CURS -6/12/2016

Din categoria oamenilor liberi cu o conditie juridica speciala faceau parte

a.in primul rand persoanele in mancipio adica fii de familii cumparati care se aflau sub
mancipium al cumparatorului

b.fii de familii delincventi care erau abandonati in mainile victimei delicutului pt ca victima sa isi
poata exercita dreptul de razbunare.

Din aceeasi categorie faceau parte si addicti,adica debitorii insolvabili atribuiti creditorilor lor si
care se clasificau in 2 categorii:

-iudicati

- lexi

Erau denumiti iudicati acei debitori insolvabili care erau supusi executarii silite asupra
persoanelor si care, asa cum am vazut,erau tinuti in inchisoarea personala a creditorului.

Lexi erau acei debitori care stiindu-se insolvabili nu mai asteptau sa fie judecati si condamnati,ci
incheiau din proprie initiativa un contract cu creditorul prin care se obligau sa munceasca un nr
de zile in contul datoriei pe care nu o puteau plati.

Auctorati erau oamenii liberi care isi angajau serviciile ca gladiatori si intrucat,de
regula,gladiatorii se recutau dintre sclavi,oamenii liberi care se angajau ca gladiatori erau
dispretuiti si tratati ca sclavi.

Redempti ad hostibus(rascumparatii de la dusmani) ramaneau sub puterea rascumparatorului

pana cand plateau valoarea acelei rascumparari.

Colonii aveau un statut de oameni semi liberi si se clasificau in 3 categorii:

a.colonii voluntari

b.colonii siliti

c.colonii servi

Colonii voluntari primeau spre folosinta anumite terenuri de pamant in schimbul unei sume de
bani sau a unei parti din recolta pe baza contractului de locatiune.Intrucat obligatiile lor erau
stabilite pe baze contractuale au fost denumiti coloni voluntari.

Pe cand colonii siliti erau acei prizonieri de razboi care nu mai erau transfomati in sclavi,ci in
coloni.Deveneau coloni fara voia lor si se numeau coloni siliti.

Incepand din sec III d.Hr au aparut colonii servi care erau legati de pamant si care puteau fi
vanduti odata cu mosia de care erau legati ,dar nu si separat.Ei aveau o anumita capacitate
juridica in sensul ca :

-puteau contracta o casatorie valabila

-puteau avea un patrimoniu propriu

-puteau incheia acte juridice in nume propriu

-puteau dispune de lucrurile lor prin testament.

ORGANIZAREA FAMILIEI ROMANE

Cuvantul familia vine de la famulus,iar famulus in vehea latina inseamna sclav.Aceasta

etimologie a cuvantului familie se explica prin faptul ca romanii nu au facut distinctie intre
familia ca forma de proprietate si familia ca forma de comunitate umana,dovada ca in textele
juridice romane cuvantul familia este utilizat cu 3 sensuri:

a.Intr-un prim sens,cel mai vechi,cuvantul familia desemna totalitatea sclavilor care se aflau in
proprietatea unei persoane

b.In al doilea sens,mai recent,cuvant familia desemna totalitatea peroanelor si bunurilor care se
aflau sub puterea aceluiasi sef de familie ,denumit pater familias.

c.In al treilea sens,apropiat de cel modern,cuvantul familia desemna totalitatea persoanelor care
se aflau sub puterea aceluiasi sef de familie.

La origine,puterea pe care pater familias o exercita aspura persoanelor si bunurilor aveau un

caracter unitar si erau desemnata prin cuvantul manus=mana,putere.

Mai tarziu insa,acesta putere unitara s-a descompus in mai multe puteri distincte astfel incat in
dreptul evoluat cuvantul manus desemna numai puterea pe care barbatul o exercita asupra
femeii maritate.Puterea asupra descendentilor era denumita patria potestas.Puterea asupra
sclavilor era denumita dominica potestas.Puterea asupra altor bunuri decat sclavii era denumita
dominium,iar puterea aspura fiului de familie cumparat era denumita mancipium.

In familia romana,persoanele erau clasificate in 2categorii:

a.unele erau persoane sui iuris

b.altele erau persoane alieni iuris

Se numeau sui iuris acele persoane care nu se aflau sub puterea cuiva.Practic,numai pater
familias era persoana sui iuris,insa pater familias nu insemna tata de familie,ci sef de familie
intrucat putea fi pater familias si un barbat necasatorit care avea o familie constand in bunurile
sale,iar persoanele care se aflau sub puterea lui pater familias erau denumite alieni iuris,adica
femeia casatorita,fii,ficele si nepotii din fii.Totodata membrii familiei romane erau legati prin
relatii de rudenie care erau de 2 feluri:

a.rudenia civila/agnatiunea

b.rudenia de sange /cognatiunea

Agnatiunea se intemeia pe ideea de putere si existau 3 categorii de agnati sau 3 cercuri ale
agnatiunii.Din prima categorie faceau parte toti aceea care la un moment dat se aflau sub
puterea aceluiasi pater familias.De ex,copii cat timp traia tatal lor.

Din a doua categorie faceau parte aceia care s-au aflat in trecut sub aceeasi putere,dar ulterior
au devenit persoane sui iuris.De ex,fratii dupa moartea tatalui lor.

Din categoria a treia faceau parte aceea care s-ar fi aflat sub aceeasi putere daca pater familias
ar mai fi trait in momentul nasterii lor.De ex,verii primari care s-au nascut dupa moartea
bunicului lor.

Insa,cele 3 categorii de agnati nu sunt fixe,ci sunt mobile deoarece in functie de anumite
imprejurari doua persoane ideale pot face parte din oricare categorie de agnati.De ex,2 frati cat
timp traieste tatal lor fac parte din prima categorie de agnati.Tot 2 frati dupa moartea tatalui lor
fac parte din categoria a doua.Iar daca unul dintre frati se naste dupa moartea lui pater familias
face parte din categoria a treia,dar fixarea celor 3 categorii de agnati prezinta o importanta
deosebita mai cu seama in materie succesorala deorece multa vreme (500 de ani) agnatiunea a
avut unicul fundament al succesiunii,iar succesiunea deferita in ordinea celor 3 categorii de
agnati ,iar cognatiunea este legatura dintre persoanele care au un autor comun sau care descind
din acelasi autor.

Cognatiunea este de 2 feluri:

a.rudenie de sange in linie directa

b.rudenie de sange in linie colaterala

Rudenia de sange in linie directa este legatura dintre persoanele care descind una din
alta(tata,fiu,bunic,nepot),iar rudenia de sange in linie colaterala este legatura dintre persoanele
care nu descind una din alta,dar au un autor comun.De ex,fratii au autor comun tatal.

Gradele de rudenie in linie colaterala se stabiliesc numarand generatiile de la prima persoana

care ne intereseaza pana la autorul comun si coborand apoi pana la cealalta persoana care ne
intereseaza.Fratii sunt colaterali de gradul doi.(cei mai apropiati)Veri primari sunt de gradul
4.Unchiul cu nepoata de frate sunt de gradul 3.

Pe langa cognatiunea reala care izvoraste din natura umana ,romanii au consacrat si
cognatiunea fictiva care izvoraste dintr-un text al legii celor XII table conform caruia toti agnatii
sunt cognati ,iar daca admitem ca toti agnatii sunt cognati,trebuie sa mai admitem si faptul ca
nu toti cognatii sunt rude de sange.De ex,fiul de familie adoptat trece sub puterea
adoptantului.Fiind sub puterea adoptantului devine agnat si fiind agnat devine si cognat,dar nu
este ruda de sange cu adoptantul.Prin urmare sunt denumiti cognati fictivi acei agnati care nu
sunt rude de sange.

Asa cum spuneam,puterea pe care pater familias o exercita asupra descendentilor sai era
denumita patria potestas sau puterea parinteasca.Ea se exercita aspura fiilor ,fiicelor si aspura
nepotilor din fii,nu si aspura nepotilor din fiice,fiindca nepotii din fiice se aflau in alta
familie.Puterea parinteasca prezenta 2 caractere:

a.in primul rand,puterea parinteasca prezenta un caracter perpetuu,in sensul ca ea se stingea

numai la moartea lui pater familias indiferent de varsta fiului de familie,ceea ce inseamna ca in
dreptul privat,romanii nu au cunoscut insitutia majoratului,in sensul ca cetateanul roman nu
dobandea capacitate deplina de drept privat cum este astazi,ci numai dupa moartea lui pater
familias.

b.in al doilea rand,puterea parinteasca avea caracter nelimitat care se manifesta atat asupra
persoanelor cat si aspura bunurilor.Carcterul nelimitat al puterii parintesti aspura persoanelor si-
a gasit expresia in dreptul de viata si de moarte,dreptul de expozitiune si dreptul de a vinde,caci
potrivit legii celor XII table,pater familias avea ius vites necisque (dreptul de viata si de
moarte).De asemenea,pater familias avea dreptul fie sa il recunoasca pe noul nascut ,fie sa il
abandoneze.

c.in al treilea rand,pater familias putea sa il vanda pe fiul familiei de trei ori,fiecare vanzarea fiind
valabila timp de 5 ani,dupa a treia vanzarea fiul de familie iesea de sub puterea parinteasca.Dar
cum spuneam,caracterul nelimitat se manifesta si aspura bunurilor,in sensul ca fiul de familie nu
putea incheia acte de familie in nume propriu,ci numai imprumutand capacitatea lui pater
familias si cu conditia ca prin efectul acelor acte,situatia lui pater familias sa devina mai buna din
punct de vedere patrimonial,adica sa devina proprietar sau creditor.Totodata fiul de familie nu
avea patrimoniu propriu caci toate bunurile dobandite prin munca fiului de familie treceau in
patrimoniului lui pater familias.Insa,din ratiuni de ordin practic romanii au admis ca fiul de
familie sa stapaneasca si sa administreze in fapt anumite bunuri care erau denumite peculiu
fiului de familie.
Puterea parinteasca putea fi creata pe cale naturala prin casatorie si pe cale artificiala prin
adoptiune si prin legitimare.

CASATORIA

Casatoria a fost la origine actul juridic prin efectul caruia femeia trecea sub puterea
barbatului.Intrucat puterea pe care barbatul o exercita asupra femeii maritate era denumita
manus aceasta forma a casatoriei a fost denumita casatorie cu manus.

Cu timpul insa,sub influenta moravurilor din orient,unele femei romane au inceput sa traiasca in
uniuni nelegitime si,de aceea,s-a creat o noua forma de casatorie in cazul careia femeia maritata
nu mai trecea sub puterea barbatului,ci ramanea sub puterea lui pater familias din familia de
origine.Aceasta noua forma a fost denumita casatorie sine manus/fara manus.

Casatoria cu manus presupunea respectarea unor forme solmne.De ex,cea mai veche forma a
casatoriei cu manus a fost denumita confareatio si presupunea prezenta viitorilor soti ,prezenta
lui pontifex maximus =marele preot,prezenta flaminului lui jupiter precum si prezenta a zece
martori.In acest cadru se oferea o paine speciala facut dintr-o faina denumita alac,se oferea ca
ofranda zeului jupiter.Viitoarea sotie purta un val de culoare rosie care erau culoarea zeului
Marte.

La casatoria fara manus nu erau necesare aceste conditii de forme,ci numai instalarea femeii in
casa barbatului,ocazie cu care se organiza o petrece cu galbeni.

Pe de alta parte,casatoria prespunea respectarea unor conditii de fond care erau comune,erau
aceleasi pt ambele forme de casatorie:

a.connubium

b.consimtamantul

c.varsta

Cuvantul connubium era utilizat cu 2 sensuri:

-un sens general sau obiectiv

-un sens relativ sau subiectiv.

Connubium in sens general desemna aptitudinea persoanei de a se casatori,prin urmare toti

cetatenii romani aveau connubium in sens general.Pe cand connubium in sens subiectiv
desemna aptitudinea a doua persoane determinate de a se casatori intre ele intrucat nu toti
aceea care aveau connubium in sens general il aveau si in sens subiectiv deoarece existau
numite piedici la casatorie dintre care cele mai importante erau:

-rudenia de sange

-alianta

-conditia sociala

Rudenia de sange in linie directa era piedica la casatorie la infinit,pe cand rudenia de sange in
linie colaterala era piedica numai pana la un anumit grad.Imparatul Claudius a permis casatoria
intre colateralii de gradul 3.

Alianta/afinitatea este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot .Alianta in linie coloaterala nu
era piedica la casatorie incat barbatul se putea recasatori cu sora fostei sale sotii,pe cand alianta
in linie directa era piedica la casatorie ceea ce inseamna ca barbatul nu se putea recasatori cu
fiica fostei sale sotii.

Si conditia sociala a fost piedica pt ca pana in vremelui O.Augustus nu erau permise casatoriile
intre ingenui si dezrobiti.

Consimtamantul/affectio maritalis .In epoca veche viitori soti erau persoane sui iuris si se cerea
fireste consimtamantul lor,dar pt femeia sui iuris se mai cerea si consimtamantul
tutorelui.Femeia sui iuris era pusa sub tutela perpetua a agnatilor ei.Daca insa viitori soti erau
persoane alieni iuris nu se cerea consimtamantul lor ,ci era suficient consimtamantul celor2 sefi
de familie.In dreptul clasic,chiar daca viitori soti erau persoane alieni iuris se cerea si
consimtamantul lor.

Varsta casatoriei a fost controversata intre jurisconulti,de aceea imparatul Justinian a stabilit ca
fetele se puteau casatori la 12 ani ,iar baietii la 14 ani.

Casatoria genera si anumite efecte juridice care sunt diferite dupa cum aveam in vedere
casatoria cu manus sau fara manus.

La casatoria cu manus femeia maritata trecea sub puterea barbatului ei,iar din punct de vedere
civil era considerata fiica barbatului ei. ,iar fata de copii era considerata sora.Ceea ce in popor si
in zilele noastre,barbatul ii spune sotie fata,iar mama ii spune fetei sora.

Prin urmare femeia maritata venea la partea barbatului ei ca fiica ceea ce o avantaja.De
asemenea,avea drepturi succesorale fata de copii ei in calitate de sora,dar pierdea drepturile
succesorale in familia de origine.