De dis de dimineata Dumnezeu

Citea biletele de cereri omenesti

Si era gata fiecaruia a-i turna

In inimi din comorile ceresti

Dar inima la multi era inchisa

Caci loc pentru minuni nu isi fac toti

Cu ura sau invidie ascunsa

Se-nstraineaza punandu-si lacate la porti

Unii se-neaca plini de deznadejde

Tristetea ii convinge ca soarta i-a tradat

Ca-s victime a tot ce se petrece

Ca ceru-i rece si visul spulberat.

Altii-s taifunuri de manie

Si-n jurul lor lasa totul daramat

Nu cred ca e vina lor pentru stihie

Ci a destunului ce rau i-a suparat.

Cu anii o asa inima se face piatra

Mbibata de jigniri frustrari si uri

Caci o inima neingrijita e distrusa

Absorbind prea multe lovituri

Si Domnul regreta ca inimie stau inchise

In timp ce-atata dragoste putea da

Se intrista sa le vada flacara stinsa

Si neputinta de a se ridica.

Dar Domnul se umplea de bucurie

Cand Inimi ndragostite intalnea

Din cufarul ceresc cu daruire

Cu pace, bucurie le umplea.

Insa o inima plina de iubire

Are la intretinere un cost

Ea cere disciplina si jertfire

Si pricepe al sangelui divin rost.

Caci igiena inimii se cere respectata

De nu, te-alegi cu carii care la tratare dor

Mai bine spal-o des in sfanta apa

Decat sa cari povara grea a patimilor.

Doar in dragostea Lui inima gaseste izbavire

Descopera ‘mplinire, ajunge la apogeu.

O astfel de inima primeste rasplatire

Din partea generosului nostru Dumnezeu.