METODE SI TEHNICI DE FORMARE

OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :

sa enumere metodele de formare centrate pe
formator, respectiv pe participant
sa adapteze metodele si tehnicile de formare la
obiectivele invatarii
sa practice fiecare metoda si tehnica in parte
TIMP : 6 ore
MATERIALE Flipchart + markere
Retroproiector (optional)
COPII PENTRU PARTICIPANTI
Fisa cuprinzand descrierea fiecarei metode
Corespondenta metodelor de formare cu obiectivele
Corespondenta obiective/metode/forme de evaluare

SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE

Activitate Metoda Timp
Reflectarea zilei anterioare Discutii in grup 10 min
Demonstrarea metodelor de formare Activitati interactive, 300 min
prezentari
Corespondenta metoda-obiective Brainstoming 15 min
Rolul formatorului in utiliz. metode Prezentare 15 min
Concluzii si reflectarea zilei Discutii in grup mare 20 min
METODE DE FORMARE
1. CENTRATE PE FORMATOR:
q PRELEGEREA
q DEMONSTRATIA
q LISTA DE CONTROL /
q METODA PUZZLE
q STUDIUL DE CAZ
q SIMULAREA
2. CENTRATE PE GRUP:

q BRAINSTORMING
q LUCRU IN GRUPE MICI
q PIRAMIDA (BULGARELE DE ZAPADA)
q DISCUTIA IN GRUP MARE
q DEZBATERI PRO / CONTRA
q ACVARIUL
q JOCUL DE ROL

BRAINSTORMING
Scop:
- Sa obtina o paleta larga de idei/informatii de la participanti.
- Se foloseste de experienta si nivelul de pregatire al participantilor.
Definitie:
 - Toate ideile si experientele generate de participanti sunt luate in consideratie si notate,
fara a fi judecate sau criticate.
- Ajuta la la focalizarea si clarificarea activitatilor;
- Promoveaza creativitatea si gasirea de solutii unor probleme.
Metodologie:
- Formatorul anunta grupul ca scopul acestui exercitiu este sa genereze cat mai
multe idei pe o anmita tema.
- Pe parcursul a 10-15 min., participantii sunt rugati sa impartaseasca cu voce tare cat mai
multe idei despre tema investigata, bazandu-se pe experienta personala;
- Orice idee este aceptata si incurajata, nu este analizata
- Formatorul noteaza toate ideile generate pe tabla;
- Informatia colectata este discutata si analizata de grup; se clarifica punctele de vedere
care nu au fost bine intelese;
- Se stabilesc prioritatile prin consens, vot sau compromis

- Pe parcursul procesului formatorul ajuta participantii in identificarea ideilor cheie pe

baza carora sa poata continua activitatea.
OBSERVATIE:
- Formatorul trebuie sa se asigure ca ideile generate pe parcursul brainstorming-ului sunt
utilizate in desfasurarea ulterioara a cursului.
- Ideile nefolosite vor da participantilor impresia de pierdere de timp.

SPARGATORUL DE GHEATA
SCOP: 1. Sa-i ajute pe participanti sa se obisnuiasca cu cei din jur; sa se simta in
largul lor;
2. Incalzeste atmosfera si energizeaza participantii dupa o pauza sau un curs
3. Introduce obiective educationale specifice sau face legatura cu subiectul de
prezentat;
4. Defineste personalitatea grupului si da instructorului imaginea generala a
grupului
5. Identifica personalitatile puternice sau mai slabe din grup;
6. Intra intr-o noua arie de continut;
7. Creste gradul de constientizare a participantilor vis a vis de nivelul propriu de
cunostinte sau aptitudini
8. Da tonul cursului, creind un climat necompetitiv;
9. Construieste si mentine increderea in sine a participantilor
10. Dezvolta un nivel bazal pentru participare
11. Dezvolta increderea reciproca intre participanti
12. Armonizeaza participantii cu instructorul
COMPORTAMENTUL INSTRUCTORULUI
q Sa stie sa asculte, mentinand contactul vizual cu participantii;
q Sa dea cuvantul participantilor pentru a comenta, rostindu-le numele;
q Sa se focalizeze pe necesitatile de invatare ale cusantilor;
q sa adreseze intrebarile inapoi grupului;
q Sa fie entuziast;
q Sa-si aminteasca ce este important pentru cursanti sa stie
q Sa faca afirmatii pozitive despre procesul de invatare individual sau de grup;
q sa-l laude pe cel care a dat un raspuns corespunzator;
q Sa evite contradictiile in public; sa evite conflictele de personalitate;
q Sa dea directii precise de lucru;
q sa inceapa la timp;
q Sa evite a fi nerabdator sau indiferent;
q Sa fie politicos si curtenitor
Spargatoarele de gheata includ jocuri , activitati neconventionale; de aceea este important sa
se tina cont de contextul cultural si de cadrul in care se desfasoara cursul.

ACVARIUL
Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa
participe si sa discute opiniile lor fata de un subiect dat.
Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20),
necesitand un spatiu mai mare.
Procedura:
Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul
in exterior.
Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la
subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa
participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali.
Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul
central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din
cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din
cercul interior tace.
Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc
fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia.
Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da
prilejul apoi grupului sa discute experienta.
PIRAMIDA (bulgarele de zapada)
Exercitiul incepe cu fiecare participant in parte si sfarseste prin a implica tot grupul. Initial,
participantii sunt rugati in mod individual sa rezolve o sarcina, apoi se unesc cate doi si
discuta in perechi concluziile la care au ajuns, incercand sa gaseasca un consens; exercitiul se
repeta prin unirea grupurilor de 2, 4, 8 participanti, de fiecare data grupurile alegandu-si cate
un reprezentant (raportor) care sa prezinte mai departe concluziile comune. Este important ca
exercitiul sa aiba o limita de timp; este important de asemenea ca raportorii sa prezinte fidel
concluziile grupului pe care-l reprezinta si asupra carora grupul a cazut de acord, si nu
propriile sale concluzii.
METODA PUZZLE
Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai
caror pasi sunt dati deja de catre formator sau identificati prin braistorming de catre
participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor
cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.
TEHNICI DE FORMARE: DISCUTII IN GRUPURI MICI
Descriere
Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sa-si impartaseasca
experientele, ideile sau sa rezolve probleme.
Utilizare
· Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic
· Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor
· Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt
· Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare
· Promoveaza munca in echipa
· Clarifica valorile personale
Avantaje
· Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat
· Participarea este incurajata
· Cursantii sunt mai putin dependenti de formator
· Produce o consolidare si clarificare a temei respective

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic
· Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare
· Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei
· Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de
acord cu ce spun ceilalti
· Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana
· Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane
· Intrebarile permit ghidajul discutiei
· Fiecare este incurajat sa participe
TEHNICI DE FORMARE: PRELEGEREA (PREZENTAREA)
Descriere:
O prezentare este o activitate condusa de un specialist capabil sa transmita informatii, teorii
sau principii. Formele de prezentare variaza de la prelegerea propriu-zisa pana la o oarecare
implicare a cursantului prin intrebari si discutii.
Utilizare:
· Pentru a introduce participantii intr-un subiect nou
· Pentru a prezenta o vedere de ansamblu sau o sinteza
· Pentru a transmite fapte, statistici
· Cand ne adresam unui grup mare
Avantaje:
· Acopera mult material in scurt timp
· Este util pentru grupuri mari
· Poate fi adaptat oricarui tip de cursant
· Poate precede mai multe tehnici de formare practice
· Lectorul are mai mult control decat in alte situatii
De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam prezentarea
· Permite o comunicare intr-un singur sens
· Nu implica o abordare prin experienta proprie a participantului
· Rolul participantului este pasiv
· Lectorul trebuie sa posede reale calitati de prezentator
· Nu este potrivita pentru schimbarea comportamentului sau invatarea de noi abilitati
· Castigul de informatii al participantului nu este mare daca prezentarea nu este urmata de
tehnici de formare practice
CONDUCEREA UNEI DISCUTII
FORMATORUL:
· prezinta un subiect si se asigura ca toata lumea il intelege
· se pregateste cu intrebari deschise
· incearca sa creeze o atmosfera care nu permite critica, asa incat participantii sa se simte
confortabil
· este constient de timpul in care el vorbeste in raport cu timpul in care vorbesc
participantii
· este vigilent cand discutia se indeparteaza de la subiect
· incurajeaza participarea
· prezinta aspectele importante, daca nu sunt punctate in discutie
· daca unii participanti vorbesc mai mult, instituie o regula de timp
· este atent la conversatiile colaterale|: semn de plictiseala sau de frustrare
· este constient de faptul ca unii participanti doresc un raspuns imediat; daca el exista, il
va da; de obicei metoda se utilizeaza cand nu exista un raspuns definitiv, tocmai pentru a
incuraja gandirea creativa si gasirea de solutii
· finalizeaza discutia cand au fost atinse punctele cele mai importante sau cand
obiectivele au fost implinite
STUDIU DE CAZ
(pentru dobandirea abilitatilor de luare de decizii)
Studiul de caz ofera participantilor la curs o imagine a realitatii, punand o problema ce se cere
rezolvata. Cazul trebuie sa fie scurt, sa contina toate informatiile necesare intalnite in viata
reala si sa permita participantului sa solutioneze problema care ii este propusa. Un caz este ca
o scurta poveste, care dezvolta complet o stituatie.
Conditii de luat in considerare la folosirea metodei:
1. atentie la obiectivul exercitiului. Cazul trebuie sa se potriveasca in contextul atelierului,
iar formatorul sa fie constient de rezultatul dorit
2. cazul sa fie atent intocmit asa incat sa contina suficienta informatie pentru rezolvarea
problemei propuse
3. cazul nu reprezinta nimic in sine; este important pentru ca ridica o problema care pune la
incercare abilitatile participantilor pe care formatorul doreste sa le testeze
4. studiul de caz si intrebarile pot fi scrise pe tabla sau flipchart, sau pot fi inmanate
participantilor ca un material scris. Studiul de caz poate fi rezolvat individual sau in grupe
mici.
5. dupa studiul de caz, urmeaza discutiile in grupul mare.
DEMONSTRATIA
1. EXERSEAZA TU INSUTI
2. ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE CONDITII
3. ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE
4. NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA
5. CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS
6. ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA
7. EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA
8. PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA
9. INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA SA
TE ASIGURI CA AU INTELES
10. URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI
DACA E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;
11. FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA
12. INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE
13. REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE
14. CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI
METODE SI MATERIALE UTILE IN PROCESUL DE FORMARE*
*K: CUNOSTINTE (KNOWLEDGE)
*A: ATITUDINI
*D: ABILITATI DE LUARE A DECIZIILOR
*M: ABILITATI MANUALE
*C: ABILITATI DE COMUNICARE
K A D M C
mijloace de fomare:
tabla
retroproiector
diapozitive
fotografii
filme
materiale scrise
studiu individual
demonstratii
discutii
brainstorming
jocuri
studiu de caz
joc de rol
observare directa
simulare
liste de verificare
¤ preluate din "Teaching health-care workers: A Practical Guide"de Fred Abbat si Rosemary
Mcmahon, Macmilian Education LTD., 1985

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE

TIPURI DE INVATARE ACTIVITATI DE ACTIVITATI DE
FORMARE EVALUARE
Informatii Prezentari, Examene (teste scrise)
materiale citite Examene orale
brainstorming
materiale audio-video
Abilitati (manualitate, de Demonstratie + lista de Observatie directa in:
comunicare, de planificare) control *practicarea abilitatii
Instructiuni urmate de *simulare
practica + feedback *joc de rol (pentru abilitati
Studiu de caz de comunicare)
Lucru in grupe mici utilizarea listei de control
Acvariul
Brainstorming
Atitudini / valori Discutii, acvariul Indirect prin observarea
Joc de rol comportamentelor, in special
*brainstorming in timpul practicii
Joc de rol
DEMONSTRATIA
Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.
Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea
crono(logica):
- ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE
- ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA
- ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE
CONDITII
- CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI
- CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS
- EXERSEAZA TU INSUTI
- EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA
- FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA
- INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE
- INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA
SA TE ASIGURI CA AU INTELES
- NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA
- PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA
- REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE
- URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA
E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;

SESIUNEA IV : INVATAREA PRIN EXPERIENTA -

CICLUL ÎNVATARII ADULTULUI
OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :
1. descrie ciclul invatarii prin experienta
2. sa explice rolul formatorului in fiecare din cele 4 faze ale ciclului invatarii
adultului
3. sa enumere metodele de formare adaptate fiecarei faze din ciclul
mentionat mai sus
4. sa utilizeze intrebari deschise adaptate fioecarei faze
5. sa enumere particularitatile invatarii adultului
6. sa identifice propriul stil de invatare in functie de predominanta fiecareia
di cele 4 faze
TIMP : 2 ore 30 min
MATERIALE Flipchart + markere
Retroproiector (optional)
COPII PENTRU PARTICIPANTI
2A. Evaluarea stilurilor de invatare (chestionar II)
2B Interpretarea testului
2C diagrama Kolb
SUMARUL ACTIVITATILOR DE FORMARE
Activitate Metoda Timp
Exercitiu de perspicaciate Spargator de gheata 10 min
Explicarea diagramei Kolb prezetare 15 min
Chestionar stil de invatare II Completare si discutii 45 min
Rolul formatorului in invatarea prin Lucru in 4 grupe 60 min
experienta
Concluzii si implicatii Discutii in grup mare 20 min

ROLUL FORMATORULUI
 1. EXPERIENTA
DIRECTA

4. APLICARE 2. REFLECTII
ASUPRA
EXPERIENTEI

3. GENERALIZAREA
EXPERIENTEI
Diagrama Kolb
Învatarea este transformarea experientei în cunostinte utile
Ciclul învatarii necesita ca participantul sa treaca prin cele patru faze diferite ale procesului de
învatare. Învatarea efectiva necesita abilitatea de a aplica lucrurile pe care le înveti în faza 3,
în care formulezi principiile bazate pe analiza din faza 2 a experientei pe care ai facut-o în
faza 1.Acest lucru nu este usor pentru oricine, mai ales pentru persoanele care învata citind.
Învatarea adultului necesita participarea activa, implicarea participantului în procesul de
învatare.
Rolul formatorului în acest context este de a ajuta participantul sa treaca prin acest proces.
Un bun formator trebuie sa aiba competenta de a face participantii sa înteleaga ce reprezinta
fiecare faza, facilitand procesul de învatare.
Trecînd prin fiecare din cele patru faze se vor putea identifica pentru fiecare faza:
q Tehnici potrivite de învatare
q Rolurile formatorului
q Tipuri de întrebari pe care le adreseaza formatorul participantilor.
1. Experienta directa

4. Aplicare 2.Reflectii asupra

sau experientei
generalizare

3. Generalitati despre
experienta

Ce se întîmpla în faza 1: Experienta

Participantul descopera informatii noi, care necesita raspunsuri.
Activitati de folosit:
Rezolvarea problemei în grup Demonstratii
Studii de caz Jocuri
Jocuri de rol teme pt. grup
Vizite în teren brainstorming
Rolul formatorului:
Rolul principal al formatorului în faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie sa
prezinte obiectivele activitatilor, sa clarifice norme si reguli si sa fixeze limite de timp.
Prezentarea informatiilor se face într-un mod accesibil pentru participanti (care vin cu
experiente anterioare de învatare mai ales prin lectura). Cai eficiente de stimulare a
interesului grupului include folosirea ajutoarelor vizuale si stimularea întrebarilor din
partea grupului, pentru ca scurta prezentare sa fie cît mai activa.
Pentru activitatile în grupuri mici, formatorul are nevoie sa se asigure ca sarcina care
trebuie efectuata este clara pentru toata lumea. De aceea, este util ca sarcina ("tema")
sa fie notata pe o coala A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se înmaneaza participantilor,
 la fel si întrebarile la care se va raspunde prin discutia ulterioara exercitiului din faza
1. În plus, grupurile mici functioneaza mai bine cînd membrii sai îsi asuma
responsabilitati: lider de discutii / moderator, monitorul timpului, secretar si raportor /
purtator de cuvînt.
Cum procesarea se va desfasura mai ales în faza urmatoare, în faza actuala, formatorul
poate pune cîteva întrebari fiecarui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia în
ceea ce are de facut. Aceste întrebari pot sa includa de exemplu:
q Aveti întrebari despre sarcina / despre ceea ce aveti de facut ?
q Mai sunt si alte lucruri pe care aveti nevoie sa le stiti pentru a va face tema /
sarcina / treaba bine
q Cum merge ?
q V-ati gîndit la.. ?
q Ati putea fi mai specific ?
q Ati putea spune mai mult despre.?
q V-ati putea gîndi la alta alternativa ?
q Sunteti gata sa va treceti munca pe o coala A 0 / flipchart ?
q Aveti nevoie de mai mult timp pentru a termina ?
1. Experienta directa

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra

experientei

3. Generalitati despre
experienta
Ce se întîmpla în faza 2: Reflectarea experientei
În aceasta faza, participantii extrag informatiile dezvoltate în faza 1. Ei vor utiliza
aceste informatii pentru a dezvolta chei ale învatarii temei / subiectului în faza
urmatoare, dar mai întîi au nevoie sa analizeze experienta.
Activitati de folosit:
Discutii în grupuri mici
Discutie în grupul mare / forum de discutii
Prezentari facute de participanti
Raportari din partea grupurilor
Rolurile formatorului:
Rolul major în faza doua este de a ajuta participantii sa reflecteze la ce s-a întîmplat în
timpul fazei 1. Acest lucru înseamna ca participantii trebuie sa se concentreze asupra
semnificatiilor experientei, iar formatorul trebuie sa se asigure ca aspecte importante
legate de respectiva experienta nu sunt ignorate.
Un mod eficient de a ajuta participantii sa reflecteze este adresarea întrebarilor despre
ce s-a întîmplat si despre modul în care au reactionat participantii. Faza 2 este etapa în
care participantii îsi împartasesc idei si reactii între ei.
Mai jos sunt cîteva exemple pentru tipurile de întrebari pe care le pune formatorul:
q Ce s-a întîmplat ?
q Ce ati simtit cînd.. ?
q A simtit cineva altceva / diferit ?
q Ce ati observat despre..?
q Ce simti legat de aceasta experienta ?
q Mai sunt si alte persoane care au simtit la fel ?
q Sunteti de acord / în dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteti argumenta ?
q Doreste cineva sa adauge ceva ?
 q Va surprinde acest lucru ?
q Realizati ca. ?
q De ce nu ai (facut). ?
Notati ca formatorul foloseste întrebari deschise pentru a stimula discutiile despre
experienta din faza 1.
1. Experienta directa

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra

experientei

3. Generalizarea
experientei
Ce se întîmpla în faza 3: generalizarea experientei
În aceasta faza, participantii au nevoie sa interpreteze ceea ce s-a discutat în faza 2, în
scopul de a determina care sunt lectiile învatate din aceste discutii (care este
"morala"). Acest lucru înseamna ca participantul trebuie sa se concentreze asupra
informatiiilor si sa decida ce au însemnat pentru ea / el; cu alte cuvinte, participantul
extrage principiile sau lectiile ("morala") învatate din experienta (faza 1) si discutarea
ei (faza 2).
Activitati de folosit:
Sinteza discutiilor din grupul mare
Prezentarile
Rolul major al formatorului:
Rolul formatorului în faza 3 este mai degraba cel conventional al educatorului ", acela
de a ghida participantul. Mai mult decît în oricare alta faza, în aceasta etapa
formatorul are nevoie sa fie foarte bine informat în legatura cu subiectul abordat
(tema), sa stapîneasca perfect toate aspectele respectivului subiect, si sa aiba
credibilitate în ochii participantilor, care sa o / îl considere o buna sursa de informatii.
Aceasta nu înseamna ca formatorul trebuie sa furnizeze toate raspunsurile în timpul
acestei etape, pentru ca, în fapt, participantul va internaliza mai bine noutatile învatate
daca membrii grupului vor trebui sa îsi gaseasca singuri raspunsuri pentru ei însisi /
ele însele.
Ca un ghid, formatorul ajuta participantul sa se focalizeze asupra implicatiilor a ceea
ce s-a întîmplat în timpul experientei (fazei 1) si fazei 2, astfel ca participantul sa
devina constient ca a învatat ceva nou. Sunt doua modalitati de baza pentru abordarea
acestui aspect: formatorul face un sumar pentru participant / grup (printr-o scurta
prezentare sau citirea concluziilor) sau poate recurge la întrebarile potrivite, care ajuta
/ abiliteaza participantii sa ajunga la propriile concluzii (asa cum se întîmpla de
exemplu în exercitiile pentru realizarea consensului). Ultimul mod de abordare
necesita din partea formatorului abilitati solide de facilitare, precum si cunoasterea
perfecta a subiectului.
Cîteva întrebari utile pe care le-ar putea adresa formatorul sunt:
q Ce ai învatat din aceasta ?
q Ce semnificatii au toate acestea pentru tine ?
q Cum se potrivesc între ele lucrurile despre care vorbim ?
q Ati sesizat nuante noi în legatura cu. ?
q Ce aspecte majore au aparut ? ce se desprinde de aici ?
q Este aici vreo lectie de retinut ?
q Cu ce se asociaza aceasta ? Are legatura cu .?
 1. Experienta directa

4. Aplicarea 2. Reflectii asupra

experientei

3. Generalitati despre
experienta
Ce se întîmpla în faza 4: Aplicarea
Pentru ca participantul sa simta ca sesiunea a avut niste semnificatii, ea sau el trebuie
sa raporteze ceea ce a învatat / noile cunostinte la propriile situatii de viata. În timpul
fazei 4, participantul face conexiuni între situatiile create în atelierul de formare si
situatiile din lumea reala. Legatura poate fi întarita prin practicarea a ceea ce s-a
învatat nou si prin planul individual de practicare a noilor abilitati si cunostinte, care
va fi pus în aplicare dupa încheierea atelierului.
Activitati de folosit:
Practicarea abilitatilor noi (în timpul atelierului)
Simularea
Planificarea actiunii (în scopul fixarii noilor abilitati)
Lista de control
Activitati în teren
Discutii
Rolul formatorului:
Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul încearca sa aplice
noutatile, iar formatorul aproba, întareste, corecteaza, dar mai ales încurajeaza
participantul sa îsi amelioreze abilitatile noi. Întrebarea cheie a acestei faze este: "Cum
as putea sa fac acest lucru diferit data viitoare ?" (pentru a fi si mai bine)
Întrebarile pe care formatorul le poate pune includ si:
q Ce ti-a placut cel mai mult în legatura cu asta?
q Ce ti-a fost cel mai dificil ?
q Cum vei putea aplica acest lucru acasa, dupa atelier ?
q Te poti imagina facînd acest lucru peste doua saptamîni ?
q Ce crezi ca vei exersa cel mai mult dupa atelier ?
q Ce crezi ca îti va fi cel mai dificil cînd vei folosi noile abilitati ?
q Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai facut pîna acum ?
q Cum s-ar putea ca acest exercitiu sa fie si mai semnificativ pentru tine ? (ca
aceasta practica sa aiba si mai mult sens)
q Exersînd noile abilitati dupa încheierea atelierului, anticipati vreo rezistenta ?
q Sunt arii în care simtiti ca aveti nevoie de mai multa practica ?
q Care sunt întrebarile pe care ai dori sa le mai pui ?
q Cum ai putea sa faci acest lucru mai bine ?
MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI
MODUL I: EDUCATIA ADULTULUI
SESIUNEA V : CLIMATUL INVATARII
OBIECTIVE : La sfarsitul programului, participantii vor fi capabili sa :
sa enumere conditiile necesare unui climat favorabil invatarii
sa rezolve probleme care pot bloca formarea unui climat al
invatarii favorabil
ACTIVITATI : A. discutii in grup mare / brainstorming privind
componentele climatului invatarii
B. exercitii de rezolvarea problemelor in cazul afectarii
formarii unui climat favorabil
C. joc de rol cu participanti/situatii problema (optional)
MATERIALE Flipchart + markere
Retroproiector (optional)
Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii

COPII PENTRU PARTICIPANTI

Lista de control in ceea ce priveste climatul invatarii
Formulare cu exercitii tip problema

DEMONSTRATIA (pagina separata)

Mai jos sunt enumerati pasii unei demonstratii in mod aleatoriu.
Va rugam sa adaugati fiecarui pas al demonstratiei cate un numar, in functie de ordinea
crono(logica):
- ARANJEAZA SCAUNELE PENTRU O BUNA VEDERE SI AUDITIE
- ARATA SI EXPLICA PROCEDURA ETAPA CU ETAPA
- ASIGURA-TE CA MATERIALELE SI ECHIPAMENTUL SUNT IN BUNE
CONDITII
- CERE FEED-BACK DE LA PARTICIPANTI
- CORELEAZA DEMONSTRATIA CU SCOPUL PROPUS
- EXERSEAZA TU INSUTI
- EXPLICA TERMENII NOI; SCRIE-I PE TABLA
- FIXEAZA STANDARDELE PENTRU OMUL CARE LUCREAZA
- INCURAJEAZA PARTICIPANTII SA PRACTICE
- INTREABA PARTICIPANTII DESPRE PROCEDURILE DEMONSTRATIEI, CA
SA TE ASIGURI CA AU INTELES
- NU IMPRASTIA OBIECTELE IN GRUP PENTRU A NU DISTRAGE ATENTIA
- PREZINTA DEMONSTRATIA INCET, ETAPA CU ETAPA
- REZUMA TREPTELE SI PUNCTELE CHEIE
- URMARESTE LIMBAJUL NONVERBAL AL PARTICIPANTLOR; VEI STI DACA
E NEVOIE SA REPETI PROCEDURILE;