When words become unclear, I shall focus with photographs.

When images become inadequate, I shall be content with silence.

Ansel Adams
Determina cat de luminoasa sau de intunecata va aparea o imagine. Acest fapt
este controlat de trei parametri: apertura, ISO si viteza obturatorului, care
formeaza triunghiul expunerii, fiind corelati.
 Controleaza cantitatea de lumina care intra
in obiectiv. Este in raport de invers
proportionalitatea cu adancimea campului.
Astfel, cu cat apertura este mai deshisa, cu atat
mai multa lumina intra si, deci, obiectele din
planele indepartate se vor estompa. Acest
lucru inseamna o adancime mica de camp. Cu
cat apertura este mai mica, cu atat creste
adancimea campului, fiind surprinse detalii
aflate in plane indepartate.
Reprezinta momentul cand lumina se inregistreaza (este expusa)
pe senzorul tau digital precum si durata expunerii sau perioada de
timp in care obiectivul sta deschis dupa ce apesi declansatorul.
Valoarea sa este setata in fractiuni de secunda, asadar, daca
setezi la 1/1000, inseamna ca obiectivul va sta deschis o miime
dintr-o secunda.
Viteza poate avea un impact major
asupra felului in care vor aparea
obiectele in miscare. Observati, cum
fundalul devine cetos, intelegand prin
aceasta ca apertura ar trebui ajustata
corelat pentru a obtine expunerea
potrivita.
O alta intrebuintare, deja cliseu, este la
fotografierea masinilor pe timp de
noapte. Pentru obtinerea imaginii s-a
utilizat o deschidere a obiectivului de
30 de secunde.
In concluzie, vitezele mari sunt potrivite pentru a surprinde obiecte aflate in
miscare rapida: pasari, avioane, atleti, in conditii normale de iluminare.
Vitezele medii sunt utilizabile intr-o gama mai larga de fotografii, iar vitezele
mici pentru a surprinde imagini in conditii de iluminare scazuta, caz in care
este necesara folosirea unui trepied.
Aperture Priority Mode (prescurtat ‘A’ sau Av’) permite setarea aperturii
dorite, in timp ce camera calculeaza si stabileste automat viteza
obturatorului. De ce sa folosim acest mod ? Pentru ca apertura influenteaza
direct adancimea campului. Uneori iti doresti sa fotografiezi o floare intr-un
fundal neclar, vei utiliza o apertura mare. Daca doresti sa surprinzi in imagine
toate planele imaginii, atunci vei utiliza o apertura mica. In ambele cazuri,
camera va calcula viteza necesara. Atentie, insa, la faptul ca se poate intampla
ca viteza calculata sa fie mica, pentru a face fata unei iluminari precare. In
aceste conditii subiectul poate fi miscat, deci neclar.
Shutter Priority Mode (prescurtat Tv sau S) permite alegerea vitezei, lasand
camera sa determine apertura necesara. Ce influenteaza viteza ? "Cantitatea
de miscare" pe care o vom surprinde in poza. Vom folosi, asadar, acest mod,
mai ales atunci cand dorim sa surprindem subiecte aflate in miscare. Nu
trebuie sa pierdem din vedere ca apertura influenteaza adancimea campului !
Ce sa faci ca sa capeti o parere buna asupra subiectului ? Ia-ti camera si
experimenteaza ! Schimba intre Av si Tv si urmareste cum camera
compenseaza expunerea prin reglarea vitezei, respectiv a aperturii.
ISO determina cat de sensibil este senzorul la lumina. Cu cat este mai mare aceasta
valoarea, cu atat este mai sensibil senzorul si, deci, mai mare capacitatea de a face
fotografii in situatii cu iluminare slaba. Valoarea sa este redata numeric: 80, 100,200,
400, 1600, 3200 etc
Repet, utilizarea unui ISO mare face posibila fotografierea in conditii
de iluminare scazuta si, deci, va permite cresterea vitezei
obturatorului, intregind, astfel, triunghiul expunerii. Totusi, folosirea
unei sensibilitati crescute aduce anumite dezavantaje, anume zgmotul
de imagine si granulatia. In general, acestea depind de calitatea
camerei si, cu anumite rezerve, pot fi corectate prin programe
specializate.
Este procesul prin care sunt eliminate culorile nerealiste, astfel incat
obiectele albe in realitate vor fi reprezentate alb si in fotografie. Acest
lucru se realizeaza in functie de temperatura de culoare a sursei de
lumina. Ochii nostri percep albul corect indiferent de conditiile de
ilumincare, insa camerele foto au de multe ori tendinta de a colora
nerealist imaginile in nuante albastrii, rosiatice sau verzi
Anumite subiecte creaza probleme camerelor digitale in realizarea
balansului de alb, chiar si sub conditii de iluminare naturala. Un exemplu
este cand subiectul contine predominant culori calde sau reci. In exemplul
de mai jos, imaginea contine nuante de rosu. Camera greseste identificand
o sursa de lumina calda si incearca sa compenseze. Rezultatul este ca va
adauga un plus de albastru. Solutia este de a defini manual albul, fie pe
baza imaginii (daca aceasta contine alb), fie cu ajutorul unui card gri.
Mai intai, fiecare pixel este convertit astfel incat sa reprezinte o culoare de
baza pentru afisarea luminozitatii. Aceasta convertire presupune ca verdele
reprezinta circa 59% din luminozitate, in timp ce rosu si albastru au 30%,
respectiv 11%. Odata ce toti pixelii au fost convertiti in intensitate luminoasa,
o histograma este realizata prin numararea a cati pixeli sunt identici din punct
de vedere al luminozitatii, iar acest numar este ditribuit in histograma, pentru
fiecare din cele 3 culori in parte. O histograma RGB produce 3 instante
independente si apoi sunt unite intr-una singura, netinand cont daca fiecare
culoare provine din acelasi pixel.
Imaginea alaturata contine foarte multe
zone de culori pure. In interiorul fiecarei
culori, intensitatea ajunge la 255 (maxim).
Desi aceasta imagine nu contine pixeli de
nuanta alba pura, histograma RGB arata
straluciri destul de puternice - atat de
mari incat, daca ar fi fost o fotografie, ea
ar fi fost supraexpusa. Acest lucru se
intampla pentru ca histograma RGB nu
tine cont de faptul ca cele 3 culori nu
stralucesc in acelasi loc.

Histograma luminozitatii arata faptul ca

nici nu pixel nu este prea luminos. Arata,
de asemenea, 3 varfuri distincte, pentru
fiecare culoare in parte, zone care sunt
semnificativ mai luminoase decat restul
imaginii. Din moment ce sunt folosite
culori primare ca albastru, rosu si verde,
in histograma este prezentat foarte clar
locul de interpretare a culorii.
Desi majoritatea camerelor ne vor
produce tonuri demijloc in histograme
atunci cand sunt folosite in mod auto,
distributia varfurilor depinde si de subiect
in sine. Imaginile in care majoritatea
tonurilor sunt in umbra, vor produce
deplasari spre stanga intervalului, asa
cum este imaginea din dreapta.
Imaginea de dedesubt produce, in mod
auto, o deplasare spre dreapta, ca urmare
a luminozitatii crescute a subiectului.