Tema 3.

Performanțele entității prin sisteme de bugete

1. Delimitări generale aferente bugetării. Obiectivele bugetării.
2. Tipuri de bugete. Tehnici și metode de bugetare.
3. Conținutul gestiunii bugetare și elaborarea bugetului general. Analiza cantitativă în procesul
elaborării bugetului.
4. Bugetele flexibile și efectuarea controlului bugetar.

1. Delimitări generale aferente bugetării. Obiectivele bugetării

Procesul gestionării se examinează ca un domeniu de realizare a 4 funcții de bază la luarea
deciziilor privind:

Planificarea –

Deosebim 2 direcții de bază în activitatea de planificare:

- Pregătirea planurilor strategice care reprezintă un proces de luare a deciziilor privind
strategiile de bază și include elaborarea planurilor pe termen lung de dezvoltare a
afacerilor;
- Elaborarea bugetelor sau determinarea sarcinilor pe termen scurt în cadrul strategiei
generale.
Bugetul este

Chiar daca activitatea trecută este o lecție bună managerială, cele mai importante informatii
sunt cele se referă la present și viitor, de aceea bugetarea este instrumentul potrivit. In cuvinte
simple putem spune că bugetul este: un plan pentru viitor, o situatie a resurselor, o agendă de lucru
practic pentru manageri.
Bugetul este important pentru că:

Bugetul se construieste de ,”sus în jos” și de “jos în sus”, adica obiectivele strategice la nivel
superior sunt transmise în jos, apoi opiniile managerilor de la nivele inferioare sunt colectate îi
analizate la nivel superior, se decide și se transmite pentru negociere și apoi pentru execuție la
nivelele de jos. Pentru faza de negociere, informațiile circulă de mai multe ori de sus în jos și
1
invers, până se pun de accord cifrele cu prioritățile în contextual general al entității, prin corelarea
activităților din diferite departamente și luând în considerare restricțiile și constrângerile impuse
de mediul extern.
Bugetele sunt planurile de activitate exprimate în unități cantitative, transpuse în unități valorile.
Bugetul oferă un mod de documentare a mărimii resurselor care se utilizează pentru realizarea
obiectivelor planificate și pentru controlul managerial al activității.
Bugetul unei entități este stabilit anual. Folosirea bugetelor în gestiunea întreprinderilor prezintă
următoarele avantaje:

Principii referitoare la activitatea propriu-zisă de elaborare a bugetelor

1. Abordarea realistă în elaborarea prevederilor bugetare –

2. Respectarea termenelor limită în prezentarea informațiilor bugetare –

3. Flexibilitate în procesul de implementare a bugetelor –

Obiectivele bugetării sunt:

2
 2. Tipuri de bugete. Tehnici și metode de bugetare.
Bugetul se construieste de ”sus în jos” și de “jos în sus”, adica obiectivele strategice la nivel
superior sunt transmise în jos, apoi opiniile managerilor de la nivele inferioare sunt colectate și
analizate la nivel superior, se decide și se transmite pentru negociere și apoi pentru execuție la
nivelele de jos. Pentru faza de negociere, informațiile circulă de mai multe ori de sus în jos și
invers, până se pun de accord cifrele cu prioritățile în contextual general al entității, prin corelarea
activităților din diferite departamente și luând în considerare restricțiile și constrângerile impuse
de mediul extern.
Elaborarea bugetului ,,de sus în jos” necesită mult mai puțin timp și efort de planificare decât
de ,,jos în sus”. Managementul superior poate utiliza bugetele de ,,sus în jos” pentru a-și impune
opiniile. Elaborarea bugetară de ,,jos în sus” este mult mai durabilă, iar proiectele de bugete ar
trebui să fie revizuite de mai multe ori până când acestea sunt coordonate corespunzător.
Cu toate acestea, bugetarea de ,,jos în sus” are două avantaje potențiale:

În dependență de sarcinile asumate deosebim următoarele tipuri de bugete:

- Centralizator sau general și particulari
- Statice și flexibile
Bugetul general cuprinde toată activitatea entității. Scopul bugetului general constă în gruparea,
însumarea bugetelor diferitor subdiviziuni ale entității, denumite bugete particulare sau funcțional
– operaționale și financiare.
Ca urmare a întocmirii bugetului general se creează documentele bugetare de bază:
- Bugetul bilanțului
- Bugetul de profit și pierdere
- Bugetul fluxului de numerar
Bugetul static -

Un buget flexibil

Dacă un buget static este utilizat în mod normal în scopuri de planificare și este pregătit înainte
de începutul perioadei financiare, apoi un buget flexibil este utilizat în scopuri de control și este
pregătit, în mod normal, retrospectiv, atunci când nivelul actual al activității într-o perioadă este
cunoscut.
Bugetul flexibil recunoaște modelele de comportament al costurilor, cum ar fi modificările
veniturilor din vânzări și costurile variabile, pe măsură ce variază volumul vânzărilor, și
modificările treptate ale costurilor fixe, pe măsură ce nivelurile de activitate cresc sau scad cu mai
mult de o anumită sumă. Bugetele flexibile pot fi utilizate în două moduri.
(a) La etapa de planificare. O entitate poate pregăti bugete flexibile la etapa de planificare
pentru diferite niveluri de activitate. De exemplu, să presupunem că o entitate se așteaptă să vândă
10.000 de unități de producție în anul următor. Un buget general va fi elaborat pe baza acestui
volum preconizat. Cu toate acestea, dacă entitate consideră că producția și vânzările ar putea să
varieze între 8.000 de unități și până la 12.000 de unități, ea poate pregăti bugete flexibile de
3
urgență, la volume de 8000, 9000, 11000 și 12000 de unități și apoi să evalueze posibilele rezultate.
In orice caz, pregătirea în avans a bugetelor flexibile necesită un efort și timp necesar pentru
pregătirea bugetului, iar acest lucru nu este obișnuit.
(b) retrospectiv. La sfârșitul fiecărei luni (perioada de control) sau a anului, rezultatele care ar
fi trebuit să fie atinse având în vedere circumstanțele reale (bugetul flexibil) pot fi comparate cu
rezultatele efective. Bugetele flexibile reprezintă un factor esențial în controlul bugetar.
În timp ce bugetele statice sunt pregătite în avans în scopuri de planificare, bugetele flexibile sunt
de obicei pregătite retrospectiv, în scopuri de planificare.
Bugetele flexibile ar trebui utilizate pentru a arăta ce costuri și venituri ar fi trebuit să fie pentru
nivelul real de activitate. Un buget flexibil este un buget care, prin recunoașterea diferitelor modele
de comportament de costuri, modificări ca volum de activitate (de ieșire și de vânzări) se modifică.

3. Conținutul gestiunii bugetare și elaborarea bugetului general. Analiza cantitativă în

procesul elaborării bugetului
Bugetul general (sau global) exprimă planurile operaționale și financiare ale
managementului (conducerii) pe o perioadă determinată (de regulă un an) și include un set de
situații financiare bugetare.
Entitățile bine gestionate parcurg, de regulă, următoarele etape ale activității de bugetare:

Bugetul general reprezintă planul inițial al activităților pe care entitatea intenționează să le

întreprindă în perioada stabilită și reflectă:
 atât impactul deciziilor operaționale,
 cât și pe cel al deciziilor de finanțare.
Deciziile operaționale se referă la modul de utilizare a resurselor limitate, iar deciziile de
finanțare se referă la modul de a obține fondurile necesare pentru achiziționarea acestor resurse.
Bugetul general conține două părți de bază:
 bugetul operațional
 bugetul financiar
Bugetul operațional, numit și curent sau periodic este stabilit anual. Bugetul operațional
cuprinde bugetul de profit și pierdere, care la rândul său se formează în baza:
 bugetului vânzărilor,
 bugetului de producție,
 bugetului de achiziții și utilizare a materialelor,
 bugetului costurilor directe de materiale,
 bugetului costurilor cu personalul directe,
 bugetului costurilor indirecte de producție,
 bugetul costului producției finite
 bugetului costului de vânzări
 bugetul altor venituri din activitatea operațională
 bugetul cheltuielilor curente (712,713,714).

4
Bugetul financiar reprezintă un plan în care se reflectă sursele previzionale de finanțare și utilizare
a resurselor financiare. Acesta cuprinde:
 Bugetul investițiilor capitale
 Bugetul fluxului de numerar
 Prognoza bilanțului.
Exemplul 1. Entitatea produce 2 tipuri de produse A și B. Produsul A este fabricat în secția 1, iar
B în secția 2. Mai jos sunt prezentate costurile directe aferente fabricării acestor produse.
Tabelul 1. Informație privind costurilor directe aferente fabricării produselor
Produsul A Suma, lei
cantitatea Preț pe unitate, lei
Materialul X 10 kg 1,80 kg 18,00
Materialul Y 5 kg 4,00 kg 20,00
Munca directă 10 ore 3,00 ore 30,00
Total costuri directe 68,00
Produsul B
Materialul X 8 kg 1,8 kg 14,40
Materialul Y 9 kg 4,00 kg 36,00
Munca directă 15 ore 3,00 ore 45,00
Total costuri directe 95,40

Tabelul 2. Bilanțul la 01 01 xxx1, lei

Active Pasive
Active imobilizate Capital propriu
Pământ 42500 Capital social 300 000
Clădiri și utilaje 323 000 Profit nerepartizat 92 369
Amortizarea 63 750 Total capital propriu 392 369
Valoarea contabilă 259 250 Datorii curente
Total active imobilizate 301750 Datorii față de furnizori 62 200
Active circulante Total datorii curente 62 200
Stocuri 47 300
Produse 24 769
Creanțe curentă 72 250
Numerar 8500
Total active circulante 152 819
Total active 454 569 Total pasiv 454 569

Tabelul 3. Informație suplimentară

Producția finită
Produsul A Produsul B
Vânzări planificate, unități 8500 1600
Prețul unitar, lei. 100 140
Stoc la sf. planificat, unități 1870 90
Stoc la începutul perioadei planificat, lei. 170 85
Materiale de bază
X Y
Stoc la începutul perioadei, lei 8500 8000
Stoc planificat la finele perioadei, lei 10200 1700
Costuri indirecte de producție
Secția 1 Secția 2
Coeficientul de repartizare a CIP (la 1 oră a muncii
directe) a:
materialelor auxiliare 0,30 0,20
muncii auxiliare 0,30 0,30
Energiei (variabile) 0,15 0,10
Reparația și deservirea tehnică (costuri variabile) 0,05 0,10
CIP constante, lei

5
 amortizarea 25 000 20 000
control 25 000 10 000
Energie 10 000 500
Reparația și deservirea tehnică 11400 799
Se cere de întocmit bugetul de profit și pierderi.
Rezolvare:
Bugetul vânzărilor – arată volumul de produse distincte, pe care entitatea planifică să vândă și
valoarea veniturilor planificare să le obțină
Volumul vânzărilor = cantitatea unităților planificate x prețul unitar planificat
Tabelul 4. Bugetul vânzărilor
Produse Cantitatea, Preț de vânzare, lei Volumul vânzărilor (Venitul din
unități vânzări), lei

Bugetul de producție – se întocmește în expresie cantitativă. Scopul acestui buget îl constituie

asigurarea volumului producției care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor și
crearea unui nivel al stocurilor de produse rațional din punct de vedere economic.
Volumul producției = volumul vânzărilor + sold planificat la finele perioadei – sold planificat la
începutul perioadei
Tabelul 5. Bugetul de producție
Produsul A, unități Produsul B, unități,
(secția 1) (sec.2)
Vânzări
+ Stoc planificat la finele perioadei
-Stoc planificat la începutul
perioadei
Volumul producției

Bugetul costurilor directe de materiale și de achiziții este un buget de asigurare cu materii

prime și materiale. Se întocmește pentru fiecare secție și arată cantitatea de materiale necesare
pentru realizarea programei de producție.
Costuri directe de materiale = Volumul producției x costul unitar al materialelor directe
Tabelul 6. Bugetul costurilor directe de materiale ( bugetul utilizării materialelor directe)
Produsul A, un. (secția 1) Produsul B, un., (sec.2) Total
kg lei kg lei kg lei
1 2 3 4 5 6=2+4 7=3+5
Volumul
fabricării,
un.
Materialul
X

Materialul
Y

Total

6
Bugetul de achiziții a materialelor – constă în determinarea cantității necesare de materiale
achiziționate pentru a asigura programul de producție și nivelul necesar al stocurilor.
Valoarea achiziției = achizițiile necesare x consumuri materiale pentru fiecare fel de material pe
unitate de produs x prețul unitar al materialelor
Tabelul 7. Bugetul de achiziții a materialelor de bază
Materialul X Materialul Y Total
1.Necesitatea de producție, kg
2.+Stoc planificat la finele perioadei, un.

3.Total, un. (1+2)

4.Minus Stoc planificat la începutul perioadei,
un.
5.Total achiziții, un. (3-4)
Preț de achiziții, lei
Valoarea achiziției, lei
Bugetul costurilor cu personalul directe – arată costul timpului de lucru necesar pentru
fabricarea produselor în orele de muncă și în valoare.
Costuri directe cu personalul = Volumul producției x costuri directe cu personalul pe o unitate
de produs
Tabelul 8. Bugetul costurilor directe cu personalul
Produsul A, sec.1 Produsul B, sec.2 Total
1. Volumul de producție, un.
2. Numărul de ore necesare
pentru fabricarea unității de
produs, ore
3. Total, ore
4. Tariful orar planificat, lei
5. Total costuri lei
6. Contribuțiile pentru
asigurări sociale și
medicale, lei
7. Total costuri directe cu
personalul, lei (5+6)

Bugetul CIP – arată pe subdiviziuni și în total suma CIP controlate și necontrolate de manageri.
În plus, permite de a calcula coeficientul de repartizare a CIP - informațiile necesară pentru a
evalua stocurile și a determina costul vânzărilor.
Tabelul 9. Bugetul CIP
Secția 1 Secția 2 Total
Coeficientul Numărul Total, Coefici- Numărul Total lei cost, lei
de de om/ore lei entul de de om/ore
repartizare a repartiza-
CIP variabil, re a CIP
lei/ore variabil,
lei/ore
CIP controlate
Materiale
auxiliare
Munca auxiliară
Energie
Reparație și
deservire

7
 Total CIP
controlate
CIP
necontrolate
amortizarea
control
Energie
Reparația și
deservirea
tehnică
Total CIP
necontrolate
CIP totale
Baza de
repartizare
(om-ore)
Coeficientul
planificat de
repartizare, lei
/om-ore

Bugetul costului producției fabricate – în acest buget sunt generalizate costurile totale într-un
singur document și sunt prezentate pe secții și în total
Tabelul 10. Bugetul costului producției fabricate
Secția 1 Secția 2 Total
Costul materialelor
directe
Costul cu personalul
direct
CIP controlate
Total Costul
producției

Bugetul stocurilor – determinarea valorii stocurilor este necesară pentru a stabili costul
produselor fabricate și vândute, precum și pentru a reflecta informațiile în bilanț. Pentru a evalua
produsele finite, trebuie de calcula costul unitar al produsului. Coeficientul de repartizare a CIP
stabilită în tabelul 9, permite de a determina costul unitar de producție.
Tabelul 11. Costul unitar de producției
Produsul A, lei Produsul B, lei
Costuri directe

CIP

Total

Tabelul 12. Bugetul stocurilor la finele perioadei

Cantitatea Preț pe unitate, lei Total lei
Materiale de bază
X
Y
Total
Produse finite
Produsul A
8
 Produsul B
Total

Bugetul cheltuielilor de distribuire și administrative - reflectă nu numai cheltuielile legate

direct de vânzări, ci și eforturile companiei de a promova produsul pe piață. Bugetul cheltuielilor
administrative reflectă așteptările conducerii cu privire la volumul costurilor necesare pentru a
susține funcționarea globală a întreprinderii.

Tabelul 13. Bugetul cheltuielilor curente.

Suma, lei
Cheltuieli de distribuire:
Cheltuieli cu personalul comercial 18500
Cheltuieli de transportare 5500
Cheltuieli de publicitate 20 000
Alte cheltuieli de distribuire 15 000
Total cheltuieli de distribuire 59 000
Cheltuieli administrative
Cheltuieli cu personalul administrativ 7000
Cheltuieli aferente rechizițiilor 1000
Alte cheltuieli administrative 2000
Total cheltuieli administrative 10 000

Bugetul de profit și pierdere

Tabelul 14. Situația de profit și pierdere planificată
Suma, lei
VV
CV
PB
CD
CA
RAO

Avantajele bugetelor
Bugetele reprezintă o componentă fundamentală a majorității sistemelor de control
managerial. Când este gestionat în mod inteligent, un buget:

Caracteristica abaterilor în raport cu bugetul static.

O abatere în raport cu bugetul static este diferența dintre un rezultat efectiv și nivelul
bugetat corespunzător al acestuia din bugetul static.
O abatere favorabilă – F- are drept efect o creștere în raport cu valoarea bugetată. Pentru
articole de venituri F înseamnă venituri efective mai mari decât cele bugetate. Pentru articolele de
cheltuieli, F înseamnă cheltuieli efective mai mici decât cele bugetate.
O abatere nefavorabilă – N - are drept efect a scăderii în raport cu valoarea bugetată. Ca
regulă generală, managerii exercită un control mai mare asupra abaterilor de eficiență decât asupra
9
abaterilor de preț. Explicația derivă din faptul că, întrucât cantitatea de factori de producție utilizată
este afectată în principal de forțe din interiorul entității, pe când modificările prețurilor se datorează
în primul rând forțelor pieței, din afara companiei.
Abaterile de preț reflectă diferența dintre prețul efectiv al unui factor de producție și prețul
bugetat.
Abaterile de eficiență reflectă diferența dintre cantitatea efectivă a unui factor de producție
și cantitatea bugetată.
Informațiile aferente obținute ajută managerilor să înțeleagă mai bine performanțele
anterioare și să planifice mai bine performanțele viitoare.
Formulele de calcul a abaterilor se prezintă astfel:

Abatere de preț =

Abatere de eficiență =

Vom ilustra analiza abaterii de la bugetul static mai jos.

4. Bugetele flexibile și efectuarea controlului bugetar.

Un buget flexibil calculează veniturile și costurile bugetare în baza nivelului efectiv de

producție obținut în perioada bugetară, și este întocmit la sfârșitul perioadei, când nivelul efectiv
al producției este cunoscut; pe când un buget static este elaborat la începutul perioadei bugetare,
în baza nivelului de producție planificat pentru acea perioadă. Deci, un buget flexibil le permite
managerilor să calculeze abateri care furnizează mai multe informații decât cele ce pot fi deduse
din abaterile în raport cu cel static.
Bugetele flexibile ar trebui utilizate pentru a arăta ce costuri și venituri ar fi trebuit să fie pentru
nivelul real de activitate. Un buget flexibil este un buget care se modifică prin recunoașterea
diferitelor modele de comportament de costuri, modificări ca volum de activitate (de ieșire și de
vânzări).
Pregătirea unui buget flexibil
1. Determinarea modelelor comportamentului de cost, ceea ce înseamnă să se decidă dacă
costurile sunt fixe, variabile sau semi-variabile.
2. Separarea costului total în costurile sale fixe și în elemente de cost variabil. Pentru aceasta
se utilizează Metoda low-low, care prevede respectarea următorilor pași.
1.

10
Exemplul 2. Un departament dintr-o entitate dorește să divizeze costurile totale într-o perioadă
în variabile și fixe. Următoarele date au fost înregistrate.
Luna Nivelul activității (X) Cost, lei
01 1,600 28 200
02 2300 29 600
03 1900 28 800
04 1800 28 600
05 1500 28 000
06 1700 28 400
Se cere de a diviza costurile totale în variabile și fixe.
Răspuns:

Utilitatea metodei low-low

Metoda low-low este o metodă simplă și ușor de utilizat pentru estimarea costurilor fixe și
variabile. Cu toate acestea, există o serie de probleme la aplicarea acesteia.

La întocmirea unui buget flexibil este necesar:

11
Exemplul 3.
1. O entitate produce și realizează articolul A pentru 10 lei/bucată.
2. În bugetul static este prevăzut fabricarea și realizarea a 120 000 bucăți.
3. Consumurile (costurile) variabile bugetate sunt de 6 lei/bucată.
4. Costurile variabile efective sunt de 6,5 lei/bucată.
4. Costurile fixe bugetate sunt de 300 000 lei.
5. Efectiv s-au produs 100 000 bucăți și s-au vândut la un preț de 9, 75 lei/bucată.

Contabilul elaborează bugetul flexibil în următorii trei pași:

Pasul 1. Identificarea cantității efectiv produse. Entitatea a produs și vândut în perioada raportată
____________
Pasul 2. Calculul veniturilor din bugetul flexibil pe baza prețului de vânzare bugetat și a cantității
efectiv produse.
Venituri în bugetul flexibil =

Pasul 3. Calculul costurilor din bugetul flexibil pe baza costului variabil bugetat pe unitate de
produs, a cantității efectiv produse și a costurilor fixe bugetate.

Costuri variabile în bugetul flexibil

Costuri fixe (constante) în bugetul flexibil
Total costuri în bugetul flexibil

Pentru depistarea oportună a abaterilor și reacției respective la acestea, se efectuează un

control asupra execuției bugetelor, numit control bugetar. Controlul bugetar este un proces de
comparare a datelor efective cu cele bugetare, analiza abaterilor și introducerea corectărilor
corespunzătoare atât în buget, cât și în activitatea întreprinderii.
Abaterile de la buget pot fi atât favorabile (pozitive), cât și nefavorabile (negative). Reacția
managerului la abateri depinde de mărimea și cauzele abaterilor. Dacă abaterile sunt
nesemnificative, managerul poate să nu studieze cauzele acestor abateri. De regulă, sunt studiate
numai cauzele abaterilor semnificative
După întocmirea bugetului flexibil se parcurge la analiza abaterilor.
Tabelul 15. Analiza abaterilor bugetului static de la rezultatele efective
Nr. Indicatori Bugetul Rezultate
static efective
1. Unități vândute
2. Venituri
3. Costuri variabile
4. Costuri fixe
5. Venit operațional

Dacă se cere o analiză mai detaliată a abaterii nefavorabile, contabilul procedează la

descompunerea și mai detaliat abaterea nefavorabilă de 155 000 lei a venitului operațional,
calculată în raport cu prevederile bugetului static.

Abaterea venitului
din vânzări în = Rezultat efectiv – Suma din bugetul static =
raport cu bugetul static

12
 Tabelul 16. Analiza abaterilor detaliate ale bugetului static
Nr. Indicatori Bugetul Abateri în raport Rezultate
static cu rezultatele efective
efective
1. Unități vândute
2. Venituri
3. Costuri variabile
4. Costuri fixe
5. Venit operațional

Datele obținute specifică că, abaterea nefavorabilă de 20 000 aferentă unităților fabricate
și vândute a produs abateri nefavorabile în venitul operațional cu incidențe și asupra profitului.

Managementul entității solicită elaborarea unui buget flexibil, care să conțină o serie de
venituri operaționale, iar apoi să compare volumele prevăzute în buget cu cele efective

Exemplul 4. Următorul buget flexibil cuprinde o serie de volume operaționale de la 100 000
la 140 000 de unități: este prezentată atât folosirea adecvată cât și cea neadecvată a bugetului dat.
Tabelul 17. Analiza abaterilor în raport cu bugetul flexibil
Preț/Cost unitate Bugetul flexibil pentru diferite Rezultate
Nr. Indicatori Buget Efectiv cantități ale producției fabricate și efective
vândute pentru
100 000

1. Venituri

2. Costuri variabile
3. Costuri fixe
4. Cost total
5. Profit operațional
6. Abatere - buget flexibil (120 000) față de
efectiv (nefavorabilă) neadecvată
7. Abatere – buget flexibil (100 000) față de
efectiv (nefavorabilă) adecvată

Următorul pas pe care îl face contabilul se referă la prezentarea bugetului flexibil, bugetului
static, precum și a rezultatelor efective. Ulterior se compară rezultatele efective cu bugetul flexibil
și bugetul static și ca rezultat se produce detalierea abaterilor, precum și identificarea celor care
apar ca rezultat al modificării volumului și costurilor, și anume:
 abateri de preț, și
 abateri de volum (cantitative).

Tabelul 18. Analiza abaterilor bugetului flexibil în dependență de tip

Nr. Indicatori Rezultate Abaterile Bugetul Abaterile Bugetul
efective prețului flexibil volumului static
1 2 3 4=5-3 5 6=7-5 7
1. Unități produse și vândute
2. Venituri
3. Costuri variabile
13
 4. Costuri constante
5. Profit operațional

Concluzii:
a) abaterea totală a profitului operațional sub influența prețului de vânzare: se compară
rezultatele efective în raport cu bugetul flexibil

b) abaterea totală a profitului operațional imputabilă volumului: se compară bugetul flexibil

cu suma din bugetul static

c) abaterea totală a profitului operațional: rezultatele efective în raport cu bugetul static

Abaterea nefavorabilă a volumului vânzărilor se poate datora unuia sau mai multora dintre
următorii factori:

Exemplul 5. Se cere:
(a) Pregătiți un buget pentru 2019 pentru costurile directe cu personalul și cheltuielile
administrative ale unui departament de producție, flexibile la nivelurile de activitate de 80%, 90%
și 100%, utilizând informațiile enumerate mai jos.
 Tariful orar a forței de muncă directe este de așteptat să fie de 3,75 lei
 100% activitate reprezintă 60.000 de ore de muncă directe.
 Costuri variabile
- Costul forței de muncă indirectă este de 0,75 lei pe oră de muncă directă
- Materiale consumabile 0.375 lei pe oră de muncă directă
 Cheltuielile curente constituie (Cantină și alte servicii de asistență socială) 6% din
costurile forței de muncă directe și indirecte
 se așteaptă ca costurile semi-variabile să se refere la orele de muncă directe în același
mod ca și în ultimii cinci ani.
Anii Orele de muncă directe Costuri Semi variabile
20x1 64000 20800
20x2 59000 19800
20x3 53000 18600
20x4 49000 17800
20x5 40000 estimative 16000 estimative

 costuri fixe lei

Amortizarea - 18 000
Întreținere -10 000
Asigurarea - 4 000
Impozite și taxe -15 000
14
Salariile de gestionare -25 000
 Inflația trebuie ignorată.
(b) Calculați costul flexibil bugetar pentru 2019, presupunând că se lucrează 57.000 de ore de
muncă directe.
Rezolvare
Tabelul 19. Bugetul flexibil la diverse niveluri de activitate
la nivel de 80% la nivel de 90% la nivel de 100%

Munca directă, mii lei

Alte costuri variabile:

Munca indirectă mii
lei
Materiale
consumabile, mii lei
Cantină etc., mii lei

Costuri totale
variabile

Costuri semi-
variabile (W)
Costuri fixe, lei:
Amortizarea
Întreținere
Asigurare
Impozite și taxe
Salariile de
administrare
Costuri flexibile
bugetate

(b) Costul flexibil bugetar pentru 57 000 de ore de muncă directe de muncă ar fi după cum urmează.
15
Exemplul 6. Rezultatele bugetare și efective ale entității XXX pentru luna septembrie au fost
următoarele. Compania utilizează un sistem de calculare a costurilor marginale. Nu au existat
stocuri la începutul și sfârșitul perioadei.
Buget static Real
Vânzări și producție 1.000 unități 700 de unități
lei lei lei lei
Vânzări 20.000 14.200
Costul și cheltuieli curente variabile:
Materiale directe 8 000 5 200
Munca directă 4 000 3 100
CIP și cheltuieli curente variabile 2 000 1 500
Total 14.000 9.800
Marja de contribuție 6 000 4 400
Costuri și cheltuieli curente fixe 5 000 5 400
Profit / (pierdere) 1 000 (1 000)
Se cere:
De pregătit un buget care va fi util pentru efectuarea controlul gestionării.

Răspuns
Trebuie să pregătim un buget flexibil pentru _________ de unități.
Tabelul 20. Bugetul flexibil și analiza abaterilor
Buget, lei Flexibil Real, lei Abaterea, lei
buget, lei

Vânzări
Costuri și
cheltuieli
variabile
Materiale directe
Munca directă
CIP și cheltuieli
curente variabile
Total costuri și
cheltuieli
variabile
Marja de
contribuție
Costuri și
cheltuieli fixe
Profit / (pierdere)

16
 Probleme la tema 3.

Problema 1. Entitatea „Ionel” S.A. confecționează și vinde sacouri, care necesită croire după tipar
și multă muncă manuală. Sacourile sunt vândute distribuitorilor, care le vând ulterior magazinelor.
Unicele costuri pe care le înregistrează entitatea, în acest caz, sunt costuri de producție, adică nu
există costuri legate de marketing sau distribuție. Se presupune că, toate sacourile produse în
august 20xx au fost vândute în august. Nu există stocuri inițiale sau finale de produse.
1. „Ionel” S.A. are trei categorii de costuri variabile, care se prezintă astfel:
Nr. Categoriile de costuri Cost variabil, Cost variabil,
bugetat efectiv
pe sacou, lei pe sacou, lei
1. Costul materiilor prime directe 540 535
2. Costuri directe privind munca 144 150
3. Costuri indirecte de producție, variabile 108 112
4. Total costuri variabile 792 797
2. Numărul sacourilor produse este determinantul tuturor costurilor: materiilor prime
directe, de muncă directe și generale variabile.
3. Intervalul relevant pentru determinantul costului este de la 0 la 10 000 sacouri.
4. Nivelul bugetat al costurilor generale (indirecte) fixe pentru o producție între 0 și 10
000 sacouri este de 1 984 000 lei.
5. Prețul de vânzare bugetat este de 1 030 lei/sacou, preț folosit la elaborarea bugetului
static.
6. Prețul de vânzare efectiv este de 1 050 lei/sacou, identic pentru toți distribuitorii.
7. Bugetul static pe luna august este bazat pe produceri și vânzări de 10 000 sacouri.
8. „Ionel” S.A. a confecționat și vândut efectiv 9 000 sacouri.
Se cere:
1. Elaborați bugetul static și un raport privind analiza abaterilor în baza bugetului static.
2. Comentați rezultatele obținute la punctul 1.
3. Elaborați bugetul flexibil și un raport de performanță privind analiza abaterilor:
a) în raport cu bugetul flexibil; și
b) imputabile volumului vânzărilor.
4. Comentați rezultatele obținute la punctul 3 a și b.

Problema 2. Audit & Consultații S.R.L. oferă clienților săi servicii de prelucrare a
documentelor. Entitatea utilizează echipamente moderne și angajează cinci operatori de
computer, fiecare lucrând în medie 160 de ore pe lună. Informațiile colectate de contabilul de
gestiune (responsabil de buget) se prezintă astfel:
Tabelul. Informații efective și prognozate privind fluxul de numerar
Nr.cr. Indicatori/Articole Efectiv - N Previziuni – N+1
noiembrie decembrie ianuarie februari martie
e
1. Facturi întocmite clienților
(Vânzări) 25 000 35 000 25 000 20 000 40 000
2. Cheltuieli de distribuire 4 500 5 000 4 000 4 000 5 000
3. Cheltuieli administrative 7 500 8 000 8 000 7 000 7 500
4. Procurări de materiale
consumabile operaționale 2 500 3 500 2 500 2 500 4 000
5. Cheltuieli generale privind
prestarea serviciilor 3 200 3 500 3 000 2 500 3 500

17
 Audit & Consultații S.R.L. a contractat un credit bancar în sumă de 12 000 lei, cu o dobândă
de 12%. Dobânda este achitată lunar, Iar pe 28 februarie N+1 se datorează suma de 2 000 lei din
valoarea de bază a creditului. Pentru primul trimestru al anului care vine nu se anticipează
cheltuieli de capital. Impozitele pentru anul calendaristic N-1, în sumă de 4 550 lei sunt plătite
până la 15 martie N+1. Cei cinci angajați ai entității au un salariu orar de 8,5 lei pe oră, iar
cheltuielile privind ajutoarele acordate salariaților sunt incluse în cheltuielile generale privind
prestarea serviciilor. Pentru elementele incluse în tabel, se presupune existența următoarelor
condiții:
Facturi întocmite clienților - 60% prezintă vânzări cu plata imediată, care sunt
încasate în cursul anului curent
30% sunt încasate în prima lună după vânzare
10% sunt încasate în a doua lună după vânzare

Materiale consumabile - Plătite în luna în care sunt cumpărate

Cheltuieli de comercializare, Plătite în luna următoare celei în care au fost efectuate
generale și administrative și
generale privind prestarea serviciilor
Soldul inițial al mijloacelor bănești la 1 ianuarie N+1 se estimează a fi în sumă de 13 840 lei.
Se cere:
Elaborași bugetul de numerar pentru Audit & Consultații S.R.L. pentru perioada de trei luni,
încheiată cu 31 martie N+1.

Problema 3.Datele selectate dintr-o entitate de producere pentru anul 20xx se prezintă astfel:
Nr. Indicatori Rezultate efective Buget static
1. Unități vândute, bucăți 650 000 600 000
2. Venituri (vânzări), lei 3 575 000 2 100 000
3. Costuri variabile, lei 2 575 000 1 200 000
4. Contribuție marginală, lei 1 000 000 900 000
5. Costuri fixe, lei 700 000 600 000
6. Profit din exploatare (operațional), lei 300 000 300 000
Se cere:
1. Întocmiți bugetul flexibil al entității.
2. Calculați toate abaterile necesare și efectuați o analiză a abaterilor în raport cu
bugetul flexibil și a abaterilor datorate volumului vânzărilor.
3. Care sunt prețurile de vânzare efective și cele bugetate? Care sunt costurile variabile
pe unitate efective și cele bugetate?
4. Treceți în revistă abaterile pe care le-ați calculat și expuneți cauzele posibile și
problemele potențiale.

Problema 4. Compania „Viitorul” vinde cu ridicata, dulciuri prin Internet. Profitul operațional
bugetat al companiei pentru anul 20xx a fost de 2 450 000 lei. Ca rezultat al creșterii spectaculoase
a vânzărilor pe Internet, profitul operațional a fost de 5 200 000 lei.
Se cere:
1. Calculați abaterile totale în raport cu prevederile bugetului static.
2. Profitul operațional din bugetul flexibil a fost de 5 550 000 lei. Calculați abaterile
totale în raport cu bugetul flexibil și cu volumul vânzărilor.
3. Comentați abaterea totală în raport cu bugetul flexibil din perspectiva creșterii
spectaculoase a vânzărilor pe Internet.

Problema 5. Entitatea „La plăcinte” produce plăcinte cu dovleac. Pentru octombrie 20x8, entitatea
a bugetat să cumpere și să utilizeze 500 kg de dovleac la 6 lei/kg. Cantitățile efectiv achiziționate

18
și eliberate în consum au constituit 600 kg la 5,5 lei/kg. Producția bugetată este de 3 200 plăcinte.
Producția efectivă a fost de 4 000 plăcinte.
Se cere:
1. Calculați abaterea în raport cu prevederile bugetului flexibil.
2. Calculați abaterile de preț și de eficiență.
3. Comentați rezultatele de la punctele 1 și 2.

Problema 6. S.R.L. „Progres” este un producător de biscuiți cu fructe, și produce patru feluri
diferite de biscuiți. Fiecare fel de biscuiți se deosebește prin ingrediente, iar procesele de coacere
și de comutare sunt identice pentru toate felurile de biscuiți.
Procesele de comutare privesc comutarea liniei de producție de la un fel de biscuiți la altul.
Costurile aferente liniei de producție sunt costuri de lot. Acestea includ costul muncii realizate de
către lucrătorii care curăță echipamentele încât ingredientele diferitelor produse să nu se amestece.
Următoarele informații se referă la luna octombrie 2008:
Valori Valori
Nr. Indicatori prevăzute în efective
bugetul static
1. Kg de biscuiți produse și vândute 14 500 18 000
2. Dimensiunea medie a lotului (kg de biscuiți pe lot) 145 180
3. Număr de ore de muncă de comutare pe lot 5 7
4. Costul muncii de comutare pe oră 35 39
Se cere:
1. Calculați abaterea costurilor totale de muncă de comutare în raport cu bugetul flexibil
pentru luna octombrie 20xx, comentați rezultatele.
2. Calculați abaterile de preț și de eficiență a costurilor totale de muncă de comutare
pentru luna octombrie 20xx, comentați rezultatele.

Problema 7. Elaborarea bugetului general al entității.

În baza datelor de mai jos de elaborat bugetul general al entității. Sunt cunoscute următoarele date.
Tabelul 1. Bilanțul la începutul perioadei, lei
Active Suma, lei Pasive Suma, lei
Active imobilizate: Capital propriu:
Terenuri 20 000 Capital social 70 000
Mijloace fixe 100 000 Profit nerepartizat 7 054
Amortizarea (60 000) Total capital propriu 77 054
Valoarea contabilă a mijloacelor fixe 40 000
Total active imobilizate 60 000 Datorii curente:
Active circulante: Datorii comerciale 2 200
Materiale 474 Datorii față de buget 4 000
Produse finite 3280 Total datorii curente 6 200
Creanțe curente 9 500
Numerarul 10 000
Total active circulante 23254
Total active 83 254 Total pasive 83 254

Tabelul 2.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Vânzări planificate, unități 900 850 950 900
Preț unitar, lei 70 70 70 70
 Costul unitar în anul precedent a constituit 41 lei.

19
  Stocul produselor finite la finele perioadei se planifică la nivel de 10% din vânzările
trimestrului următor.
 Stocul dorit al producției finite la finele trimestrului 4 este de 100 unități
 Stocurile produselor finite la începutul perioadei coiencide cu stocurile de la finele
perioadei precedente.
Tabelul 3.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Necesarul de materiale pentru 3 3 3 3
unitate de producție, unități
Preț unitar, lei 2 2 2 2
 Stocul dorit de materiale la finele perioadei trebuie să fie de 10% din necesitatea
materialelor pentru producere din trimestrul următor.
 Stocul de materiale la începutul perioadei este egal cu cel de la finele perioadei.
 Stocul dorit de materiale în trimestrul 4 este de 250 unități.
Tabelul 4.
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Munca directă, 5 5 5 5
ore
Tariful orar, lei 5 5 5 5
Coefientul de
rapartizare a CIP 2 2 2 2
variabile, lei
CIP constante
(inclusiv 6000 6000 6000 6000
amortizarea)
Din care
3250 3250 3250 3250
amortizarea, lei
Cheltuielile curente
variabile pe unitare, 4 4 4 4
lei
Cheltuieli curente
11000 11000 11000 11000
constante, lei
 În trimestrul curent vânzările sunt achitate la nivel de 70% din vânzări;
 În următorul trimestru după livrare sunt achitate 27% din vânzări;
 3% din vânzări constituie creanță problematică care va putea fi încasată în anul viitor;
 se consideră că în trimestrul curent achizițiile sunt achitate la nivel de 50% din valoarea
materialelor procurate;
 în trimestrul viitor vor fi achitate încă 50%;
 bugetul costurilor directe cu personalul și bugetul CIP sunt achitate în momentul
apariției acestora;
 în primul trimestru entitatea planifică să procure utilaj în valoare de 44 500 lei și să
obțină un credit în sumă de 41491 lei.
 Trimestrial se planifică de a achita dobânda în valoare de 13% anual reieșind din soldul
datoriei față de bancă la începutul fiecărei luni.

Se cere: de întocmit bugetul general al entității.

20
21