Etapele implementării unui sistem de

management de mediu într-o organizaţie

Conf.univ.dr. Cibela NEAGU
Universitatea ARTIFEX Bucureşti
Lector univ dr. Aurel NEAGU
Academia de Poliţie Al.I.Cuza Bucureşti

Abstract
Asistăm la o preocupare crescandă a omenirii faţă de problemele tot mai
complexe ale protecţiei mediului. Mediul este parte integrantă esenţială a oricărui
proces de dezvoltare şi cuprinde legăturile şi interdependenţele existente între oameni
şi resursele naturale. Ca urmare, schimbările prin care trece mediul nu sunt generate
numai de evenimente naturale, ci şi de manifestarea practică a unor modele de
dezvoltare, practici şi stiluri de viaţă. Reciproc, orice modificare a mediului fizic, are
consecinţe socioeconomice importante, care influenţează calitatea vieţii.
Cuvinte cheie: sistem de management de mediu, organizaţie, îmbunătaţire,
actiune corectivă

Introducere
Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) în cadrul unei
organizaţii este un proces complex, care în viziunea economistului A. Vlavianos-
Arvanitis se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
1. Angajament şi Politică. O organizaţie trebuie să-şi definească politica de
mediu şi să asigure angajamentul său faţă de SMM.
2. Planificare. O organizaţie trebuie să formuleze un plan care să-i
îndeplinească politica de mediu.
3. Implementarea. Pentru implementarea efectivă o organizaţie trebuie să
dezvolte facilităţile şi mecanismele de sprijin necesare realizării politicii
ecologice, obiectivelor şi ţintelor.
4. Măsuri şi Evaluare. O organizaţie trebuie să măsoare, să monitorizeze şi
să evalueze performanţa ecologică.
5. Revedere. Managementul trebuie să revadă şi să evalueze SMM la intervale
definite pentru a-i menţine efectivitatea şi continua ameliorare.
6. Îmbunătăţirea. O organizaţie trebuie să-şi îmbunătăţească în mod continuu
SMM, cu obiectivul îmbunătăţirii performanţei de mediu per total.
Implementarea unui SMM în cadrul unei organizaţii trebuie să se bazeze pe
unul din standardele managementului de mediu (EMAS şi/sau ghidurile ISO). Fiecare
din cele două metodologii se bazează pe principiul îmbunătăţirii continue, formulat
pentru prima oară în managementul calităţii de către prof. Edward Deming, în anii
’60.

86 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2015

 Etapele implementarii unui SMM.
Pentru implementarea unui SMM într-o organizaţie, trebuie parcurse patru
etape:
I. Planificarea activităţilor de mediu;
II. Implementare şi funcţionare;
III. Verificare şi acţiune corectivă;
IV. Analiza efectuată de conducere.

Etapa I. Planificarea activităţilor de mediu. Planificarea este una dintre cele

mai importante etape în procesul de construire şi implementare a unui SMM. Pentru
aceasta trebuie determinate:
Politica de mediu a organizaţiei;
Aspectele de mediu;
Prevederile legale şi alte cerinţe;
Obiectivele generale şi obiective specifice;
Programul de managementul mediului.
Politica de mediu a organizaţiei trebuie să definească obiectivele şi principiile
de acţiune referitoare la mediu, inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare
privitoare la mediu. Politica de mediu formează baza pe care organizaţia îşi stabileşte
obiectivele şi ţintele. Această politică trebuie să fie suficient de clară pentru a fi
înţeleasă cu uşurinţă de toţi stakeholderii şi trebuie să fie revăzută şi revizuită periodic
pentru a reflecta schimbările apărute în domeniu. În plus, managementul superior
trebuie să se asigure că politica de mediu a organizaţiei este potrivită cu natura,
mărimea şi impactele ecologice ale activităţilor sale, produselor sau serviciilor, că
include un angajament pentru continua îmbunătăţire, prevenire a poluării, iar alinierea
la legislaţia mediului relevantă este documentată şi comunicată tuturor angajaţilor săi
şi este disponibilă pentru public.
Politica de mediu este definită de managementul organizaţiei sub forma
unei declaraţii care trebuie să reflecte faptul că principiile şi intenţiile organizaţiei
referitoare la performanţa de mediu sunt identificate, documentate, implementate şi
comunicate.
Aspectele de mediu. Organizaţia trebuie să stabilească şi să întreţină proceduri
de identificare ale aspectelor de mediu ale acţiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe
care le poate controla şi cele asupra cărora poate avea influenţă, pentru a le determina
pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.
Organizaţia trebuie să ia în consideraţie la stabilirea obiectivelor sale
ecologice, toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. O organizaţie
fără SMM existent trebuie ca iniţial să-şi stabilească poziţia curentă cu privire la
mediu prin intermediul unei revederi. Ţelul trebuie să fie luarea în consideraţie a
tuturor aspectelor de mediu ale organizaţiei ca bază pentru stabilirea unui SMM.
Prevederile legale şi comerciale. O organizaţie se conformează cerinţelor de
mediu legale dacă se conformează tuturor legilor şi reglementărilor relevante pentru
organizaţie. O organizaţie trebuie să se conformeze tuturor cerinţelor legale relevante,
chiar dacă nu are un sistem de management de mediu (SMM). Pe de altă parte, o

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2015 87

organizaţie poate să nu se conformeze unor asemenea reglementări, de vreme ce în
situaţii diverse autorităţile componente pot să accepte neconformarea cu legislaţia.
Obiective şi ţinte de mediu. Organizaţiile trebuie să stabilească şi să
menţină documentat obiective şi ţinte la fiecare nivel şi funcţie relevantă din cadrul
organizaţiei. Când îşi stabileşte şi revizuieşte obiectivele, o organizaţie trebuie să ia
în consideraţie şi cerinţele legale sau de alt fel, aspectele ecologice semnificative,
opţiunile tehnologice, cerinţele financiare, operaţionale sau de afaceri şi părerile
părţilor interesate. Obiectivele şi ţintele trebuie să fie conforme cu politica de mediu,
inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluării.
Programul de managementul mediului. Programul managementului de mediu
este o descriere a obiectivelor şi activităţilor specifice pe care o companie trebuie să
le stabilească pentru a asigura o mai mare protejare a mediului într-un anumit loc,
incluzând o descriere a măsurilor luate sau avute în vedere pentru atingerea acestor
obiective. Crearea şi folosirea unuia sau a mai multor programe, este un element cheie
pentru îndeplinirea cu succes a Standardelor de Management de Mediu.
Aceste programe includ:
- desemnarea responsabilităţii pentru realizarea obiectivelor şi ţintelor la
fiecare funcţie şi nivel relevant al organizaţiei;
- mijloacele şi intervalul de timp în care să fie realizate.

Etapa II. Implementare şi funcţionare. Pentru implementarea efectivă

a sistemului de management de mediu se recomandă ca organizaţia să-şi dezvolte
resursele şi mecanismele de susţinere necesare îndeplinirii politicii de mediu, a
obiectivelor şi ţintelor sale în acest domeniu.
Pentru implementarea SMM trebuie definite:
Structura şi responsabilitatea;
Instruirea, competenţa şi conştientizarea pregătirii (training);
Comunicarea (internă şi externă);
Documentaţia sistemului de management de mediu;
Controlul documentelor;
Controlul operaţional;
Prevenirea (Pregatirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de
raspuns).
Structură şi responsabilitate. Un program trebuie să definească, să
documenteze şi să comunice rolurile, responsabilităţile şi autorităţile astfel încât
să faciliteze managementul de mediu efectiv. Managementul va furniza resursele
esenţiale pentru implementarea şi controlul SMM. Resursele includ resursele umane
şi cele financiare, tehnologice şi specializate.
Managementul superior al organizaţiei va numi un manager de mediu
care va avea roluri, responsabilităţi şi o autoritate bine definită pentru a asigura ca
cerinţele SMM sunt stabilite, implementate şi menţinute conform SMM folosit, şi
pentru raportarea performanţelor SMM către managementul superior ca bază pentru
îmbunătăţirea SMM.

88 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2015

 Instruire, competenţă şi conştientizarea pregătirii. Personalul care
îndeplineşte sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie să fie
competent pe baza unei educări şi pregătiri potrivite şi/sau pe baza experienţei. Este
esenţial pentru angajaţii de la fiecare funcţie şi nivel relevant să fie conştienţi de:
1. Importanţa şi conformarea cu politica de mediu şi cerinţele SMM.
2. Impactul de mediu semnificativ, actual sau potenţial al activităţilor lor şi
beneficiile ecologice ale performanţei personale îmbunătăţite.
3. Rolurile şi responsabilităţile lor în realizarea conformării cu politica şi
procedurile de mediu şi cu cerinţele SMM, inclusiv pregătirile de urgenţă şi cerinţele
de răspuns.
4. Posibilele consecinţe ale abaterii de la procedurile de operare specificate.
Comunicarea. Pentru a atinge calitatea dorită a comunicării, organizaţia trebuie
să stabilească şi să menţină procedurile pentru comunicaţiile interne între diferitele nivele
şi funcţii ale organizaţiei şi pentru primirea, documentarea şi răspunderea la comunicarea
relevantă a deţinătorilor de interese. Organizaţia trebuie de asemenea să formeze o
responsabilitate crescândă la anchetele „externe” şi să-şi dezvolte abilitatea de a lua în
calcul şi de a înregistra informaţii din sursele care reglementează activităţile comune.
Documentarea SMM. Pentru a-şi documenta SMM şi a descrie elementele
de bază ale sistemului de management şi interacţiunea lor, o organizaţie trebuie să
stabilească şi să menţină proceduri de control a tuturor documentelor cerute de SMM.
Documentarea trebuie să conţină şi înregistrări formate din:
- informaţii despre legile de mediu aplicabile şi alte cerinţe;
- înregistrarea plângerilor;
- înregistrarea trainingului;
- informaţii despre proces;
- informaţii legate de producţie;
- înregistrări de inspectare şi întreţinere;
- informaţii pertinente despre furnizori şi beneficiari;
- înregistrări de incidente;
- informaţii despre aspectele de mediu semnificative;
- rezultatele auditului;
- revederile managementului.

Etapa III. Verificare şi acţiune corectivă

Această etapă este un element cheie a sistemului de management de mediu,
care survine după planificarea politicii de mediu şi implementarea sa. Scopul este de
a asigura ca organizaţia controlează şi corectează, atunci când este cazul, elementele-
cheie ale sistemului de management de mediu. Pentru aceasta se recomandă ca
organizaţia să monitorizeze şi să evalueze performanţa sa de mediu.
Aceasta etapă implică:
Monitorizarea si măsurarea;
Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă;
Înregistrari (raportări);
Auditul sistemului de management de mediu (intern şi extern).

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2015 89

 Măsurarea, monitorizarea şi evaluarea sunt activităţi-cheie ale unui sistem de
management de mediu. În lipsa acestora nu ar fi posibilă stabilirea neconformităţilor
şi, prin urmare, nici precizarea acţiunilor corective şi/sau preventive necesare. De
asemenea, auditul sistemului de management de mediu ar fi lipsit de elemente de bază
în stabilirea concluziilor sale.

Etapa IV. Analiza efectuată de conducere. Organizaţia trebuie să analizeze

şi să îmbunătăţească continuu sistemul său de management de mediu, având ca
obiectiv îmbunătăţirea performanţei globale. Această ultimă etapă este decisivă
pentru asigurarea procesului de îmbunătăţire continuă, pentru atingerea performanţei
de mediu propuse. Aceste analize se pot face împreună cu analizele sistemului de
management al calităţii efectuate de conducere.
Pentru a menţine continua îmbunătăţire, potrivire şi eficacitate a SMM şi,
prin aceasta, a performanţei sale, managementul organizaţiei trebuie să revizuiască
şi să evalueze SMM la intervale definite. Procesul de revizuire a managementului va
asigura ca informaţiile necesare sunt adunate pentru a permite managementului să
continue această evaluare.
Această revizuire va fi documentată. Revizuirea managementului se va
adresa posibilei nevoi de schimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale
SMM, în lumina rezultatelor sistemelor audit de management de mediu, schimbarea
circumstanţelor şi angajamentul la continua îmbunătăţire. Sfera revizuirii trebuie
să fie extinsă, o perioadă de timp. Revizuirea strategiei, obiectivelor şi procedurilor
trebuie să fie efectuată de la nivelul managerial care le-a definit.
Revizuirea trebuie să includă:
a) rezultatele din audituri;
b) extinderea la care au fost atinse obiectivele şi ţintele;
c) continua convenienţă a SMM în legătură cu condiţiile şi informaţiile
schimbătoare şi relevante printre părţile interesate.
Observaţiile, concluziile şi recomandările trebuie să fie documentate pentru
acţiunea necesară.
Etapele necesare pentru implementarea unui sistem de management de
mediu într-o organizaţie formează prin caracterul lor ciclic şi repetitiv – ciclul Deming
de îmbunătăţire continuă a performanţelor de mediu ale organizaţiei. Conceptul
îmbunătăţirii continue pleacă de la premiza că nici o organizaţie nu este perfectă. Un
SMM va ajuta însă organizaţia în îmbunătăţirea conformării şi performanţelor de mediu,
dar acest lucru nu înseamnă neapărat că problemele de mediu nu vor mai apărea. Un
SMM funcţional identifică şi înlătură problemele şi previne reapariţia lor.
Promotorii proiectelor de amploare şi managerii sunt obligaţi să se arate
precauţi şi să abordeze problemele de mediu încă de la începutul procesului de
planificare a proiectului.
Implementarea unui SMM conform ISO 14001 necesită implicarea întregului
personal al organizaţiei, oricare ar fi nivelul ierarhic şi funcţiile implicate şi mai ales
angajarea unui proces dinamic şi ciclic de îmbunătăţire continuă şi de autoevaluare a
impacturilor de mediu.

90 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2015

 Avantajele şi dezavantajele SMM
Managementul mediului este un proces continuu şi are ca scop îmbunătăţirea
permanentă a performanţelor de mediu ale organizaţiei. O organizaţie care
implementează un SMM eficient va ajuta la protejarea sănătăţii umane şi a mediului
de potenţialele impacte ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi va ajuta la
menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
Implementarea unui SMM poate ajuta o organizaţie să dea stakeholderilor
încrederea că:
o Există un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor
şi politicii sunt realizate.
o Accentul este plasat mai degrabă pe prevenire decât pe acţiune
corectivă.
o Evidenţa îngrijirii necesare şi a conformării cu reglementările
poate fi asigurată.
o Proiectul sistemului cuprinde un proces de continuă
îmbunătăţire.

Avantajele asociate unui SMM eficient. Funcţionarea corectă a unui

SMM asigură ameliorarea performanţelor organizaţiei, prin impactul pozitiv pe care
îl poate avea asupra următoarelor aspecte:
1. Îmbunătăţirea performanţelor de mediu.
2. Motivarea, conştientizarea şi implicarea angajaţilor.
3. Satisfacerea criteriilor investitorilor şi îmbunătăţirea accesului la capital.
4. Eficientizarea muncii în echipă.
5. Creşterea competitivităţii;
6. Reducerea costurilor operaţionale, ca efect al:
- îmbunătăţirii performanţelor de mediu;
- eficientizării proceselor existente;
- introducerii unor procese noi, eficiente;
- reducerea cantităţii de materii prime;
- proiectarea produsului;
- depozitarea deşeurilor etc.
7. Reducerea incidentelor care rezultă din responsabilităţi.
8. Creşterea încrederii clienţilor.
9. Conservarea materiilor prime şi energiei de alimentare.
10. Facilitarea obţinerii permiselor şi autorizaţiilor.
11. Îmbunătăţirea imaginii în faţa clienţilor, partenerilor şi comunităţii
locale.
12. Reducerea riscului de mediu.
Dezavantajele SMM: Angajaţii şi managerii sunt adesea rezervaţi cu
privire la standardele de managementul mediului deoarece certificarea metodologiei
tinde să se concretizeze mai mult pe elaborarea documentelor. Angajaţii se simt
acaparaţi de necesitatea realizării unor documente suplimentare, ceea ce poate genera
resentimente pe termen lung şi negativism.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 10 / 2015 91

 Resursele limitate ale organizaţiei sunt adesea redirecţionate tot mai mult
către rezolvarea aspectelor birocratice ale managementului mediului în detrimentul
managementului de mediu de sine.

Concluzii
Aşadar, sistemul de management al mediului (SMM) este o structură, un
cadru general în care se pot integra activităţile organizaţiilor în vederea identificării,
măsurării, gestionării şi controlului eficient al riscurilor sau impactului acestor
activităţi asupra mediului. De asemenea, sistemul de management al mediului
stabileşte modalităţile de îmbunătăţire a performanţelor de mediu şi mutarea centrului
de greutate spre o continuitate sau durabilitate prin regulile de bună practică statuate
de ISO 14001.

Bibliografie:
1. Covrig, M., Opran, C., Managementul proiectelor, Agenţia Managerială pentru Cercetare
Ştiinţifică Inovare şi Transfer tehnologic – Politehnica; Ed. Pritech, Bucureşti, 2000.
2. Diaconu, A, „Managementul calităţii: influenţa erorilor de măsurare”, Editura Artifex,
Bucureşti, 288 pag., 2008, cod ISBN 978-973-7631-53-4.
3. Ioan JELEV Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, Rio de Janeiro, Iunie
1992. Revista“Mediul Inconjurator”, Vol.III, Nr.2, 1992.
3. Lupan, E., Dreptul mediului, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
4. Neagu, Cibela - Managementul proiectelor, Editura Tritonic Bucureşti, 2007
5. Teau, A.M., Protopopescu, C. (2015), Key Performance Indicators – Management Tools for
Sales Improvement, Revista Română de Statistică Supliment nr. 6/2015, ISBN 2359-8972,
pp. 65-71
5. * * * Program de actiune pentru protectia mediului in Europa Centrala si de Est, editat de
R.E.C. Budapesta, 1993.

92 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 10 / 2015