUSALE

a.Tahicardia sinusala = tulburare de ritm manifestata prin accentuarea ritmului

cardiac intre 100 si 160 batai/minut, cu tulburare regulate si persistenta. Apare in efort,
emotii, in timpul digestiei, dupa administrarea unor medicamente (Atropina,
Nitroglicerina), dupa consumul de tutun, alcool, cafea. In mod obisnuit se intalneste in
boli febrile, hipertiroidism, insuficienta cardiac, anemii, hemoragii,stari de colaps. Este
bine suportata de individ si se manifesta prin palpitatii. Tratament: sedative,
Propranolul.

b. Bradicardia sinusala = se caracterizeaza printr-un ritm regulat, cu o frecventa a

batailor cardiace intre 40-60 batai/min. Apare in somn sau in cursul sarcinii, la atleti,
varstnici. Patologic apare in: H.T. intracaniana, icter, febra tifoida, mixedem, unele
infarcte miocardice, intoxicatii cu Pb sau digitala. Se manifesta prin: ameteli, lipotimii
si rar sincope.

B. ARITMIILE ECTOPICE (EXTRASINUSALE) pg.374

a. Exrasistolele = contractii premature,anticipate, care tulbura succesiunea regulate

a contractiilor inimii. Sunt: ventriculare – cele mai frecvente si supraventriculare. Apar
in: efort, emotii, tulburari digestive, abuz de cafea, alcool, tutun. Sunt percepute prin:
ameteli, palpitatii, intepaturi, senzatie de oprire a inimii, uneori urmate de o lovitura
puternica a inimii.
Tratament: sedative.
Masuri de protectie: suprimarea excitantelor.

b. Tahicardia paroxistica = accelerare paroxistica a batailor cardiace, cu inceput si

sfarsit brusc. Ritmul cardiac este rapid, intre 1150-220 de batai/min. si regulat.
Tahicardia paroxistica este ventriculara si supraventriculara.

2
Tahicardia paroxistica ventriculara o intalnim in: infarct miocardic, HTA severa,
cardiopatie ischemica grava, intoxicatie digitalica. Apare in: eforturi, emotii.
Simptomele: ameteli, palpitatii,greturi, varsaturi, lipotimii, dureri cu caracter anginos.
Tratament: sedative, digitalice.

c. Flutterul atrial = ritm patologic atrial, regulat si foarte rapid intre 250-300 batai/min.
Apare rar la indivizi sanatosi, apare la pacienti cu alte afectiuni cardiacovasculare
(stenoza mitrala, cardiopatie ischemica, HTA, hipertiroidism).
Tratament: β blocante.

d. Fibrilatia atriala (FIA) = tulburare de ritm cu frecventa ventriculara, rapida,

neregulata, variabila. Apare in: stenoza mitrala, cardiopatie ischemica si
hipertiroidism.

e. Flutterul ventricular = tulburare paroxistica de ritm cu frecventa medie de 180-250

de batai/min. Apare in: infarct miocardic (I.M.), in blocul atrio ventricular (AV) complet.
Semne: ameteli, slabiciune, convulsii, sincopa.

f. Fibrilatia ventriculara = tulburare grava de ritm, reprezentata de contractii

ventriculare ineficiente, rapide si neconcordante. Apare in: cardiopatie ischemica,
infarct miocardic.
Simptome: ameteli, slabiciune, convulsii, inconstienta, moarte subita.

2.TULBURARI IN CONDUCEREA STIMULILOR (BLOCURI) pg. 379

In mod curent se numesc blocuri si se datoreaza intreruperii sau incetinirii

conducerii undei de excitatie (stimulului).
Dupa locul obstacolului avem:
o blocuri sino-atriale (nodul sinusal);
o blocuri atrio-ventriculare (blocuri AV)
o blocuri de ramura (obstacol).
1. Blocul sino-atrial – se poate diagnostica doar electrocardiografic, apare rar, benign.
2. Blocul atrio-ventricular (AV) – tulburare de conducere relativ frecventa, caracterizata
prin intarzierea sau absenta raspunsului ventricular la stimulul atrial.
3. Blocul de ramura – tulburare grava. Apare in: HTA, cardiopatie ischemica,
valvulopatii cronice, stenoza mitrala, cardita reumatica.

3
 BOLILE ARTERELOR CORONARE – CARDIOPATIILE ISCHEMICE pg.381

Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau

organice ale arterelor coronare.

Forme:
- dureroase: angina pectoral de efort; angina instabila (sindromul intermediar),
infarct miocardic;
- nedureroase: se observa prin modificari aparute pe EKG.
Sunt forme asimptomatice: insuficienta cardiaca, aritmii, blocuri, moarte subita.
Factori favorizanti: HTA, diabet zaharat, hipercolesterolemia, fumat, obezitatea,
hipertiroidism, stres emotional,dieta hiperlipidica.

1. ANGINA INSTABILA pg.390

Definitie si simptome: Sindrom intermediar de trecere de la angina pectorala la

infarct, o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice, dar care
se poate transforma in infarct miocardic. Se caracterizeaza prin durei mai intense si
mai prelungite, care cedeaza greu sau deloc la repaus si Nitroglicerina. Pulsul si T.A.
sunt normale sau crescute in criza, tulburarile de ritm sunt rare, bolnavul este afebril.
Tratament: imobilizare la pat, repaus 2-3 saptamani, tratament anticoagulant,
coronarodilatatoare (Propranolol), tratamentul energic al durerii (Nitroglicerina).

SINCOPA SI LESINUL pg.416

SINCOPA = sindrom clinic, caracterizat prin pierderea brusca, de scurta durata, a

cunostiintei si functiilor vitale, datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei
cerebrale.
LIPOTIMIA (lesinul) = o pierdere de cunostiinta usoara, incomplete, care apare la
persoane emotive, cu labilitate psihica, dupa emotii puternice.

Etiopatogenie (cauze) ale lesinurilor, sincopelor si pierderilor de constienta repetate:

Sincopa apare in bolile cardiace (stenoza aortica, sau mitrala, insuficienta aortica,
infarctul miocardic, cardiopatiile congenitale cianogene, tulburarile de ritm rapid, blocul
A-V, miocardopatia obstructive, in sindromul ortostatic, ateroscleroza cerebrala
(sincopa cerebrala), bronhopneumopatii obstructive cronice (BPOC) cu insuficienta
respiratorie grava (sincopa respiratorie), dupa emotii puternice, punctii.
Oprirea inimii este urmata, dupa aprox 30 sec. de oprirea respiratiei. Consecinta cea
mai grava a opririi inimii sau a respiratiei este suprimarea aportului de oxigen la creier.
Daca lipsa oxigenului depaseste 4-5 min, apar leziuni ireversibile.
Simptome: in forma sa minora - lipotimia – pulsul si bataile cardiace sun perceptibile,
T.A. poate fi masurata, apar ameteli, transpiratii reci, tulburari vizuale, bolnavul avand
timp sa se aseze, inainte de a se prabusi.

4
Sincopa, este forma majora, debuteaza brutal, uneori subit, in plina sanatate
aparenta. Bolnavul este inert, imobil, palid, livid, nu reactioneaza la excitatie, nu
respire, nu are puls, nu I se aud bataile inimii, T.A. este scazuta sau prabusita, pupilele
sunt midriatice (f mici). Bolnavul este intr-o stare de moarte aparenta, care se termina
fie prin revenirea cunostintei, fie prin moarte reala, moarte biologica.
Tratamentul: pacientul este asezat in decubit dorsal, cu picioarele usor ridicate si se
trateaza boala cauzala. Nu se administreaza lichide pec ale orala. Se incearca
excitarea reflexelor pe calea cutanata (lovituri scurte si vii, frictiuni energice, umezirea
fetei cu apa rece), masaj cardiac extern insotit de respiratie “gura-la-gura”, daca nu
reactioneaza la astea, se trece la defibrilare electrica. In sincopele reflexe se
administreaza sedative si antalgice.

MOARTEA SUBITA pg.419

= oprirea rapida a vietii. Poarta denumirea de stop cardio-circulator cand apare
fulgerator.
Cauze - exista 4 mecanisme majore ale mortii subite:
1. Fibrilatia ventriculara;
2. Oprirea inimii;
3. Tahicardia ventriculara cu contractii ineficiente;
4. Ruptura inimii.
Primele doua sunt cele mai frecvente. Cauza cea mai frecventa este cardiopatia
ischemica dureroasa sau nedureroasa, mai rar, intoxicatii cu Chinidina sau Digitala,
anestezia.
Simptomele: oprirea brusca a inimii, pierderea cunostintei, incetarea respiratiei si
dilatatia pupilelor. In primele 4-5 min de la debut se constituie moarte clinica, cand
suferinta cerebrala este reversibila prin masuri de reanimare. Dupa aceasta apare
moartea biologica, datorita leziunilor ireversibile la nivelul sistemului nervos.
Tratament: masajul cardio respirator.