LUCRARE DE DIPLOMĂ

Apendicita acuta - principii de

nursing chirurgical

Coordonator stiintific:

Absolventa:

-2008-
 CUPRINS

I. Partea generala
1. Introducere

2. Anatomia si fiziologia apendicelui

3. Apendicita acuta

- definitie

- etiologie

- patogenie

- anatomie patologica

- clasificare

- manifestari clinice

- diagnostic pozitiv si diferential

- evolutie si complicatii
- prognostic
II. Partea speciala
1. Material si metoda
2. Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita
3. Concluzii si discutii

III. Bibliografie
 I. PARTEA GENERALĂ

1. INTRODUCERE

Desi înca la sfârsitul erei premergatoare secolului 1, în lucrarea De

arte medica, Cornelius Celsus a mentionat "suferinte ale regiunii cecale'',
apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decât în secolul XVI,
când, în lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din Bologna, apare citat
"apendicele cecal"; în secolul al XVIII-lea Margogni descrie anatomic,
complet, atât apendicele cât si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca
înca un secol pentru a fi izolate din cadrul asa ziselor "supuratii pericecale"
sau "peritiflite" inflamatii proprii ale apendicelui si sa se întrevada
posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicului.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari
anatomo-patologice si clinice statueaza filiatia "inflamatie apendiculara
-peritonita localizata" si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni
notiunea de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile
medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate
aspecte de evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai
frecvente cauze de suferinta abdominala fiind considerata urgenta
chirurgicala abdominala în copilarie, adolescenta si la adultul tânar.

Mai putin de 2% din cazuri se gasesc la copii sub 2 ani, vârful

incidentei se situează 424i86e ; în a doua si a treia decada de viata. Dupa
aceasta scade, mai putin de 5% din cazuri fiind întâlnite la pacientii de peste
60 de ani.
 CONSIDERATII GENERALE ASUPRA APENDICELUI
VERMIFORM

2. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui

Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu

"apendicele" este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat în
organ limfoid. El este implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are
forma unui tub cilindroido-conic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa cu
concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-
12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si
abia pe la vârsta de 5 ani dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma
fetala se poate pastra si la adult(2-3% din cazuri).

Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, în

loja cecala, împreuna cu cecul. El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii
(normala, înalta, joasa, ectopica). In afara însa de situatia lui determinata de
pozitia cecului, apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare
ar fi directia lui, punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-
3 cm sub deschiderea ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea
celor trei tenii musculare (acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept
calauza chirurgului la reperarea bazei apendicelui).

Situarea apendicelui
 Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El
este legat de ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi
permite o mobilitate destul de mare, încât uneori poate chiar sa se angajeze într-
un sac herniar. Alteori peritoneul îl fixeaza de organele din jur. Deseori el este
imobilizat prin aderente secundare unor procese patologice (inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec.
Clasificarea pozitiilor apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor
de retinut este dupa Testut-Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent,
extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-
Lafforgue). Se gaseste în partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului,
iar vârful sau - când apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pâna la
strâmtoarea superioara a pelvisului.

Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia

vârfului cecului, pâna în unghiul diedru format de peretele abdominal anterior
cu fosa iliaca interna. Vine înapoi în raport cu muschiul iliac si fascia sa; înainte
- cu fundul cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral -
cu ligamentul inghinal si spina iliaca antero-superioara).

Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre

interiorul cavitatii peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza
paralel cu ultima ansa ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar
lipseste, particularitati care creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se
insinueaza retrograd, înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.

Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe

10.000 de cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic
65,28%; pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%;
retroileal 0,4%. Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta
clasificare.

Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o

cavitate canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa
contine mucus, chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.

Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale

intestinului:
 - Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale
cecului, se prelungesc în peretele apendicelui formând un strat
continuu. La vârful apendicelui musculatura este mai subtire, de
aceea cele mai frecvente perforatii sunt cele apicale;

- Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi
limfatici pe lânga glandele Lieberkuhn si numeroase celule
argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie
complexa ce rezulta din modul de evolutie ontogenetica a
segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a mezoului lor initial si a
fenomenelor de coalescenta care se produc în aceasta regiune.

Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în

întregime cecul.

Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se

comporta ca pe o ansa intestinala, îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-
apendice, care se fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si
recesuri, cu o mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta
chirurgicala. Se descrie un reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala
vasculara; un reces ileo-cecal inferior determinat de mezoapendice si plica
ileocecala; unul sau mai multe recesuri retrocecale, determinate de plicele
retrocecale.
Vase si nervi

Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:

1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece înapoia varsarii ileonului
în cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului,
apoi în marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii
apendicelui.
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod
constant artera omonima. Când cecul si apendicele au o situatie
retroperitoneala, atunci venele lor stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-
iliace.
 Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse
comunicari cu foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase
limfatice:
- cele anterioare converg spre câteva noduri cecale anterioare
situate în plica cecala vasculara;
- cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale
posterioare;

- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate

în baza mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele
subseroase nu numai ale apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a
unor regiuni mai îndepartate. Din cele trei grupe de noduri limfa e
colectata în grupul de noduri ileocolice, situate de-a lungul arterei
omonime, iar de aici în nodurile mezenterice superioare. În cazul unui
ceco-apendice retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate
anastomoza cu limfaticele peretelui abdominal posterior.

3. Apendicita acuta - DEFINIŢIE

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia

acuta a apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de
suferinta abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.

Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate. Inflamatia

apendicului ileo-cecal se poate însoti de complicatii grave locale sau la distanta.
De aceea precizarea diagnosticului si a momentului operator optim prezinta o mare
importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim.

ETIOLOGIE

Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani

apendicita se întâlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a
segmentului ceco-colic ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui,
diverticulii apendicelui, pozitia retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin
exaltarea virulentei florei microbiene.
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot
astupa complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta
microbilor aflati într-o cavitate închisa, adevarat "tub de cultura".
 Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta
(la tâmplari) este determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai
regiunii ileo-ceco-apendiculara deja inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul
digestiv, determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-
apendiculare.

Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul,

rubeola), febra tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute
"epidemice" în cursul anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce
exista între amigdale si apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita
bogatiei sale în foliculi limfoizi.

Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot

determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena,
dând nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita.

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine

inflamate: anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-
colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale
limfatica sau prin cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se întâlneste la fetele tinere
hiperfoliculinice în perioada pre si intermenstruala. Se datoreste
hiperfoliculinemiei care prin hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si
congestie apendicularâ puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana
polimorfa alcatuita din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul
Friendlander, în care domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.

PATOGENIE

Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si

infectioasa, factorii fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai
constant întâlniti. Apendicita acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai
frecvent observata.
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara apendicita
(apendicalgia) neînsotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic prin dureri,
leucocitoza, radiologie prin neinjectarea apendicelui în timpul spasmului, iar
histologic prin leziuni ale receptorilor apendiculari. Apendicita acuta fara
leziuni macroscopice vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un
diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza
a apendicitei este însa infectia microbiana.

Infectia în apendicita acuta se poate produce:

- pe cale hematogena;

- pe cale mucoasa;

- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de

infarct prin ischemie si supuratie;

- prin spasm neuromuscular (diskinezie).

Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita. Ea apare

în timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor.
 Infectia se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot
determina consecutiv o cangrena apendiculara.

Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în

cursul unui proces de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza
inflamatia mucoasei apendicului si prin exacerbarea virulentei microbiene a
florei obisnuite a intestinului în urma transformarii în "cavitate închisa" a
lumenului apendicular astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi
intestinali).

Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva iritatiei

interoreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici, sau
prin modificari ale pH-ului. Când flora microbina intraapendiculara este
virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate de
micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat
tardiv. Spasmul vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce
favorizeaza dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.

Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia

apendiculara) nu se însoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile
microscopic. Apendicita "fara apendicita" este determinata de excitanti
specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin, acetilcolina, foliculina) si
caracterizata fizio-patologic prin contracturi peristaltice ale apendicelui, iar
clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau
palpabile. In schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica
se constata evidente leziuni nervoase.

ANATOMIE PATOLOGICĂ

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:

- Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare usor
tumefiat, cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare,
mezoapendice infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de leziune
apendiculara acuta, o inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si
submucoasei;

- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele

apare tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se
 caracterizeaza prin leziuni nete, marcate de marirea de volum a
organului, ce este turgescent, sub tensiune, friabil (sta sa crape) si de
obicei de calibru inegal, având vârful mai gros în "limba de clopot".
Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie inflamatorie, tulbure,
sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în cultura. Cavitatea
apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber, dar cel mai
adesea este aderent la organele din vecinatate, datorita falselor
membrane ce se formeaza în jurul leziunii. Mucoasa prezinta zone de
ulceratie, microabcese în submucoasa si perete, rezultate din distinctia
foliculilor limfatici;

- Apendicita acuta gangrenoasa - reprezinta rezultatul grefarii infectiei

anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de
culoare negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.

CLASIFICARE - FORME CLINICE

Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta
pozitie, transfera întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau
lombo-abdominal, imprimând accese de colica renala si mai ales
ureterala. Palparea pune în evidenta atât durerea cât si apararea
musculara.
- Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa
fie mai marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe
cea normala a apendicelui. Într -o astfel de situatie procesul inflamator
va afecta o data cu apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, în
speta cu peretele rectal, cu vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa
dreapta. Legat de aceasta situatie topografica, la simptomatologia clasica
se pot adauga câteva elemente semiologice orientate în plus; este vorba
de tenesmele rectale sau/si vezicale generate de contactul dintre vârful
 inflamat al apendicelui cu peretii organelor respective, ca si de unele
fenomene disurice.

- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe un

apendice în pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie în
situarea mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind
profunzimea apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu
promontoriul, prezinta putina accesibilitate palparii.

- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe

organ în ectopie înalta, situatie în care simptomatologia este net
modificata, luând caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare. Forme clinice
simptomatice:
- Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei
apendiculare ca leziune de debut si este marcata clinic prin durere brusca,
violenta, asemuita cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin
fosa iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentând paroxisme la orice
miscare. Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii
continutului apendicular, se produce ascensiunea termica marcata si,în
câteva ore, se pot constata semnele peritonitei grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei
apendiculare, în care formele grave de intoxicatie depasesc reactia
peritoneala, astfel încât semnele locale sunt moderate si contractura abia
se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata unor
germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul
toxico-septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care
contrasteaza cu cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt
minime sau lipsesc; bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori
sanghinolente si diaree fetida, toate acestea ducând la o deshidratare care
agraveaza mai mult tabloul clinic.
Forme clinice în functie de vârsta
- Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când
se produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia
bolii la sugari este rapida, peritonita la aceasta vârsta frageda poate duce
în câteva ore la exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite. Prezinta
tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave; varsaturi
 abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic filiform,
tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi, hepatonefrita.
Alteori se întâlnesc perioade de "acalmie înselatoare" ce pot fi generate
de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot agrava
starea generala a copilului.

- Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a

organismului, tabloul clinic este la început atenuat si boala ramâne
neidentificata urmând a fi recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni
ocluzive. Se poate confunda cu tumorile benigne ale apendicelui sau cu
tumorile maligne. Un element clinic valoros care orienteaza mai mult
catre o leziune benigna inflamatorie este. În aceasta situatie, absenta
scaunelor sanghinolente.

- Apendicita acuta la gravida - se întâlneste mai rar si este de un

diagnostic mai dificil datorita mascarii simptomelor. mai ales în primele
luni de sarcina, de durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal
inferior precum si de greturile si varsaturile prezente deseori în sarcina.
Leucocitoza crescuta, temperatura ridicata si prezenta unui puls mai
frecvent vor conduce spre diagnosticul de apendicita acuta.

MANIFESTĂRI CLINICE

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-

se descrie o forma obisnuita a îmbolnavirii caracterizata prin simptome
subiective si obiective.

Simptomatologie:

. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.

Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau

pe fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este
localizata în majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un
caracter difuz cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent
atipic (paraombilical, pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-
topografica a apendicelui.
 Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o
pozitie oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).

Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea

majoritate a cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla
de obicei la jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-
superioara: punctul Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al
lui Lanz, a lui Morris, mai important fiind însa triunghiul descris de
Iacobovici, determinat de o linie dusa de la ombilic la spina iliaca
antero-superioara, linia bispinala iliaca anterioara si verticala dusa pe
marginea laterala a muschiului drept abdominal.

Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia

apendicitei si de tipul de reactie al bolnavului.

. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul

de apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente
varsaturile care sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu
caracterizeaza prin frecventa apendicita.
. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica
faptul ca bolnavul nu are apendicita acuta.
. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.
Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii
purgativului.

Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu

localizare pelvina având uneori semnificatia unei forme grave.

Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în

complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:

- generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ

buna în majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este
anxios, relevând o discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei
drepte pe abdomen. Limba este încarcata, saburala.
- locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si
sunt relevate în special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada
simptomatica ce caracterizeaza apendicita acuta: ■ durere;

(Dieulafoy) ■ aparare musculara;

 ■ hiperestezie cutanata.

- inspectia:

■atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;

■crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;

■peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;

■efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului

de a duce mâinile în fosa iliaca dreapta;

- palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy

- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de

intensitate în fosa iliaca dreapta.

Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta

percepe o contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati.
Este evidenta la adultul tânar putând sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul
vârstnic, fiind în relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În
localizarile apendicelui în afara fosei iliace drepte, durerea si apararea
musculara pot fi percepute în alte sedii, putând duce la confuzii cu alte
procese inflamatorii ale cavitatii peritoneale. Situarea apendicelui în pozitie
pelvina determina ca durerea si apararea musculara sa fie localizata în micul
bazin. In apendicita subhepatica cele doua semne pot fi evidente în
hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca durerea si apararea musculara
pot fi localizate paraombilical.

Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin

aparitia durerii la o excitatie blânda care se evidentiaza prin manevra
Voskresenski. Examinatorul asezat în partea dreapta a bolnavului întinde cu
mâna stânga camasa tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor
II-III-IV ale mâinii drepte pornind de pe rebordul costal drept spre fosa
iliaca dreapta abdomenul fiind relaxat în expiratie, constata reactia
bolnavului la durere când degetele ajung în dreptul fosei iliace drepte.
 MANEVRE care provoaca durerea:

. semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget

peretele abdominal dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul
fosei iliace drepte bolnavul acuza durere.
. manevra lui Rowfing se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga
spre hipocondrul stâng, comprimând continutul gazos al colonului
descendent de jos în sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul
acuza durere în fosa iliaca dreapta.
. semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui:
bolnavul în decubit dorsal, ridicând membrul inferior drept extins,
prezinta durere datorita contractiei muschiului psoas care irita apendicele
inflamat din vecinatate.
. manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei
peritoneale: apagând cu vârful degetelor progresiv înspre profunzimea
fosei iliace drept dupa decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere
accentuata.
. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu

sediul pelvin, când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea
dreapta.

Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei

cauze ginecologice a durerii abdominale.

DIAGNOSTIC POZITIV
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential
sunt durerea spontana si provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea
musculara localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu
polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent,
cresterea fiind însa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste
30.000/mm3 pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de
examen paraclinic sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE

Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele
afectiuni care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:

a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce ale

apendicitei poate sugera o gastroenteritâ. Cheia diagnosticului de
gastroenterita este ca greturile, varsaturile si diareea de obicei
preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca
cefalee, mialgii, fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-
abdominal, flancul drept, cadranul inferior drept dar fara aparare
sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu
simptome si semne de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la
copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai ales când
continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin santul
parietocolic drept si da nastere la durere si sensibilitate dureroasa
în fosa iliaca dreapta.
e) Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi
incoercibile si distensie abdominala relativ mica în timp ce ocluzia
intestinala joasa produce o distensie marcata si o instalare mai
tardiva a varsaturilor.

f) Peritonita difuza

g) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se

asociaza cu varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri
iradiate posterior în bara, hiperamilazemie, hiperamilazurie.
h) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei
invaginatii intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a
bolii Crohn la copii mai mari si adulti, unui chist de ovar la femei,
unui neoplasm intestinal la pacientii în vârsta.
. Afectiuni ginecologice:

a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne

nediferentiabile de apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe
baza unor criterii clinico-biologice. Sensibilitatea la mobilizarea
cervixului, leucoreea întaresc suspiciunea de boala inflamatorie a
pelvisului.
 b) Sarcina ectopica

c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau

ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi
palpata adesea prin examinare pelviana bimanuala.

e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente

poate simula toate stadiile apendicitei acute, începând cu durere
colicativa în fosa iliaca, cu raspândirea durerii si sensibilitatii
dureroase pe masura ce sângele disemineaza în cavitatea
peritoneala.

. Afectiuni urologice:

a) Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în

unghiul costovertebral. Diagnosticul se confirma printr-un examen
sumar de urina.
b) Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu
iradiere catre radacina coapsei dar sensibilitatea este putin
localizata. Hematuria sugereaza diagnosticul care este confirmat
de pielografia intravenoasa.

Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite,

neoplasm de colon perforat. Diferentierea între aceste afectiuni colonice si
apendicita este greu de realizat mai ales în cazul unei bucle sigmoidiene
lungi care ajunge pâna în fosa iliaca dreapta.

Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai

difuza si colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la
examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa
situata mai înalt si mai posterior decât în mod obisnuit si poate mima
flegmonul perinefritic, pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau
colecistita acuta. Febra mare si frisoanele sunt mai caracteristice primelor
doua din afectiunile enumerate decât apendicitei, iar piuria si durerea în
unghiul costovertebral sunt de asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului
colecistic si pozitivarea manevrei lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un
usor icter si o masa palpabila în regiunea vezicii biliare sugereaza de
asemenea o colecistita acuta.

EXPLORĂRI PARACLINICE

. Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-

15.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3
sugereaza formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu
peritonita. Leucocitoza nu este esentiala pentru diagnosticul de apendicita
ci doar semnificativa, ea putând fi întâlnita în multe situatii de abdomen
acut. Leucocitoza normala se întâlneste la 20-30% din pacienti si drept
urmare ea nu autorizeaza expectativa daca semnele clinice sunt
evocatoare pentru apendicita acuta.
. Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când
apendicele inflamat este în contact cu ureterul sau vezica urinara se
întâlneste piurie sau hematurie microscopica discreta. Daca sunt
abundente, originea durerilor este sigur urinara. In sediment pot fi gasiti
un numar semnificativ de germeni în caz de infectii urinare sau genitale.
. Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la
1/3 din copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea
abdominala localizata si apendicolit este factor predictiv pentru
apendicita acuta la peste 90% din pacienti.
în apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun
în evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
în plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul, iar
edemul tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la
nivelul psoasului.

Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.

. Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta

conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.

Datele asociate cu apendicita acuta includ:

- îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;

- distensia lumenului;
 - lipsa compresibilitatii;

- formarea abcesului;

- lichid liber intraperitoneal.

Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de

examinator.
. Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
- distensia apendicelui;

- îngrosarea peretelui;

- desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;

- flegmon sau abces pericecal;

- colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.

. Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt

de ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice.
Permite evaluarea prezentei lumenului apendicular, examinarea peretelui
colonului pentru efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept
si ileonului terminal care pot simula apendicita acuta. Daca substanta de
contrast umple apendicele este putin probabila apendicita acuta.
. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se
dovedesc a avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi
extirpat cu ajutorul laparascopului desi avantajele acestei metode fata de
cea clasica nu sunt clar definite.

EVOLUŢIA sI COMPLICAŢIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în

formele catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat,
trecând într-o forma cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala
are o evolutie progresiva, dând o serie de complicatii: plastron, abces,
peritonita si ocluzie.
 A)Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia
puroiului, cu bacili coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:

- prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;

- caracterul subacut al infectiei;

- sediul retrocecal al apendicelui;

- diagnosticul tardiv;

Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:

- dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-

4 zile se formeaza o supuratie localizata;

- dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata

intraoperator un apendice perforat cu puroi.

In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:

- semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica

oscilanta, transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor
ascendenta;
- semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.

În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de

complicatii:
- complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând o
fistula, poate sa fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea
peritoneala si determina peritonita generala;
- complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze,
abcese hepatice, abcese pulmonare.

Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa

mica comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui
care prin localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective,
întârzie diagnosticul si favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie de
particularitati chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat în fundul de sac Douglas.
La semnele de supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de
urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se
percepe colectia în sacul Douglas.
 La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal drept.
Absenta leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea
diagnosticului.

Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma

de apendicita e adeseori recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la
semnele de supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durere
lombara joasa, nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stând
în decubit lateral stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o
colectie profunda.

Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:

- la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de

tumora colica.

- la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la

abcesare.

Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica probleme.

Diagnosticul diferential se face cu:

- cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze

necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;

- flegmon pionefritic.

C) Peritonitele apendiculare

Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei

apendicite acute (peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o
complicatie a unei apendicite acute (peritonita secundara în doi timpi) sau a
unui abces apendicular (peritonita secundara în trei timpi).
Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia
apendicelui. Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara
(primul timp) a carei simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi
frecvente, febra se ridica, tranzitul intestinal întârziat, pulsul în discordanta
cu temperatura, leucocitoza. La inspectie abdomenul meteorizat.
 Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui în peritoneul liber,
adesea declansata de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri
în fosa iliaca dreapta si alterarea starii generale.

Peritonita în trei timpi

Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage

atentia, pentru ca evolueaza subacut.

In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.

În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si

produce peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de
semne:

- aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu

frisoane si transpiratii;

- transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori

fluctuant.

Forme clinice

Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele

particularitati simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma
simptomatica: forma ocluziva mai frecventa la batrâni;

Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o

complicatie a apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica
peritonita localizata este mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si
retrocecala;

Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în care

peritonita nu mai poate fi rezolvata decât chirurgical.

Forma etiologica:

- peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza rapiditatii
leziunilor la vârste mici;
- peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte
greu deoarece lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste
etiologia peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu
perforatia unei piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La
copil pot aparea manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul
pneumoniei, febrei tifoide, reumatism articular acut, care pot fi confundate
cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia
diverticulului Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice,
streptococice, pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate secundare
sunt importante doua aspecte:

- recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;

- recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.

D) Ocluziile apendiculare
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie intestinala.
Mecanismul ocluziei este foarte variat:

- mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,

- mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului

apendicular.

Cauza ocluziei este de asemenea variata:

- apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;

- leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride

inflamatorii precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin
aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista
mai multe forme clinice în functie de particularitatile simptomatice,
topografice, etiologice:

- forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,

care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
- forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii
difuziunii leziunilor la peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii
se explica prin întârzierea diagnosticului, ajungându-se la stadiul de
abces.

Prognostic
Aceasta depinde de stabilirea corecta a diagnosticului, de stadiul
evolutiv al leziunilor, de reactivitatea organismului, de momentul
interventiei chirurgicale si corectitudinea tehnicii chirurgicale.
Apendicectomia efectuata în primele ore de la debutul crizei este
usor suportata de bolnav si are o evolutie buna.
MATERIAL SI METODA

Din totalul de 227 de cazuri de apendicita acuta internate în perioada 1

iunie 2001 - 1 iunie 2002 în sectia de Chirurgie a Spitalului judetean nr. 1 am
constatat urmatoarele:

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 7-10 ani au fost în numar de 17, din
care 8 de sex feminin si 9 de sex masculin;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 10-20 ani au fost în numar de 92, din
care 59 femei si 33 barbati;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 20-40 ani au fost în numar de 87, din
care 51 femei si 36 barbati;

- pacientii cu vârsta cuprinsa între 40-60 ani au fost în numar de 22, din
care 12 femei si 10 barbati;

- pacientii peste 60 ani au fost în numar de 9, din care 5 femei si 4 barbati.

Se constata o incidenta mai crescuta la sexul feminin iar pe categoriile

de vârsta, incidenta crescuta este între 10-20 ani. Limita de vârsta este
cuprinsa între 7-70 ani.
 Din punct de vedere anatomo-patologic din lotul studiat de cazuri de
apendicita am constatat prezenta a:

159 apendicite acute congestive; 31

apendicite acute flegmonoase; 25
apendicite acute catarale; 12
apendicite acute gangrenoase.
 Din totalul de 227 de apendicite s-au complicat cu Peritonita
Generalizata 3 cazuri, un caz cu plastron apendicular si 3 cazuri cu abcese
periapendiculare.
 2. ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU
APENDICITA
Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât si
medicamentos.

Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie (extirparea

apendicelui) si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea
diagnosticului de apendicita acuta.

În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive

(regim hidric 2-3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta.
Bolnavul este tinut în repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai
daca evolutia locala si generala este buna. Se vor administra calmante si
antibiotice. Foarte utila este vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN.
Daca procesul s-a resorbit clinic (nu se mai palpeaza formatiunea tumorala
caracteristica plastronului apendicular) bolnavul va putea merge la domiciliu
si va reveni la spital pentru apendicectomie "la rece" dupa 60-90 zile
interval variabil în functie de ritmul în care a evoluat procesul de resorbtie.

Daca formatiunea tumorala creste în volum si devine fluctuenta, sunt

semne de abcedare si în acest caz se va interveni chirurgical de urgenta.

PREGĂTIREA PREOPERATORIE
A BOLNAVULUI

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai

mare sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta
medicala va trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la
început bolnavului ca are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa
de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din
spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1
ocupe, va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu
covalescenti, care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu
necesita tratamente medicale multiple.
 Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte încurajator
asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii perfecte, ca echipa
operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa
se desfasoare bine.

Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va

fi transportat la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua
bolnavul. De altfel si echipa din blocul operator va face acelasi lucru când
preia bolnavul, ca totul se va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe
care urmeaza sa-1 faca, faptul ca se va trezi la salonul de terapie intensiva
sau la pat, operat cu stare generala buna.
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se
desfasoara asupra lui, este de o mare importanta pentru a îndeparta teama de
necunoscut si surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem
de important, care poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si
se va îngriji sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa
introduca în foaia de observatie, documentele în legatura cu examenele
efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari
organismului operat. Printr-un tratament adecvat, pre, intro si postoperator
se vor remedia aceste modificari, astfel ca organismul sa suporte bine
operatia. Inima, plamânii, ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel
mai mult în timpul unei interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor
functionala si modul cum vor raspunde interventiei chirurgicale se vor
executa câteva examene obligatorii si anume:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor
pentru a depista o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata
în prealabil poate complica interventia operatorie;
- se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va
numara frecventa pulsului si cerceta calitatea acestuia;
- analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a
rinichilor;
- examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
. determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un
diabet zaharat. Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii
chirurgicale, în afara cazului de maxima urgenta, atunci când s-a realizat o
reducere a glicemiei la normal sau cel putin la valori superioare normalului.
Acesta se obtine prin administrarea de insulina si printr-un regim
hipoglucidic. Tratamentul se va continua si intro si postoperator.

. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea

de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).

Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor

face obligatoriu probele hepatice;

. determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu

înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii

intraoperatorii de sânge;
- de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se
trateze daca bolnavul are alergie la unele medicamente;
- bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare,
de tip Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori
foarte greu se remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavi
trebuie facuta la 5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste
medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei.
Un bolnav deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara
ciclul menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face
interventie chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru ca
tulburarile de ciclu releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta
unei sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prânzul si cina
în mod normal, si nu în cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât
mai liber. El va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui
somn bun si înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi
seara înainte de culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.
 înaintea operatiei se va efectua:

- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a

se practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe
tractul digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât
lantisoare, obiecte de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si
nu vor fi lacuite pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor.
Protezele dentare vor fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul
anesteziei si sa astupe caile respiratorii.
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe
gamba si treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o
acumulare prea mare de sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la
reducerea masei sangvine, motiv de producere a unui soc întra sau
postoperator precum si pentru împiedicarea aparitiei tromboflebitei
postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte ca bolnavul sa fie introdus în sala
de operatie i se va administra o fiola de Mialgin intramuscular, iar cu 30
minute înainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.

În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de

anestezie si cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a
bolnavului asigurându-1 ca totul se va desfasura în conditii normale.

ANESTEZIA sI ACTUL CHIRURGICAL

în general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta,

date fiind surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se
desfasoare sub anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie
traheala, fie prin introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pâna
la 3 ml de anestezic în functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa
interventiei chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în
permanenta si perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a
mentine la normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.
în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea
arteriala, pulsul, numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea
extremitatilor si starea generala a pacientului. Se administreaza permanent oxigen
pe sonda nazala. Ori de câte ori se face anestezie generala cu intubatie
traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine sonda, se administreaza miorelaxante.
Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul.

ACTUL CHIRURGICAL

Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru
abordarea apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii.
Este o incizie oblica în flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm.
Lungimea inciziei cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al
individului, ca si cu leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia,
dupa deschiderea cavitatii peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de
gasire a apendicului este greoaie ca executie, necesitând modificarea câmpurilor
de izolare, ridicarea penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De
aceea este indicat ca la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se
banuieste existenta unei leziuni apendiculare mai complexe sa se efectueze înca
de la început o incizie cutanata mai lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce
apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu plan'' a peretelui abdominal si
pansamentul steril.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie intensiva,

asistentei medicale îi revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea
trebuie sa nu uite ca orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si
sa acorde oricarui semn de alarma pe care îl da bolnavul sau oricarui semn
patologic pe care-1 constata în starea generala a bolnavului maximum de
atentie.

Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii de

electroliti, asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are de
administrat si o va administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa de
medic postoperator de câte ori este necesar va administra medicamentatia
calmanta în limita prescrisa de medic. Asistenta medicala nu va parasi nici
un moment bolnavul, atâta timp cât el este sub influenta substantelor
narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu toate ca bolnavul a plecat din
sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate sa recada sub actiunea
drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba poate sa-i cada în
fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat. In caz ca
bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea mai buna
pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i spatarul patului, ajutându-1 sa se
miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si pe spate.
Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga
pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte
îndeaproape.

Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în

saloane de terapie intensiva unde ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta
unui personal necunoscut, într-un pat si într-un spatiu deasemenea strain.
Aceasta situatie poate sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li
se explice ca spitalizarea lor într-un salon de terapie intensiva este un
procedeu obisnuit dupa narcoza si un procedeu special pentru respectivul
bolnav. I se va arata ca în terapia intensiva lucreaza cadre de aceeasi calitate
cu cele din saloanele obisnuite si li se va vorbi în oarece masura familiarizat
cu noul loc în care se afla. Ramâne apoi sarcina asistentei de terapie
intensiva sa demonstreze bolnavului ca este în deplina securitate. Acelasi
lucru i se va explica si familiei care poate sa fie alarmata ca bolnavul
respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în
situatie de a pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca
majoritatea pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem
de grava.

Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal,

ca nu a fost nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da
bolnavului, nu trebuie sa dea acestuia impresia ca îi ascunde ceva ci pur si
simplu ca ea stie ca nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal,
ca totul a evoluat bine.

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

în obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii.

De la sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament
steril. Asistenta medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1
schimbe zilnic si sa observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge
sau cu puroi. Daca este îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care
va examina pansamentul bolnavului si va da instructiuni necesare
suplimentare în functie de caz.

Scoaterea firelor
 Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la
operatie, iar bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca
nu are complicatii.

COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI
PREVENIREA LOR

Complicatiile post-operatorii care pot aparea:

- complicatii hemoragice;

- complicatii bronsice;

- complicatii supurative;

- tromboembolii.

a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma

sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin
importante si imposibilitatea de circulatie a aerului, în zona de sub acel
segment. Pneumonia este de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din
cauza neventilarii zonei respective, germenii microbienii existenti aici se
dezvolta si dau nastere unei pneumonii, care poate cuprinde si zone mai
largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta
printr-un puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice,
cianoza si stare de agitatie, în scurt timp apare expectoratia mai mult sau mai
putin abundenta. Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta, la
fumatori sau cei care varsa în timpul interventiei operatorii si au aspirat o
parte din continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale
respiratorie favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale
arborelui respirator, preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la
bolnavii care au stat mult în decubit dorsal dupa operatie.
 Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea
aparitiei ei în timpul operatiei, apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului
în pat, evitarea ca acesta sa stea pe un cearceaf îmbibat cu transpiratii sau
secretii, plasarea sa într-o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi.
Cu deosebire bolnavii mai în vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie
alternativ câte o jumatate de ora în decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în
decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca
inconstienti. Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât
mai complex. Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa
faca miscari cât mai lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de câte ori se
constata ca are arbore bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa
expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei
unei astfel de complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o
respiratie profunda sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze
medicatia ajutatoare pe care o prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se vindeca
"perprimam" fara sa supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din diferite
motive (de obicei intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un sindrom
peritoneal însotit de toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este
indicata reinterventie chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente,
prin introducere de tuburi de dren în fundul de sac Douglas.
d) Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava din
complicatiile circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri
în venele bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol
postoperator frecvent. Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei
venoase, unor traumatisme sau iritatii care s-au produs asupra venelor sau
prin compresiune ce încetineste circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot
determina uneori aparitia acestui accident.

Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor

mai ales a color inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori
determinanti ai operatiei cheagurilor în venele membrelor inferioare si ale
micului bazin. La aparitia acestui accident, participa adesea depresiunea
respiratorie (amplitudinea foarte scazuta a miscarilor toracice) cauzata de
decubitul dorsal prelungit. Din cauza unei amplitudini mult scazute a
miscarilor respiratorii, circulatia sângelui venos catre inima, mai ales în vena
cava inferioara, este mult încetinita cauza frecventa pentru formarea de
cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara obezitatea, vârsta
înaintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie
defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii
formati în venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se
dezvolte dând tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa
porneasca de aici catre plamâni dând nastere unei embolii pulmonare,
urmata deseori de moartea bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi
plamânul, ajungând la creier, unde poate da nastere unei embolii cerebrale
urmata de tulburari grave nervoase sau chiar de moarte.

Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de

obicei prin dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie când
merge, fie chiar când sta în pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi
de asistenta medicala masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea.
Este un gest inactiv, adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj,
bolnavul poate sa-si mobilizeze cheagului prins înca de endoane care
pornind apoi de-a lungul venei poate da o emboliza grava, chiar mortala.
Tratamentul preventiv consta în mobilizarea foarte precoce în pat si imediat
ce este posibil, miscarea pe propriile picioare. Tratamentul curativ consta în
administrarea de Heparina, urmata de Trombostop sub controlul examenelor
de laborator (timp Quick, timp Hawell, coagulograma) a starii generale si
locale a bolnavului.

Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele

putând surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care
survin dupa apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii
factori care este modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul
postoperator.
 DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Spitalul Clinic judetean nr. 1

Sectia Chirurgie

Surse: - foaia de observatie;

- pacientul;

- echipa de îngrijire;

- apartinatori.
Date de identificare:

Nume: Sandoiu

Prenume: Mariana

Data nasterii: 16 august 1977

Vârsta: 25 ani

Nationalitate: româna

Religie: ortodoxa Date despre spitalizare: Data internarii

27.05.2002 Data externarii 02.06.2002 Diagnosticul la internare:
Apendicita acuta Diagnosticul la externare: Apendicita acuta
flegmonoasa. Motivele internarii: - dureri în epigastru si în fosa
iliaca dreapta;

- greturi;

- varsaturi;

- insomnie.

Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 25 ani prezinta de aproximativ 5

zile dureri difuze în epigastru si în fosa iliaca dreapta, iradiind în membrul
pelvin drept, în pusee, cu greturi si varsaturi. Pacienta acuza insomnii, somn
insuficient, cu treziri repetate.
 Simptomatologia s-a accentuat în urma cu 24 h, bolnava prezentând
varsaturi repetate si dureri, motiv pentru care se apeleaza la serviciul de
urgenta.

Pacienta se interneaza prin serviciul de urgenta cu semne clinice si

simptome de apendicita acuta. Antecedente:

- heredo-colaterale: fara importanta;

- personale-patologice: neaga alte afectiuni.

Situatia familiara si sociala
Situatie familiara: - necasatorita
Numar de copii: -

Situatie sociala: vânzatoare magazin alimentar. Conditii de viata: - bune.

Locuieste împreuna cu parintii într-un apartament de 3 camere.

Persoane cu care se ia legatura. - mama: Sandoiu Maria

- tata: Sandoiu Valentin

Aspecte psihologice
Stare de constienta: constienta, comunica verbal
Comportament: normal Examenul clinic general:

Stare generala alterata. Tegumente si mucoase normal colorate. Ţesut subcutanat

normal reprezentat.Ţesut muscular normoton, normokinetic. Sistem osteo-
articular: - integru morfofunctional. Sistem ganglionar limfatic :- nepalpabil
Sistem respirator: - cai respiratorii superioare permeabile;

- torace normal conformat, amplitudinea

miscarilor respiratorii egale;

- percutie - sonoritate pulmonara;

- auscultatie - murmur vezicular prezent

bilateral, fara raluri.

Sistem cardio-vascular: - zona precordiala de aspect normal;

- zgomote cardiace normale;

 - soc apexian în spatiul V intercostal stâng pe
linia medioclaviculara;

- artere pulsatile;

- TA 120/70 mmHg;

- puls 65 b/min;

- A.V. 65 b/min.
Aparat digestiv: - abdomen normal conformat;
- durere în fosa iliaca dreapta cu manevra
Blumberg pozitiva;

- greturi, varsaturi;

- tranzit intestinal absent;

- aparare musculara discreta în etajul abdominal
inferior.

Aparat uro-genital: - rinichi nepalpabili;

- mictiuni fiziologice;

- semnul Giordano negativ.

Sistemul nervos: - ROT - prezente bilateral
- RFM - prezente bilateral
Sistem endocrin - normal.

Educatie sanitara

Asistenta trebuie sa instruiasca bolnava în legatura cu interventia

chirurgicala si cu pregatirea preoperatorie necesara. Asistenta pune la curent
bolnava în legatura cu regimul alimentar pe care trebuie sa-1 respecte si cu
consecintele nerespectarii acestuia. Asistenta trebuie sa aduca la cunostinta
bolnavei faptul ca nu trebuie sa fumeze, sa consume alcool si cafea deoarece
dauneaza organismului si eventual interactioneaza cu medicamentele
utilizate pre-, intra- si post-operator. încaperea trebuie aerisita zilnic si
bolnava trebuie sa respecte orarul meselor si regulile de igiena personala.
Apartinatorii trebuie sa respecte programul de vizite.

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

1) A respira.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta are cai respiratorii permeabile,
centrul respirator este maturizat, cutia toracica are o expansiune buna,
centrii care regleaza respiratia functioneaza bine - are o respiratie normala,
frecventa respiratorie este buna = 17 respiratii/minut; este supla, ritmica,
ampla pe nas, miscarile toracice sunt simetrice. Respira bine în pozitiile
ortostatism, sezând, culcat. Respiratia este de tip costal superior.

2) A se alimenta si hidra ta (a bea si a manca).

Pacienta prezinta o denii tie buna, mucoasa bucala integra, roz si

umeda, limba este roz, gingiile sunt roz si aderente dintilor. Masticatia este
usoara, eficace, cu gura închisa. Refluxul de deglutitie este prezent,
programul meselor consta în: 3 mese si 2 gustari urmate de 10 ore de repaus
nocturn, consuma lichide în functie de nevoie, nu are obiceiuri alimentare
deosebite. De câteva zile nevoia este deficitara - pacienta prezinta o
dificultate în digestia si absorbtia medicamentelor, prezinta greturi si
varsaturi, alimentare ocazionala, pierde în greutate.

3) A elimina.

Nevoia este alterata. Prezinta oligurie (urina excretata sub 800ml în

24 ore datorita varsaturilor incoercibile, prezinta hiperstenurie, urina este
foarte concentrata - are densitate crescuta); prezinta greturi si varsaturi.

Bolnava este constipata, scaunul absent de 2 zile din cauza unui

tranzit intestinal deficitar, pierzând astfel orarul obisnuit al eliminarii (1
scaun/zi).

Pacienta prezinta irilabilitate si cefalee din cauza varsaturilor si a

imposibilitatii de a defeca.

4) A se misca, a pastra o buna postura.

 Nevoia este partial satisfacuta. Pacienta realizeaza miscari de
abductie, adductie, flexie-extensie, rotatie, pronatie, supinatie, circumductie,
uneori executa exercitii fizice cu scopul de a îmbunatati randamentul
muschilor si circulatia.

Pacienta prezinta o postura inadecvata ("cocos de pusca") datorita

disconfortului abdominal (dureri în epigastru) si dureri localizate în regiunea
fosei iliace drepte, durerea iradiind si în membrul pelvin drept, generând
dificultate de deplasare.

5) A dormi si a se odihni.
Pacienta obisnuieste sa doarma 6-7 ore pe noapte si 1-2 ore pe zi
dupa ce a servit masa de prânz, sa se culce la aceeasi ora; uneori înainte de
culcare face cu placere o baie calda, serveste o cana de lapte cald si citeste
reviste de moda (ultimele aparitii).
Somnul este regenerator, calm, Iara cosmaruri, fara întreruperi,
adoarme cu usurinta si se trezeste odihnita, are vise agreabile, placute.
In ultimele doua zile pacienta este obosita deoarece somnul nocturn
din ultimele 24 ore, nu a fost calitativ si cantitativ normal din cauza durerilor
din epigastru si fosa iliaca dreapta, a avut insomnie.
6) A se îmbraca si dezbraca.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta prezinta maturitate psiho-motorie,
este ordonata, îi place sa poarte haine curate tot timpul, în orice activitate
este functionala, estetica; poarta vesminte adecvate climatului, statutului
socio-cultural.

7) A-si mentine temperatura corpului în limite normale.

Nevoia este satisfacuta. Pacienta are temperatura mentinuta în limite

normale (are 376 °C); culoarea tegumentelor se mentine normala conform

temperaturii; seara temperatura pacientei, în urma efortului fizic din timpul
zilei, nu depaseste limitele normale (378oC).

8) A fi curat, a-si proteja tegumentele si mucoasele.

Nevoia nu este alterata. Pacienta îsi face dus zilnic, are obiceiuri de
igiena si curatenie potrivit modei: o coafura anume, foloseste produse
cosmetice pentru mentinere si înfrumusetare; are par scurt; urechile sunt
curate, de configuratie normala, nasul are mucoasa nazala umeda, fosele
nazale sunt libere; cavitatea bucala: dentitie buna, completa, fara carii;
unghiile sunt curate, taiate scurt, au culoare roz, pielea e curata, neteda,
catifelata, pigmentata normal; îsi spala dintii de 3 ori/zi, foloseste produse
de calitate; îsi spala parul de doua ori pe saptamâna.

9) A evita pericolele.
Nevoia este deficitara.

a. Pacienta acuza durere în epigastru si fosa iliaca dreapta manifestata

prin facies crispat.

b. Practica metode de destindere, de relaxare si de control al emotiilor,

traieste într-un mediu salubru cu umiditate cuprinsa între 30-60 %,
fara poluare fonica.
c. Pacienta prezinta anxietate datorata incertitudinii fata de prognosticul
bolii manifestata prin insomnie, iritabilitate, îngrijorare.
d. Pacienta prezinta predispozitie la infectii respiratorii (gripa,
amigdalita).

10) A comunica.

Nevoia este satisfacuta. Organele de simt ale pacientei sunt într-o

stare de buna functionare (acuitate vizuala, acuitate auditiva, finete gustativa
si olfactiva, sensibilitate tactila si dureroasa), are un debit verbal usor cu
ritm moderat, foloseste un limbaj clar, precis. îsi exprima clar gândurile, are
o imagine pozitiva de sine, are o atitudine receptiva si de încredere în altii,
stabileste relatii armonioase în familie, cu prietenii, comunica cu personalul
medical.

11) A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta este de credinta cresti n-ortodoxa,
asista la slujbele religioase din zilele de duminica si la sarbatorile mari, tine
posturile mari si pe cele de miercurea si vinerea de peste an; îsi face timp
pentru rugaciune si meditatii, participa la fapte de umanitate. Uneori
doneaza lucruri în scopuri caritabile.

12) Nevoia de a fi util.

Nevoia nu este alterata. Pacienta este integra din punct de vedere

fizic si psihic, functiile fiziologice îndeplinesc o activitate optima; uneori are
tendinta la autocritica (atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii) si
este receptiva fata de opiniile celor din jur, încearca sa ia hotarâri pe baza
chibzuintei proprii (ca o forma de exprimare a independentei vointei). Sunt
prezente starile de stima de sine si imagine de sine pozitiva.
13) A se recrea.
Nevoia este satisfacuta. Pacienta efectueaza diverse tehnici de
relaxare, organizeaza activitati recreative individuale sau în grup (jocuri
distractive, de echilibrare si tonificare, auditii muzicale, vizionari de filme),
citeste cu placere orice tip de carti, reviste, ele.
14) A învata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia este deficitara. Pacienta are cunostinte insuficiente despre
boala sa, îsi doreste sa afle mai multe amanunte despre acest lucru, este
dornica de a acumula cunostinte noi; nu cunoaste metode de a preveni
infectiile respiratorii la care este predispusa.
 Nevoile afectate

Obiective globale:

- pacienta sa revina la nivelul optim de sanatate;

- pacienta sa aiba stabilita cauza si întinderea leziunii;

- pacienta sa fie de acord cu tratamentul medical pentru recapatarea

independentei functionale;

- pacienta sa înteleaga importanta spitalizarii si a interventiei chirurgicale.

Obiective intermediare:

- pacienta sa înteleaga importanta examenelor clinice si de laborator

pentru stabilirea diagnosticului;

- sa fie capabila pâna la sfârsitul spitalizarii sa-si recapete independenta

fata de nevoile afectate si sa aiba încredere în personalul medico-sanitar;
- sa înteleaga necesitatea regimului alimentar, sa-1 cunoasca si totodata sa-
1 respecte.
Obiective specifice:

- sa-si mentina în limite optime balanta hidro-electrolitica;

- sa aiba un somn odihnitor;

- sa-i dispara durerea de la nivelul regiunii epigastrice si fosa iliaca

dreapta;
- sa-si diminue anxietatea cu privire la interventia chirurgicala, urmarile
acestei interventii, a tratamentului medicamentos.
Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inte Evaluar
a fundame ic de ve rven e
ntale nursing
tii
actual
27. A se Alimenta a) a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
tie Pacienta timpul varsaturilor,
05. alimenta sa este
inadecvat sprijinind-o;
200 si a nu echilibrat
8 hidrata prezinte - protejeaza lenjeria cu a
prin musama si o aseaza în functie
deficit greturi si de nutritiona
din l,
varsaturi, pozitia pacientei; Greutatea
cauza sa
- aseaza pacienta în decubit corporala
greturilor fie lateral cu capul la marginea
si echilibrata se
patului; mentine
varsaturil hidroelectro
or Mc - face bilantul lichidelor constanta.
ingerate si eliminate; Pacienta
manifesta si
ta nutritional - reduce sau opreste raportul prezinta o
de lichide, eventual o
prin în 24 ore. serveste stare
de
constipat b) cu putin ceai rece de musetel bine
ie. Pacienta (neîndulcit); si
sa confo
- administreaza substante rt.
fie acidulate cu lamâie (reci),
echilibrata fara a

psihic, sa fi dulci la 2-3 ore în portii

aiba o mici (lOOml);
stare de
bine.
- alimenteaza pacienta
parenteral substituind perfuzii
cu

glucoza 5% (500ml/zi) si
ser fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi
si electroliti (4g Na. 3g K.
2g Ca, 0,15mg Mg, 18mg
Fe, 6g

Cl);

- aplica tratamentul
Dat Nevoi Diagnosti Obiect Interv Evaluar
a fundam c de ive entii e
en-tale nursing
actual
b)- asigura un climat
cald, confortabil, bine
aerisit; -încurajeaza
pacienta sa-si
Deficit de Pacienta exprime emotiile si Pacienta
sa fie sentimentele în
volum legatura cu starea sa; este
echilibrat -îi explica scopul
lichidian a echilibrat
interventiilor.
din a
volumic -asistenta supravegheaza
cauza si nutrition
pulsul, tensiunea arteriala,
varsatur al, nu
ilor nutritiona apetitul, semnele de prezinta
l în deshidratare, scaunul si semne
manifest greutatea de
at prin 24 ore
deshid
scadere corporala; ratare.
ponderal
a -
pregate
ste
pacient
a
preope
rator;
-face
bilantu
l zilnic
hidroel
ectrolit
ic;

-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de medic.
A se Disconfort Pacienta - asistenta asigura repaosul Durerile
misca, abdominal sa nu la pat fizic si psihic în abdomin
a din cauza prezinte perioadele evolutive; ale s-au
pastra procesu-lui dureri în redus.
o inflamator epigastru - administreaza medicatia
buna intestinal si fosa prescrisa de medic
postur mani-festat iliaca (antiinflamatoare,
a prin du-reri dreapta antiinfectioasa, antialgice) si
în epigastru în 2 zile. urmareste
si fosa efectele medicatiei;
iliaca
- administreaza
dreapta si
medicamentatia antispastica
greturi.
(la indicatia
medicului).
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inter Evalua
a fundame c de ve ventii re
ntale nursing
actual
A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei
pericolel din diminueze cunostintele necesare despre
e boala,
cauza anxietatea
despre tratamentul de
incertitudi pacientei, întretinere;
nii sa i
-asistenta ajuta pacienta sa
fata de se atrasa identifice factorii care-i
5

atentia altereaza capacitatea de a-si

prognostic asupra conserva sanatatea;
ul
normelor -face cu pacienta un bilant al
bolii fortelor si deficientelor sale;
medicale
manifestat si de -asigura un climat cât mai
a personal posibil: obiecte
viata ce
prin trebuie personale aduse de acasa, etc;
insomnie,
respectate -ia masuri de evitare a
îngrijorare în receptivitatii la infectii
,
24 ore. intraspitalicesti;
iritabilitat Pacienta
e. sa -informeaza si stabileste
beneficiez împreuna cu pacienta
e de un planul de recuperare a
mediu de starii de sanatate si
siguranta, cresterea rezistentei
tara organismului.
infectii.
A-si Risc de Pacienta -asistenta aplica comprese
sa-si reci, împachetari reci, punga
mentine hipertermi cu gheata, frictiuni; aeriseste
e mentina încaperea;
tempera
- datorita temperatu -asigura îmbracaminte lejera;
ra
tura procesului -administreaza medicatia
corpului recomandata de doctor
constant inflamator în
a (antibiotice);
manifestat limite
-asistenta calculeaza bilantul
prin fiziologic ingesta-excreta pe 24 ore;
e.
transpirati -serveste pacienta cu cantitati
i Pacienta mari de lichide (parenteral);
sa
abundente -asistenta schimba des
aiba o lenjeria de pat si de corp;
stare de
-mentine igiena
bine tegumentelor;
fizic si
psihic.
Da Nevoi Diagnosti Obiectiv Interv Evaluar
ta fundam c de e entii e
entale nursing
actual
-pregateste psihic pacienta Plaga
înaintea tehnicilor de
28. A fi Alterarea Regulile de recoltare si examinare. operatori
curat, e
05. integritati igiena sa -asistenta dezinfecteaza plaga
a-si i fie operatorie cu alcool are o
200 pro-
8 tegument respectate medicinal 70° si aplica un evol
teja elor cu pansament steril; utie
tegu- buna
datorita strictete
mentel plagii.
e si
mucoas
ele
A evita Durerea Sa-si -asistenta asigura tratament cu Durerile
pericol antialgice si antiseptice au
ele manifesta diminueze
ta prin (masura de prevenire a scazut în
semnele complicatiilor septice) la
fata durerii indicatia intensitat
crispat în 24 ore e
a medicului
datorit
a
spasm
elor
muscu
lare
A se Incapacit Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
ate de fie asistenta asigura regimul
aliment hidric, este
a alimentar echilibrata
e cau- alimentând pacienta parenteral, echilibrat
si hidroelectr prin perfuzii cu glucoza a
hidrata zata de olitic
contra- hidroelec
 indicatiile 5% l00ml, electroliti; -
fizice
-calculeaza necesarul de trolitic
manifesta calorii;
te prin
dificultate -face
de bilant
digerare ul
hidroe
lectrol
itic;
-asigu
ra un
climat
cald,
confor
tabil.
29. A fi Alterarea Regulile -asistenta curata plaga Plaga
curat, de operatorie cu alcool 70° si apoi
05. integritati aplica un pansament steril; operatori
a-si i igiena sa e
20 fie
08 protejategument are o
elor respectate
tegume cu evolutie
n- datorita
plagii. strictete
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte Evaluar
a fundame de nursing ve rve e
ntale actual
ntii
buna

A se Imobilitate -pacienta -asistenta ajuta bolnava sa Pacienta

misca sa se se ridice din pat o sprijina, o a
datorita
contra- deplaseze ajuta sa faca primii pasi mers
postoperator;
indicatiilor putin cu ajutata,
s
ajutor -asistenta o încurajeaza
psihic felicitându-o, dupa începe sa
fizice în decurs primele
manifes- de se
progrese facute. adapte
tata prin 24 ore ze.
dificultatea
de a merge
A se Dificultate -pacienta -asistenta identifica Pacienta
îmbraca în a sa se capacitatea si limitele fizice se
ale
se îmbraca îmbrace, îmbraca
ca si pacientei; cu
dezbrace
dezbraca -îi acorda timp suficient ajutor si
dato- singura, pentru a se îmbraca si
în dezbraca, îi apoi
rita
diminuarii termen de recomanda, daca ameteste, singura.
32 sa se îmbrace în fotoliu,
mobilitatii
ore; sezând;
manifestata
prin -sa se -sugereaza apartinatorilor sa-
îmbrace i procure pacientei haine
miscari
limitate cu largi, usor de îmbracat, cu
ajutor, nod de încheiere simplu.
(insuficien în
te), lipsa termen încaltaminte fara siret.
fortei. de 24
ore.

Dificultate -sa se -educa pacienta cu privire la Pacienta

în încalte, importanta vestimentatiei; se

a se încalta descalte -o supravegheaza cu ce se îmbraca

si sin- îmbraca; cu

descalta gura în -încurajeaza pacienta. ajutor si

32 ore;
-sa apoi
cunoasca
importan singura.
ta
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte Evaluar
a fundame de ve rven e
ntale nursing
tii
actual
satisfacer
ii de a se
îmbraca
si
dezbraca
în termen
de 24 ore.
30. A evita Neliniste în -sa nu mai -asistenta informeaza Pacienta
pericole fie pacienta cu privire la si-a
05. le legatura cu masurile de
nelinistita însusit
200 posibilitatea ; prevenire a complicatiilor
8 postoperatorii; informati
aparitiei -sa nu ile
unor prezinte -explica pacientei cum sa
participe la îngrijirile si a
complicatii complicat înteles
ii. postoperatorii (sustinerea
plagii când tuseste, exercitii necesitat
ea
respiratorii, mobilizare, etc); participa
rii la
-îi da informatii relative la îngrijirea
pansament, tulburari de dren, proprie.

aparate de monitorizare.
A se Dificultate -sa se -asistenta exploreaza Pacienta
în preferintele pacientei asupra a
aliment alimentez
a a se e; alimentelor permise si început
alimenta interzise; sa
si -sa
hidrata datorita prezinte -serveste pacienta cu manânce
lipsei un alimente la o temperatura
moderata, alimente
cunoasterii apetit
normal; la ore regulate, prezentate usor
 digerabile
alimentelor -sa fie atragator, la început putin .
ceai,
permise, echilibrat
a cu lingurita, (rece) apoi supe
manifestata de zarzavat, legume sub
nutritional
prin în forma de pireuri, lapte
lipsa dulce;
apetit 24 ore
ului -asistenta aplica musama si o
aseaza în timpul alimentarii

pacientei pentru a prevenii

murdarirea lenjeriei de pat si
de

corp ale pacientei;

-îi explica importanta

reluarii alimentarii normale.
Dat Nevoi Diagnostic Obiectiv Inte Evalua
a fundame de e rven re
ntale nursing
tii
actual
31 A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool
05. integritatii igiena sa medicinal operatori
a-si fie 70° si aplica un pansament e
200 tegumentel steril.
8 proteja or respectate are o

tegume datorita pentru evolutie

nt plagii
prevenirea corespun
ele si operatorii. za
infectiilor.
mucoase Pacienta toare.
le. Sase -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
prezinta pacienta;
A se deplaseze merge
imobilitat fara -îi asigura securitate fara
misca e datorita absoluta;
slabiciunii ajutor în aiutor.
manifestat 24 ore. -o felicita pentru progresele
a prin facute la fiecare pas.
deficienta
în
miscare.
A Insuficient Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacienta
învata a pacienta conceptiile eronate; a
înteleaga o
cunoastere înteles
procedurile informeaza si îi explica
despre si diferite proceduri explicatii
preoperatorii le
interventia urmarile
(asepsia, medicatia. restrictia si este
chirurgical postoperator de alimente), îi explica
a ii putin
procedurile postoperatorii mai
suferita si sa (importanta lor); .
înteleaga linistita
provoaca -încurajeaza pacienta sa-si
îngrijirile exprime sentimentele si
problem
e necesare în nelinistea;
manifest convalesce
ate prin nta. -îi furnizeaza date despre
cereri de boala, despre tratament si
informat
ii. regimul igienodietetic.
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inter Evalua
a fundame de ve venti re
ntale nursing
i
actual
A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plaga
curat de aplica pansament steril.
integritatii operatori
igiena sa e
tegumentel fie
or nu s-a
respectate
datorita cu complica
plagii t.
operatori strictete.
i.
01. A se Dificultate -sa se -asistenta exploreaza Pacienta
în a preferintele pacientei asupra a
06. alimenta alimentez
se e; alimentelor permise si început
200 si alimenta interzise; sa
2 hidrata -sa
datorita prezinte -asistenta aplica musama si o manânce
lipsei un aseaza în timpul alimentarii
alimente
cunoasteri apetit pacientei pentru a prevenii
i normal; murdarirea lenjeriei de pat si usor
de
alimentelo -sa fie digerabil
r corp ale pacientei; e.
echilibr
permise, at -asistenta administreaza
manifestat nutrition regimul recomandat de medic.
a prin lipsa al în
apetitului. 5

24 ore.
01. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
misca pacienta;
06. prezinta deplaseze merge
fara -îi asigura securitate absoluta; fara
200 imobilitat
2 e ajutor în -o felicita pentru progresele ajutor.
24 facute la fiecare pas;
datorita
plagii ore. -asistenta explica
operatorii necesitatea unei
manifestat mobilizari cât mai
a prin timpurii.
deficienta
în
miscare,
A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plaga
curat de aplica pansament steril.
integritatii operatori
igiena sa e
tegumentel fie
or nu s-a
respectate
cu
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inter
a fundame de ve venti Evaluar
ntale nursing
i e
actual
datorita strictete. complic
plagii at.
operatorii
A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta
în ai se preferintele pacientei asupra a
aliment alimenta alimentez
a e; alimentelor permise si început
datorita interzise; sa
si lipsei -sa
hidrata prezinte -asistenta aplica musama si o manânc
cunoasterii un aseaza în timpul alimentarii e

alimentelo apetit pacientei pentru a prevenii usor

r per- normal; murdarirea lenjeriei de pat si
de digerabi
mise, -sa fie le.
manifes- corp ale pacientei;
tata prin echilibr
lipsa ata -asistenta administreaza
apetitului. nutrition regimul recomandat de
al în 24 medic.
ore.
J.

02. A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Piaga

curat de aplica pansament, steril.
06. integritatii operator
igiena sa ie
200 tegumente fie
8 lor nus-a
respectate
datorita cu complic
plagii at.
operatorii strictete. i

03. A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plasa

curat de aplica pansament sterii.
06. integritatii operator
igiena sa ie
200 tegumente
8
lor fie nu s-a

datorita respectate complic

plagii cu at.
operatorii
strictete.
 La internare pacienta prezinta dependenta la nivelul nevoilor: a
se alimenta si hidrata = gr. 3; a elimina = gr. 2;
a se misca, a pastra o buna postura = gr.2; -
a dormi, a se odihni = gr.2;

a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3; a evita pericolele =

gr. 2. Gradul de dependenta la internare este de 22, ceea ce traduce o
dependenta moderata. La 3 zile gradul de dependenta este de 19, dat de
alterarea urmatoarelor nevoi:

a se alimenta si hidrata = gr. 2; a fi curat, a-

si proteja tegumentele = gr. 3; a se misca =
gr.2;
a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr. 2. La 7 zile gradul de
dependenta este de 15, dat de alterarea nevoii de a-si proteja tegumentele si
mucoasele (gr. 2).

Pacientul se externeaza a opta zi cu o dependenta moderata (15) data

de alterarea nevoii de a fi ulii, având indicatia de a nu efectua eforturi fizice
mari.
 ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorari Tratament Dieta

functionale
Valori reale Valori
normale

Uree 36mg% 20-40 mg% Examen l.Xilinafl Regim

Glicemie 70-110mg% ecografic al 2.MialginfI hidric: ceai

75mg% 11,5-15 g% abdomenului 3.Algocalmin fi rece

Hemoglobina 4.000-8.000 4.Fenobarbital fi neîndulcit

= 12g% /mm 5.Marisang fi I

Leucocite = 6. Vitamina C fi

10.000/mm3
1 Iematocrit = 36-42% 1.Glucoza 5% Regim
4-4,5mil/mm3 (I500ml) hidric: supe
36%
2.Ser fiziologic de zarzavat,
Hematii =
97oo(1000ml) ceai rece
3
4mil/mm 3.Fenobarbital f neîndulcit
III regim sodat
4.Algocalmin fi
5.VitaminaC fi
Hemoglobina 11,5-15 g% 1.Glucoza 5% Supe de

= 13g% 70-110 (1500ml) zarzavat

Glicemie= mg% 2.Ser fiziologic îmbogatite

85mg% 12-15" 97oo(1000ml) cu gris si

T.Quick=13" 60-120" 3.Fenobarbital fi orez

T.Howell=70" 4.Algocalmin fi
1.Glucoza 5% Regim cu
supe de
(1500ml) zarzavat,
brânza de
2.Ser fiziologic vaci, oua
97oo(l000ml)

3.Fenobarbital fi

4.Algocalmin fi
1.Glucoza 5% Regim cu
supe de
(1500ml) zarzavat,
brânza de
2.Ser fiziologic vaci, oua
97oo(I000ml)
1. Algocalmin Regim cu supe
tb. I de zarzavat,
brânza de
vaci, oua
 Pacienta Badea Ioana în vârsta de 44 ani se interneaza pe 27.04.2002
prezentând dureri în fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi, constipatie. I se
pune diagnosticul de Apendicita acuta.
Se decide si se practica interventie chirurgicala de urgenta.
Intraoperator se pune diagnosticul de Apendicita cronica; Salpingita chistica
bilaterala: Chist de ovar drept.
La internare pacienta prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a se
alimenta si hidrata = gr. 2; a se misca, a pastra o buna postura
= gr.2; a evita pericolele = gr. 2;

a mentine temperatura corpului în limite normale = gr. 3. Gradul de

dependenta la internare este de 19, fiind o dependenta moderata.

In perioada internarii gradul de dependenta se modifica astfel:

■ la 3 zile gradul de dependenta este de 17, fiind dat de alterarea

urmatoarelor nevoi:

a se misca =" gr.2; a se îmbraca = gr. 2; a fi curat = gr. 2; " la 7 zile gradul
de dependenta este de 15, fiind dat de alterarea nevoii de a fi curat (gr. 2). La
externare gradul de dependenta este de 15, singura nevoie afectata fiind aceea
de a fi util, pacienta neputând face eforturi fizice mari si necesitând zile de
concediu medical.
 PLAN DE NURSING

Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inter Evalua

a fundame tic de ve ventii re
ntale nursing
actual
27. A se Alimentat a) Asistenta ajuta pacienta în Pacienta
ie Pacienta timpul varsaturilor, sprijinind-
04. alimenta sa. o; este
inadecvat
200 si a nu - protejeaza lenjeria cu echilibrat
8 hidrata prezinte musama si aleza în functie de a
prin
deficit din greturi si pozitia pacientei; nutrition
al.
cauza varsaturi, - aseaza pacienta în decubit
sa lateral cu capul la marginea Greutate
greturilor a
si fie patului;
echilibrata corporal
varsaturil - face bilantul lichidelor a
or hidroelectrol ingerate si eliminate;
itic se
manifesta - reduce sau opreste aportul de mentine
ta si lichide, eventual o serveste
nutritional constanta
prin cu putin ceai rece de musetel .
în 24 ore. (neîndulcit);
constipati Pacien
e. - administreaza substante ta
acidulate cu lamâie (reci), prezint
fara a ao
fi dulci la 2-3 ore în portii stare
mici (lOOml); de
bine si
- calculeaza numarul de confor
calorii în functie de starea t.
pacientei, adaugând pentru
fiecare grad de temperatura
peste 37°C câte 13% (260
calorii peste cele 2000 calorii
de
care are ea nevoie zilnic)

- alimenteaza pacienta
parenteral substituind
perfuzii cu
glucoza 5% (500ml/zi) si ser
fiziologic (1500 ml/zi),
hidrolizate de proteine si
amestecuri de aminoacizi si
elec-
troliti (4g Na, 3g K, 2g Ca,
0,15mg Mg, 18mg Fe, 6g
CI);

- aplica tratamentul
medicamentos la indicatia
medicului:
antibiotice, vitamine, saruri
minerale;

- administreaza la indicatie
laxative;

- efectueaza la nevoie
clisma evacuatoare simpla
(sanuleioasa).
Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inte Evaluar
a fundame ic de ve rven e
ntale nursing
actual
tii
27. Deficit de Pacienta -asistenta supravegheaza Pacienta
sa fie pulsul, tensiunea arteriala,
04. volum este
echilibrat apetitul, semnele de
200 lichidian a deshidratare, scaunul si echilibrat
8 din greutatea a
volumic
cauza si corporala; nutritional
,
varsaturilo nutritional -pregateste pacienta
r în preoperator; nu
prezinta
manifestat s
-face bilantul zilnic
24 ore hidroeîectrolitic; semne de
prin
scadere -îi explica scopul deshidr
ponder interventiilor; atare.
ala
-administreaza solutiile
perfuzabile prescrise de
medic.
 A se Disconfort Pacienta - asistenta asigura repaosul la Durerile
sa nu pat fizic si psihic în
misca, a abdominal abdomina
din prezinte perioadele evolutive; le
pastra o dureri
cauza - administreaza medicatia s-au
buna procesu- în prescrisa de medic redus.
epigastru
postura lui si (antiinflamatoare,
inflamator antiinfectioasa, antiaîgice) si
fosa iliaca urmareste
intestinal
mani- dreapta în efectele medicatiei;
2
festat prin - administreaza
dureri în zile. medicamentatia
epigastru antispastica (la indicatia
si fosa medicului).
iliaca
dreapta si
greturi.
27. A evita Anxietate Sa -furnizeaza pacientei
pericole din diminueze cunostintele necesare despre
04. le boala,
cauza anxietatea
200 incerti- despre tratamentul de
8 pacientei întretinere;
tudinii fata în 24
de -asistenta ajuta pacienta sa
de ore, sa identifice factorii care-i
prognostic i se
ul altereaza capacitatea de a-si
conserva sanatatea;
Dat Nevoi Diagnos Obiectiv Inter Evalua
a fundame tic de e venti re
ntale nursing
actual
i
bolii atraga -face cu pacienta un bilant al
manifesta atentia fortelor si deficientelor sale;
-
asupra -asigura un climat cât mai
ta prin personal posibil: obiecte
normelor
insomnie, personale aduse de acasa, etc;
medicale si
îngrijorar de -ia masuri de prevenire a
e, infectiilor intraspitaîicesti;
viata ce
iritabilitat trebuie -informeaza si stabileste
e. respectate. împreuna cu pacienta
Pacienta planul de recuperare a
sa starii de sanatate si
beneficiez cresterea rezistentei
e de un organismului.
mediu de
siguranta,
fara
infectii.
27. A-si Hiperter Pacienta -asistenta aplica comprese
mie sa-si reci, împachetari reci, punga
04. mentine cu
datorita mentina
200 tempera gheata, frictiuni;
8 - procesulu temperatur
i a -aeriseste încaperea;
tura
infectios corpului în -asigura îmbracaminte lejera;
constant 1

a limite -administreaza
manifesta medicamentatia recomandata
t fiziologice de doctor
.
 Pacienta sa
prin fie (antibiotice, antitermice);
echilibrata
transpirati hidroelectrol -asistenta calculeaza bilantul
i itic. ingesta-excreta pe 24 ore;
Pacienta
abundent sa aiba o -serveste pacienta cu
e stare de cantitati mari de lichide
bine fizic (parenteral); -asistenta
si psihic. schimba des lenjeria de pat
si de corp; -mentine igiena
tegumentelor;
-pregateste psihic pacienta
înaintea tehnicilor de
recoltare si examinare.
Da Nevoi Diagnos Obiectiv Interv Evalua
ta fundam tic de e entii re
entale nursing
actual
28. A fi Alterarea -regulile de -asistenta dezinfecteaza plaga -plaga
curat. operatorie cu alcool
04. integritati igiena sa medicinal 70° si aplica un operatori
a-si i fie pansament steril; e
200 pro-
8 tegument respectate are o
teja elor cu
tegu- evolutie
datorita strictete
mentele plagii. 5

si
mucoase
le
04. A evita Durerea Sa -asistenta asigura tratament cu Durerile
200 pericol diminueze antialgice la indicatia au
8 ele manifesta medicului
ta prin semnele scazut în

fata durerii în intensitat

crispata 24 ore e
datorita
plagii
operator
ii
 A se Incapacit Pacienta sa -la indicatia medicului Pacienta
ate de fie asistenta asigura regimul
aliment hidric, este
a alimentar echilibrata
e cau- alimentând pacienta parenteral, echilibrat
si hidroeiectr prin perfuzii cu glucoza a
hidrata zata de olitic
contra- 5% lOOml, electroliti; hidroeiec
-
indicatele -calculeaza necesarul de
fizice calorii: trolitic

manifesta -face
te prin bilant
dificultat ul
ea de a hidroe
digerare iectrol
itic;
-asigu
ra un
climat
cald,
confor
tabil.
29. A fi Alterarea Regulile de -asistenta curata plaga Plaga
curat, operatorie cu alcool 70° si apoi
04. integritat igiena sa aplica un pansament steril; operatori
a-si ii fie e
200
8 proteja tegument resnectate are o
elor cu
tegume evol
ntele si datorita strictete utie
mucoas plagii. buna
ele
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inter Evalua
a fundame c de ve venti re
ntale nursing
actual i
29. Ase Imobilitate Pacienta -asistenta ajuta bolnava sa se Pacienta
misca sa se ridice din pat, o sprijina, o a
04. datorita
contra- deplaseze ajuta sa faca primii pasi mers
200 postoperator;
8 indicatiilor putin cu ajutata,
ajutor -asistenta o încurajeaza psihic
fizice felicitându-o, dupa primele începe
manifes- în decurs sa
de progrese facute.
tata prin se
dificultate 24 ore
a de a
merge
A se Dificultate -pacienta -asistenta identifica Pacienta
îmbraca în a sa se capacitatea si limitele fizice se
ale
se îmbraca îmbrace, îmbraca
ca si pacientei; cu
dezbrace
dezbraca -îi acorda timp suficient ajutor si
dato- singura, pentru a se îmbraca si
în dezbraca, îi apoi
rita
diminuarii termen de recomanda, daca ameteste, sa singura.
32 ore se îmbrace în fotoliu,
mobilitatii
manifestat -sa se sezând;
a prin îmbrace
-sugereaza apartinatorilor sa-i
cu ajutor, procure pacientei haine
5

miscari în
limitate largi, usor de îmbracat, cu nod
termen de de încheiere simplu,
(insuficient 24
e), încaltaminte rara siret.
ore.
lipsa -educa pacienta cu privire la
-sa se importanta vestimentatiei;
fortei.
încalte,
Dificultate descalte -o supravegheaza cu ce se
în a singura îmbraca;
în 32
se ore; -încurajeaza pacienta.
încalta
si
descalt
a
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte Evaluar
a fundame de nursing ve rve e
ntale actual
ntii
30. A evita Neliniste în -sa nu -asistenta informeaza Pacienta
pericole mai fie pacienta cu privire la si-a
04. le legatura cu masurile de
nelinistita însusit
200 posibilitatea ; prevenire a complicatiilor informatii
8 postoperatorii; le
aparitiei -sa nu
unor prezinte -explica pacientei cum sa si a
participe la îngrijirile înteles
complicatii complicat
ii. postoperatorii (sustinerea participa
plagii când tuseste, exercitii rii la
îngrijirea
respiratorii, mobilizare, etc); proprie.

-îi da informatii relative la

pansament, tuburi de dren,

aparate de monitorizare.
30. A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta
în preferintele pacientei asupra a
04. aliment alimentez
a a se e; alimentelor permise si început
200 alimenta interzise; sa
8 si -sa
hidrata datorita prezinte -serveste pacienta cu manânce
lipsei un alimente la o temperatura
moderata, alimente
cunoasterii apetit
normal; la ore regulate, prezentate usor
alimentelor atragator, la început putin
-sa fie ceai. digerabile
permise.
echilibrat cu lingurita, (rece) apoi supe
manifestata a de zarzavat, legume sub
prin nutritional forma de pireuri, lapte
lipsa în dulce;
apetit
ului 24 ore -asistenta aplica musama si
aleza în timpul alimentarii

pacientei pentru a prevenii

murdarirea lenjeriei de pat si
de

corp ale pacientei;

-îi explica importanta

reluarii alimentarii normale.
A fi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga
curat, de operatorie cu alcool
integritatii medicinal operatori
a-si igiena sa 70° si aplica un pansament e
tegumentelo fie steril.
proteja r are o

tegume datorita evolutie

n- plagii
corespun
tele si operatorii. za-
respectate
mucoasel toare.
pentru
e.
prevenire
a

infectiilor
.
5
Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Inte Evalua
a fundame c de e rven re
ntale nursing
actual
tii
30. A se Pacienta Sa se -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
misca pacienta;
04. prezinta deplaseze merge
fara -îi asigura securitate fara
200 imobilitat absoluta;
8 e datorita ajutor ajutor.
slabiciuni în 24 -o felicita pentru progresele
i ore. facute la fiecare pas.
manifesta
ta prin
deficienta
în
miscare.
A Insuficient Pacienta sa -asistenta clarifica cu Pacienta
învata a pacienta conceptiile eronate; a
înteleaga o
cunoastere înteles
procedurile informeaza si îi explica
despre si diferite proceduri explicati
preoperatorii ile
interventia urmarile
(asepsia, medicatia, restrictia si este
chirurgical postoperato de alimente), îi explica
a rii putin
procedurile postoperatorii mai
suferita si sa (importanta lor);
înteleaga linistita
provoaca -încurajeaza pacienta sa-si
îngrijirile exprime sentimentele si
problem
e necesare nelinistea;
manifest în
ate prin convalesce -îi furnizeaza date despre
cereri de nta. boala, despre tratament si
informat
ii. regimul igienodietetic.
30. A fi Alterarea Regulile de -se face toaleta plagii si se Plaga
curat aplica pansament steril.
04. integritatii igiena sa operatori
fie e
200 tegumentel
8 or respectate nus-a
cu
datorita complica
plagii strictete. t.
operatori
i.
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inter Evalua
a fundame c de ve venti re
ntale nursing
i
actual
01. Ase Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta
în a preferintele pacientei asupra a
05. alimenta alimentez
se e; alimentelor permise si început
200 si alimenta interzise; sa
8 hidrata -sa
datorita prezinte -asistenta aplica musama si manânce
lipsei un aleza în timpul alimentarii
alimente
cunoasteri apetit pacientei pentru a prevenii
i normal; murdarirea lenjeriei de pat si usor
de
alimentelo -sa fie digerabil
r corp ale pacientei; e.
echilibr
permise, at -asistenta administreaza
manifestat nutrition regimul recomandat de medic.
a prin al în 24
lipsa ore.
apetitului.
01. Ase Pacienta Sase -asistenta încurajeaza psihic Pacienta
misca pacienta;
05. prezinta deplaseze merge
tara -îi asigura securitate absoluta; fara
200 imobilitat
8 e ajutor în -o felicita pentru progresele ajutor.
24 facute la fiecare pas;
datorita
plagii ore. -asistenta explica
operatorii necesitatea unei
manifesta mobilizari cât mai
ta prin timpurii.
deficienta
în
miscare.
 A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plaga
curat de aplica pansament steril.
integritatii operatori
igiena sa e
tegumente fie
lor nu s-a
resnectate
datorita cu complica
plagii t.
strictete.
operatorii
02. A se Dificultate -sase -asistenta exploreaza Pacienta
în a preferintele pacientei asupra a
05. aliment alimentez
a se e; alimentelor permise si început
200 alimenta interzise; sa
8 si -sa
hidrata datorita prezinte -asistenta aplica musama si manânc
lipsei un aleza în timpul alimentarii e

cunoasteri apetit pacientei pentru a prevenii alimente

i normal; murdarirea lenjeriei de pat si
de
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inter Evalua
a fundame c de ve venti re
ntale nursing
i
actual
alimentelo -sa fie corp ale pacientei; usor
r per- echilibr -asistenta administreaza digerabil
mise, ata regimul recomandat de medic. e.
manifes- nutrition
tata prin al în 24
lipsa ore.
apetitului.
A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plaga
curat de aplica pansament steril.
integritatii operatori
igiena sa e
tegumentel fie
or nu s-a
respectate
datorita cu complica
plagii t.
operatori strictete.
i
03. A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plasa
curat de aplica pansament steril.
05. intesritâtii operatori
igiena sa e
200 tegumentel fie
2 or nu s-a
respectate
datorita cu complica
plagii t.
operatori strictete.
i
04. A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii si se Plaga
curat de aplica pansament steril.
05. integritatii operatori
igiena sa e
200 tegumentel fie
2 or nu s-a
respectate
datorita complica
 plagii t.
operatori cu
i
strictete.

05. A fi Alterarea Regulile -se face toaleta plagii; Plaga

curat de
05. integritatii -se scot firele; operatori
igiena sa e
200 tegumentel fie -se aplica pansament steril.
2 or nu s-a
respectate
datorita cu complica
plagii t.
operatori strictete.
i
 Pacientul Ciobanii Cristian în vârsta de 19 ani se interneaza pe
28.01.2002 prezentând dureri în fosa iliaca dreapta si perioinbilical în
regiunea epigastrica cu debut în urma cu 2 zile, la început cu caracter difuz
iara iradieri, apoi accentuându-se progresiv cu iradieri în întreg abdomenul.
Bolnavul acuza greturi si varsaturi alimentare si o pronuntata senzatie
de slabiciune, febra.

Diagnosticul de Abdomen acut chirurgical impune interventia

chirurgicala de urgenta în urma careia se stabileste diagnosticul de
Apendicita acuta gangrenoasa perforata; Peritonita purulenta generalizata. La
internare pacientul prezenta dependenta la nivelul nevoilor: a respira si a avea
o buna circulatie = gr.2 a se alimenta si hidrata = gr.4 a se misca, a pastra o
buna postura = gr. 3 - a dormi, a se odihni = gr. 3

a mentine temperatura în limite normale = gr.3 a evita pericolele = gr.4 a

comunica = gr. 2 a se recrea = gr. 2 Gradul de dependenta la internare este
de 29, ceea ce traduce o dependenta majora.

Întrucât postoperator starea pacientului se modifica considerabil,

gradul de dependenta va fi :

la 3 zile de 20 ceea ce traduce o dependenta moderata data de

alterarea nevoilor:

■ a evita pericolele = gr. 2

■ a fi curat = gr. 3

■ a se alimenta = gr. 2

■ a elimina = gr. 3

la 7 zile grad de dependenta 15 dat de alterarea nevoi de a fi curat. La

externare pacientul este vindecat chirurgical, singura sursa de dependenta
moderata fiind data de incapacitatea de a satisface nevoia de a fi util datorita
indicatiei de a nu face eforturi fizice mari.
 PLAN BE NURSING

Dat Nevoi Diagnostic de Obiective Interventii

a fundamen- nursing actual
tale
28. A respira Alterarea Pacientul -scaderea febrei; In 12 ore
01 sa
a avea o ritmului -asigurarea pulsul
buna cardiac datorita aiba un repausului fizic si
ritm psihic; pacientului a
circulatie procesului cardiac
infectios -administrarea revenit la
manifestata normal medicatiei normal
prin tahicardie (80
(110 b/min) b/min)
A se Alimentatie Pacientul Asistenta:- ajuta Pacientul
sa nu pacientul în timpul
alimenta insuficienta prezinte varsaturilor este

si hidrata prin deficit greturi si sprijinindu-l; echilibrat

nutritional,
datorata varsaturi, -protejeaza nu prezinta
greturilor si sa lenjeria cu semne de
varsaturilor musama si aieza; deshidratare.
fie
manifestata echilibrat -aseaza pacientul
hidro- în decubit lateral
prin dificultate cu capul la ma
electrolitic
de a digera si patului;

nutritional -face bilantul

în lichidelor ingerate
si eliminate;
3-4 ore.
rgmea

-opreste aportul de
lichide si alimente
per oral;
 -alimenteaza
pacientul
perenteral
substituind cu
perfuzii Glucoza
5% si ser
fiziologic;

-aplica tratamentul
medicamentos la
indicatia
medicului.
A se Postura Pacientul Asistenta: Pacientul
misca a neadecvata sa- afirma ca
pastra o datorata si -asigura repausul durerile nu
buna procesului gaseasca la pat; mai au
o pozitie
adecvata. -administreaza
medicatia
prescrisa de medic
si urmareste
efectele
medicatiei:
Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Inte
a fundam c de e rve Evalua
nursing
ntii re
entale
actual
postura inflama Pacientul -ajuta pacientul sa-si
tor sa nu aiba gaseasca o pozitie
infectio dureri în 2 aceeasi
s si zile. -stabileste împreuna cu intensita
durerilo pacientul planul de te.
r recuperare al Prezinta
manifes în
tata prin starii de sanatate. continua
pozitie re
neadecv pozitie
ata neadecv
(cocos ata
de
pusca)
A dormi Dificultate Pacientul Asistenta asigura:
în a sa
si a se -mediul lipsit de zgomot;
dormi si a doarma 5-
odihni se 6 -salon aerisit Pacientu
cu o l
odihni ore pe temperatura
datorata noapte, sa optima; doarme
durerilor aiba un -administrea 5-6
din somn za medicatia
epigastru si odihnitor. prescrisa de ore fara
fosa iliaca medic. întrerupe
dreapta
re.
manifestata
prin ore
insuficiente
de odihna.
A Hipertermie Pacientulu -administrare de antibiotice Tempera
menti- i si antitermice la indicatia tu
datorita
ne tem- sa-i scada medicului; ra
proces corpului
peratur ului temperat -aplicarea de comprese reci
a în inflam pe extremitati. a
limite ator ura în scazut
normale manifestata primele cu l°C
6 în
primele
ore 6
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte
Evalua
a fundame de nursing ve rven
ntale actual re
tii
prin febra ore si
39°C a
reveni
t la
norma
l în 24
ore
A evita Durere Sa Asistenta:
pericolel diminuez
e manifestata e -administreaza medicatia la Durerile
indicatia medicului;
prin fata semnele au
-asigura repaus la pat. scazut
crispata durerii în
datorata 24 in
prin
procesul ore intensita
inflamato te
r infectios
.>
A Comunicare Pacientul Asistenta: Odata
comunic a sa cu
a -încurajeaza bolnavul si ofera
ineficace aibao informatii despre starea lui; reducere
a
manifestata comunica -sa poarte discutii cu echipa
re de îngrijire si colegii de in
prin salon.
dificultate adecvata intensita
cu te
de a-si
exprima echipa de a
durerilo
sentiment îngrijire r
ele data
de pacient
slabiciun ul
e, dureri.

reuseste
sa
comuni
ce
adecvat
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inte Evaluar
a fundame c de ve rven e
ntale nursing
actual
tii
A se Dezinteres Pacientul -discutii cu pacientul pentru Pacientul
recreea în sa obtinerea unei stari de bine
psihic. este
efectuarea capete
de interes interesat
si
activitati pentru
este mai
recreative anumite
din rela
activitati. xat
cauza psihi
durerii c.
manifest
ata prin
lipsa de
interes.
29. A se Imobilitate Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa se Pacientul
01 misca sa ridice din pat, îl sprijina, îl
datorata a mers
se ajuta sa faca primii pasi
constrângeri deplaseze postoperator. ajutat,
lor
putin cu Explica importanta începe sa
fizice (tub mobilizarii precoce.
de ajutor în se

dren, sonda decurs de deplaseze

24 .
vezicala,
plaga ore.
operatorie)
manifestat
a prin
dificultate
de a
merge.
A se Dificultate Pacientul Asistenta: Pacientul
îmbraca în a sa
-identifica capacitatea si se
se îmbraca se limitele fizice ale pacientului; îmbraca
si îmbrace
si -îi recomanda, daca ameteste, si dezbra-
dezbraca sa se îmbrace în pozitie
dezbrace ca cu aju-
datorita sezând;
singur în tor si
constrângeri -ajuta pacientul în caz de apoi
lor interval solicitare.
de 36 singur.
fizice,
ore sau
cu
Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Inte Evalua
a fundame c de e rve re
ntale nursing
actual ntii
diminua ajutor în
rii 24 ore.
mobilita
tii
manifest
ata prin
miscari
limitate.
A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
operatorie cu alcool
curat, a- integritatii igiena sa medicinal operator
fie 70° si aplica un pansament ie
si tegumentelo steril.
proteja r respectate are o

tegume datorita pentru evolutie

n plagii
preveni buna
-tele operatorii. rea
si infectiil
muco or.
asele. 9

A se Dificultate -sase Asistenta: Pacient

în a ul
aliment alimenteze -exploreaza preferintele
a se alimenta ; pacientului asupra a
alimentelor început
si datorita -sa prezinte
lipsei permise si interzise; sa
hidrata. un apetit
cunoasterii -serveste pacientul cu manânc
normal; alimente la o temperatura e
alimentelor moderata,
-sa fie aliment
permise, la ore regulate, prezentate e
echilibrat atragator, la început ceai
manifes a
tata prin nutritional
lipsa în 24 ore neîndulcit, apoi supe de usor
apetitul zarzavat;
ui digerabi
-îi explica importanta reluarii le.
alimentarii normale.
Dat Nevoi Diagnos Obiectiv Inter Evaluar
a fundame tic de e venti e
ntale nursing
actual
i
A dormi Dificultate Pacientul Asistenta asisura: Pacientul
în a sa
si a se -mediul lipsit de zgomot; doarme
dormi si a doarma 5- 6-7
odihni se 6 -salon aerisit cu o
temperatura optima; ore tara
odihni ore pe
datorata noapte, -administreaza medicatia întrerupe
prescrisa de medic. re.
durerilor sa aiba un
din
epigastru somn
si fosa
iliaca odihnitor.
dreapta
manifest
ata prin
ore
insuficie
nte de
odihna.
30. A evita Neliniste Pacientul Asistenta: Pacientul
01 pericolel în sa a
e -informeaza pacientul cu
le satura fie convins privire la masurile de înteles
cu de prevenire a
necesitat
posibilitat evolutia complicatiilor postoperatorii; ea
ea buna
-îi da informatii relative cu participar
aparitiei a bolii. privire la pansament, tuburi ii
unor de
Pacientul la
complicati sa nu dren, reluarea tranzitului propria
i. prezinte intestinal. îngrijir
complica e.
tii.
A fi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Drenaj
de operatorie cu alcool
curat a- integritatii medicinal 150ml.
si igiena sa 70° si aplica un pansament
tegumente fie steril. Se
proteja lor luxeaza
respectate
tegume datorita cu tubul de
n plagii
strictete dren.
-tele si si pen-
prezentei
mucoasel tru
e tubului de prevenirea
dren
infectiilor
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte Evalua
a fundame de ve rven re
ntale nursing
tii
actual
A se Dificultate în -sa se Asistenta: Pacient
a ul
alimenta alimentez -exploreaza preferintele
se alimenta e; pacientului asupra a
si alimentelor început
datorita lipsei -sa
hidrata. prezinte permise si interzise; sa
cunoasterii
un apetit -serveste pacientul cu manânc
alimentelor alimente la o temperatura e
normal; moderata,
permise, aliment
-sa fie la ore regulate, prezentate e
manifest atragator, la început ceai
ata prin echilibr usor
lipsa ata neîndulcit, apoi supe de
apetitulu nutrition zarzavat; digerabil
i al în 24 e.
ore -îi explica importanta reluarii
* alimentarii normale.
A Lipsa Pacientul Asistenta: Pacient
elimina tranzitu- sa ul
-efectueaza clisma
lui pentru aiba evacuatoare simpla, a avut
gaze tranzit explicând scopul
tranzit
si fecale pentru interventiei;
gaze pentru
datorate -administreaza la indicatie
în 6 ore. laxative; gaze
diminuarii în 6
peristaltismu -serveste bolnavul cu ceaiuri ore.
lui laxative.
manifestata
prin
constipatie.
31. A evita Neliniste în -sa nu -asistenta informeaza Pacient
01 pericole mai fie pacientul cu privire la ul
le legatura cu masurile de
nelinistit; este
posibilitatea prevenire a complicatiilor linistit
.sa nu postoperatorii;
aparitiei unor cu
prezinte -explica pacientului cum sa privire
complicatii participe la îngrijirile
complicat la
ii. postoperatorii (sustinerea evolutia
plagii când tuseste, exercitii
bolii, a
respiratorii, mobilizare, etc); avut un
scaun
-îi da informatii relative la pe zi
pansament, tulburari de dren,

aparate de monitorizare.
Da Nevoi Diagnos Obiecti Interve Evalua
ta fundam tic de ve ntii re
entale nursing
actual
Afi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga
de operatorie cu alcool medicinal
curat, integritat 70° si aplica un pansament steril. operator
a- ii igiena sa ie
fie
si tegument are o
proteja elor respectate
evolutie
tegume datorita pentru
n plagii buna
preven
-tele operatori irea
si i. infecti
muco ilor.
a- 5

sele.
A se Dificultat Pacientul Asistenta: Pacient
e în a sa ul
aliment -informeaza pacientul în legatura
a se aibao cu alimentele permise; are o
alimenta
si alimentati -explica necesitatea alimentatiei alimenta
datorita e corespunzatoare pentru -
hidrata
.
5

restrictiil recuperarea postoperatorie cât tie usor

or rationala mai precoce si eficient.
din digerabi
alimentar . la
e punct de
variata
manifest vedere si
ata
calitativ si în
prin lipsa cantitati
cantitativ.
apetitului coresp
. un-
zatoar
 e.

1. Afi Alterarea -regulile -asistenta îngrijeste plaga Plaga

02 de operatorie cu alcool medicinal
curat, integritat 70° si aplica un pansament steril. operator
a- ii igiena sa ie
fie
si tegument are o
proteja elor respectate
evolutie
tegume datorita pentru
nt plagii buna
preven
ele. operatori irea
i. infecti
ilor.
Dat Nevoi Diagnos Obiectiv Inte Evalua
a fundame tic de e rven re
ntale nursing
actual tii
2. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
02 operatorie cu alcool
curat, a- integritatii igiena sa fie medicinal operatori
70° si aplica un pansament e
si tegumente respectate steril.
proteja lor are o
pentru
tegumen datorita evolutie
t plagii preveni
rea buna
ele. operatorii. infectiil
or.
3. A fi Alterarea -regulile de -asistenta îngrijeste plaga Plaga
02 operatorie cu alcool
curat, a- integritatii igiena sa fie medicinal operatori
70° si aplica un pansament e
si tegumente respectate steril.
proteja lor are o
pentru
tegume datorita evolutie
nt plagii preveni
rea buna
ele. operatorii. infectiil
or.
4. A fi Alterarea -regulile de Asistenta: Pacientu
02 l
curat, a- integritatii igiena sa fie -curata plaga cu alcool;
se
si tegumente respectate -scoate firele;
proteja lor externea
pentru -aplica pansament steril pe za
tegume datorita care pacientul îl mai
nt plagii preveni pastreaza vindecat
rea
ele. operatorii. infectiil 2-3 zile. chirurgic
or. al
 ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Analize de laborator Explorari Tratament Dieta

functionale
Valori reale Valori
normale

Leucocite 4000-8000 Rx pulmonar Glucoza 5%

19.100/mm3 /mm3 -> ITN
500ml
Hematii 4,5-5,5
4,73mil/mm3 mii /mm Metrouidazol lg
Hemoglobina 14-16 Gentamicina
12,9 mg% mg% I60mg Mondol
Hematocrit 40-48% 2g Atropina fi
39,8% Dormicum fi
Limfocite 7,5% 12-24% Algocalniin f IV
Monocite 1,7% 3-6% Celestone f I
Uree 20,4mg/dl 10-50 Droperidol flac I
mg/dl Calipsol flac I
Glicemie 70-115 Ser fiziologic
85mg% mg% 2500ml VitB, f I

VitB2 f I
VitB6f I
VitC200 fIV
Ser fiziologic RI
500ml

Glucoza 10%
500ml

Insulina lOui
Metrouidazol
2,5g

Genlamicijia
80mg

Algocalniin f JV
Miostin f II
Cerucal f II
VitB, fi
Vi ( B 2 f I Vit B6
fI

VitGoo f lV

Mandol 2g
 Glucoza 5% Rl
250ml Mandol
2g Metronidazol
2,5g
Gentainicina f II
Vit B, f I
Vit B2 fI
Vi t B 6 f I
VitC200 fIV

Mandol 2g R1

VitB, fi

Vit B2 fi
Vi t B 6 f I
VitC200fIV
Glucoza 5%
250ml
Algocalmin f IV
Mandol 2g Rl
Algocalmin f III
Pacientul Marin Dumitru Marius în vârsta de 57 ani se interneaza pe
23.04.2008 prezentând dureri abdominale în epigastru, însotite de varsaturi
alimentare, aparare musculara abdominala si i se pune diagnosticul de
Abdomen acut chirurgical.
Se decide si se practica interventia chirurgicala de urgenta,
intraoperator punându-se diagnosticul de Apendicita acuta lleginonoasa.

La internare pacientul prezinta dependenta la nivelul urmatoarelor

nevoilor:

- a se alimenta si hidrata = gr.2;

- a se misca, a-si mentine o buna pozitie = gr.2;

- a dormi, a se odihni = gr.2;

- a evita pericolele = gr.2;

- a învata cum sa-si pastreze sanatatea = gr.2.

 Gradul de dependenta la internare este de 19, pacientul prezentând o
dependenta moderata.
In perioada internarii dependenta se modifica astfel: la 3 zile grad
de dependenta 17 dat de alterarea unnaloarelornevoi:

■ a II curat = gr. 2

■ a dormi = gr. 2

■ a evita pericolele = gr. 2

la 7 zile grad de dependenta 15 fiind dat de alterarea nevoii de a-si pastra
tegumentele integre.
La externare gradul de dependenta este de 15 dat de alterarea nevoii
de a fi util, pacientul având indicatia de a nu efectua eforturi fizice mari.
 PLAN DE NURSING

Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inter Evaluar

a fundame tic de ve venti e
ntale nursing i
actual
23. Nevoia Durere Bolnavului -administrez antialgice; Durerea
04. de cauzata sa-i
-pozitie adecvata în pat; cedeaza
a evita de ulcerul scada în în
-discut cu bolnavul despre
pericolel duodenal intensitate operatia sa; intensitat
e e
perforat durerea. -îi explic importanta si
manifest tehnica actului chirurgical. dar
ata prin persist
gemete, a.
agitatie
temeri,
neliniste.
Nevoia Alimentat Bolnavul -îi explic bolnavului Bolnavul
de ie sa se importanta respectarii
regimului prezinta
ase inadecvata poata în
prin alimenta alimentar;
alimenta continuar
deficit din si hidrata -îi pun bolnavului perfuzie e
si hidrata cauza cu ser fiziologic 1000 ml.
normal. incapacit
greturilor Glucoza 5%, 1000 ml.; at e de a
si se
varsaturil alimenta
or si
manifestat hidrata.
a prin
lipsa
apetitului.
Nevoia Insomnie Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul
de sa linistesc pe cât este posibil;
cauzata de nu poate
a dormi poata -îi gasesc o pozitie adecvata
si anxietate dormi în pat; dormi.

ase manifestat fara treziri -administrez medicatie

a prin calmanta pentru înlaturarea
odihni dificultate frecvente,
în a sa-si starii de anxietate.
dormi,
frecvente înlature
treziri.
anxietatea.
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inter Evaluar
a fundame de ve venti e
ntale nursing
i
actual
A învata Deficit de Pacientul Asistenta: Pacientu
sa l
cum sa- cunostinte -explica bolnavului
si înteleaga necesitatea interventiei a înteles
legate de chirurgicale,
pastreze boala proceduril explicatii
e pre a pregatirii preoperatorii; l
sanatatea si evolutia
ei, si -încurajeaza bolnavul sa-si e si este
exprime sentimentele si
interventia postoperat putin
orii nelinistea; mai
chirurgicala
si si efectele -furnizeaza informatii linistit.
lor despre boala, tratament si
anestezie
asupra regimul igieno-dietetic;
manifesta sanatatii
ta prin -asigura pacientul
solicitare sale de profesionalismul
de echipei de îngrijire.
informatii
.
A se Imobilitate Pacientul Asistenta ajuta bolnavul sa Pacientu
misca sa se se ridice din pat, îl sprijina, l
datorata
deplaseze îl ajuta sa faca primii pasi a mers
constrângeri putin postoperator.
lor ajutat,
cu ajutor Explica importanta
fizice (tub în mobilizarii precoce. începe sa
de
decurs de se
dren, 24 deplase
sonda ze.
vezicala, ore.
plaga
operatorie)
manifestat
a prin
dificultate
de a
merge.
Dat Nevoi Diagnostic Obiecti Inte Evalua
a fundam de nursing ve rven re
entale actual
tii
24. Nevoia Dezinteres Bolnavul -ajut bolnavul sa se îmbrace Bolnavu
04. de fata sa în hainele de spital; l
200 -încerc, pe cât posibil sa
îsi
5

8 a se prezinte înlatur starea depresiva.

îmbraca de tinuta interes îmbraca
si vestiment fata de
tinuta haina de
ara spital cu
dezbraca
ajutor.
cauzata de sa

anxietate, vestimenta
stres ra.

manifest Sa nu
ata prin mai
stare prezinte
depresiv stare
a, depresi
slabiciu va si
ne. slabiciu
ne.
Nevoia Durere Bolnavul -îi gasesc bolnavului o Bolnavu
de cauzata sa nu pozitie comoda în pat; l

a evita de plaga mai -administrez medicatia prezinta

prezinte prescrisa pebtru calmarea
pericolel operatorie durere
e durere în durerilor. în
manifestata
regiunea regiunea
prin facies
crispat, epigastrica epigastri
gemete, . ca
plâns.
Nevoia Dificultate Bolnavul -ajut bolnavul sa faca Bolnavu
de în a sa miscari pasive în pat; l
a se se misca faca -îi explic necesitatea
misca si cauzata de miscari miscarii pentru face
a-si durere, pasive în prevenirea unor
mentine slabiciune, pat si sa complicatii. miscari
o oboseala se ridice
buna manifestata din lente.
pozit prin pat.
imobilitate pasiv
ie.
la pat. e în
pat.
Da Nev Diagn Obie Interventii
ta oi ostic ctive
funda de Evalu
men- nursin are
tale g
actual
Nevoia Incapaci Bolnavu -îi administrez intravenos perfuzie cu
de tate în l sa ser fiziologic

ase a se înceapa 1000 ml., glucoza 5%, 1000 ml.

alimenta sa Bolnav
alimen si
■

ul
ta urmeze
hidrata prezint
si cauzata regimul a în
hidrata
de alimenta continu
alterarea r. are

integrit incapa
atii citat
cailor
e în a
digestiv
se
e
alimen
manifes
ta si
tata
hidrat
prin
a.
dureri,
plaga
operato
rie.
25. Nevoia Alterare Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii Bolnav
de a mentin o antiseptice; ul
04.
a fi tegumen plaga -schimb pansamentul; nu-si
20 curat telor si
08 operator -ajut bolnavul pentru a efectua toaleta realize
si a-si mucoase ie pe regiuni la pat. aza
lor
proteja curata si singur
cauzata sa-i
tegume de toaleta
n- asigur o pe
plaga toaleta
tete regiuni
operator zilnica .
ie
complet Plaga
manifes a. operat
tata orie
prin este
incapac curata
itate de si cu
a-si evolut
efectua ie
toaleta.
buna.
Dat Nevoi Diagnostic Obiect Inte Evaluar
a fundame de ive rven e
ntale nursing
tii
actual
Nevoia Incapacitate Bolnavul -asigur bolnavului un Bolnavul
de în sa nu mediu linistit, ambiant
(aerisesc are un
a dormi a dormi si a mai
si se prezinte salonul, înlatur zgomotele somn
posibile);
a se odihni durere si nelinis
cauzata sa se -administrez bolnavului tit
odihni medicatia prescrisa pentru agitat,
de durere, poata cu
odihni. calmarea durerilor. frecve
plaga nte
treziri
operatorie nocturne
.
manifestat
a prin ore
insuficiente
de

odihna din
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.
Nevoia Durerea Bolnavul -discut cu pacientul si îl Bolnavul
de sa nu încurajez în ceea ce
cauzata de priveste prezinta
a evita mai aiba în
traumatism boala sa;
pericolel durere. continuar
e operator -îl asez într-o pozitie care îi e
manifes mai diminueaza durerea;
tata prin durere.
facies -administrez medicatia
crispat, prescrisa de medic.
gemete.
Dat Nevoi Diagnost Obiecti Inter Evaluar
a fundame ic de ve venti e
ntale nursing
i
actual
26. Nevoia Dificultate Bolnavul -asez bolnavul în pozitie Bolnavul
de în a sa se sezânda;
04. efectuea
a se se misca ridice din -îi explic necesitatea miscarii za
200 misca cauza- pat, pentru prevenirea
8 miscari
si a-si ta de sa complicatiilor;
durere, efectueze active,
mentine -îl ajut sa efectueze exercitii dar
o slabiciune, exercitii de gimnastica usoara.
active nu se
buna oboseala deplasea
de za
postura. manifestata gimnastica singur
prin . prin
imobilitate salon.
la pat.
Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul
de în a sa-si importanta regimului pentru
boala începe
ase urma urmeze sa
regimul sa;
alimenta regimul în înteleasa
alimentar -servesc bolnavul cu supe,
si hidrata fiecare zi. compoturi, date cu lingurita necesita-
cauzata de
Sa la pat. tea
obisnuinte utilizeze
regimulu
alimentare substituen i
ti
diferite alimentar
manifest
s
.
ata prin alimentar
omiterea i care sa
mesei. respecte
regimul
 sau.

Nevoia Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii Bolnavul

de de a mentin o antiseptice;
isi
a fi curat face plaga -schimb pansamentul;
îngrijiri de efectuea
si a-si operatorie -ajut bolnavul pentru a za
igiena efectua toaleta pe regiuni la
proteja cauzate curata si pat. toaleta la
sa-i
tegumen de plaga pat, pe
- asigur o
operatorie toaleta regiuni,
tele cu
manifestat zilnica
e
Dat Nevoi Diagnos Obiectiv Inter Evaluar
a fundame tic de e venti e
ntale nursing
actual
i
prin completa. ajutor.
slabiciun
e, Plaga
oboseala.
operatori
e

are o

evolutie

buna.
Nevoia Incapacita Bolnavul -îi asigur bolnavului un Bolnavu
de a te în a sa aiba cadru care sa-i aduca liniste l are un
dormi si dormi si a un somn si somn
ase se odihni bun, bun fara
odihni cauzata de regenerat odihna; trezire
durere, or,
plaga -administrez bolnavului
medicatia necesara instalarii

somnului.
operatorie fara si
manifestat treziri agitatie.
a prin ore noctur
insuficient ne si
e de agitati
odihna din e.
punct de
vedere
calitativ si
cantitativ.
27. Nevoia Durere Bolnavul -îi gasesc bolnavului o Durerea
04. de a cauzata sa nu mai pozitie comoda în pat care scade în
20 evita aiba durere sa-i intensita
08 pericole de în regiunea te.
le traumatis epigastrica. mai diminueze durerea;
m
-administrez medicatia
operator pentru calmarea durerii.

manifestat
a

prin facies

crispat,

gemete.
Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inter
a fundam tic de ve venti Evaluar
en tale nursing e
actual
i
Nevoia Imobilitat Bolnavul -ajut bolnavul sa se ridice
de e sa se din pat;
Bolnavul
a se cauzata de ridice din -îi explic necesitatea
prezinta
misca pat si miscarii;
interventi în
si a-si a sa mearga -îl ajut în efectuarea unor
continuar
exercitii de gimnastica.
mentine chirurgica singur la e
o la
toaleta. dificultate
buna manifestat
în a se
a
postura.
deplasa
prin
prin
dificultat
salon
e de
sin sur.
deplasare
.
Nevoia Dificultate Bolnavul -discut cu pacientul Bolnavul
de în a sa-si importanta regimului pentru
boaia se
ase urma urmeze
regimul regimul sa; obisnuies
alimenta -
alimentar în fiecare -servesc bolnavul cu supe,
si hidrata cauza- zi. compoturi, la temperatura te cu

ta de Sa moderata. regimul
obisnuinte utilizeze
alimentar.
i
 alimentar substituent
e i

diferite alimentari
care
Nevoia manifestat
Dificultate Sa-i -fac toaleta plagii cu solutii
de de a sa
mentin o antiseptice;

a fi curat face plaga -schimb pansamentul;

îngrijiri de Bolnavul
si a-si operatorie -ajut bolnavul pentru a
igiena efectua toaleta la pat. nu
proteja cauzata curata.
reuseste
tegumen de plaga Sa-si
- opera- realizeze sa-si

tele torie, singur efectueze

durere toaleta..
singu
manifestat r
a prin toale
ta.
slabiciune
,

oboseala.
Dat Nevoi Diagnosti Obiectiv Int Evalua
a fundam c de e erv re
en-tale nursing
enti
actual
i
Nevoia Dezinteres Bolnavul sa- -vorbesc cu pacientul Bolnav
de în a si despre problemele sale si îi ul
a se sugerez sa citeasca o carte
recrea îndeplini exprime sau sa asculte radio. refuza
sa
activitati interesul în
particip
recreative îndeplinirea e

cauzat de activitatilor la
stare
recreative. activitat
depres Sa i
iva, participe în
anxiet fiecare zi recreativ
ate, la e.
durere
activit
manifestat ati
prin refuz recreat
de a ive.

particip
a la
activitat
i
5

recreative.
28. Nevoia Durere Bolnavul sa -îi gasesc bolnavului o Bolnav
de cauzata nu pozitie comoda în pat; ul
04.
a evita de plaga mai acuze -discut cu el despre boala prezinta
200 sa; o
8 pericolel operatorie durere.
e -administrez medicatia durere
manifestata Sa prescrisa de medic.
demonstreze difuza
prin facies în
absenta
cris regiune
pat, semnel a
gem or
ete. durerii, epigastri
regiune ca
a
epigastr
ica.
Dat Nevoi Diagnosti Obiecti Inte
a fundamen c de ve rven Evalua
-tale nursing re
tii
actual
Nevoia de Imobilitat Bolnavul -efectuez cu bolnavul
e sa se exercitii de miscare;
a se misca -îl ajut sa se deplaseze prin
cauzata ridice din salon si la toaleta.
si a-si de pat si Bolnavu
l
mentine o traumatis sa mearga
m la se
buna
postura chirurgica toaleta si deplasea
. l prin za

manifest salon. fara

ata prin
ajutor.
dificultat
e de
deplasar
e.
Nevoia de Dificultat Sa-i -schimb pansamentul dupa Bolnavu
e de a mentin o ce fac toaleta plagii cu l
a fi curat
face plaga solutii antiseptice; descurca
si a-si îngrijiri
de operatorie -ajut bolnavul pentru a singur în
proteja efectua toaleta la pat.
igiena curata. realizare
cauzata a
Sa-si
de plaga realizeze îngrijiril
or
operatorie singur
, toaleta.. de
igiena.
durere
i

tegument
ele
 manifesta
ta prin
slabiciun
Nevoia de Dezintere Bolnavul -vorbesc si încurajez: Bolnavu
a se recrea s în a sa pacientul în ceea ce priveste l

îndeplini participe problemele lui; începe

la sa
activitati -îi sugerez sa citeasca o
activitati carte, un ziar sau sa asculte participe
recreativ
e cauzat recreative. radio. la
de stare
depresiv activitati
a,
anxietate recreativ
, durere e.
Dat Nevoi Diagnos Obiecti Inter Evalua
a fundame tic de ve ventii re
n-tale nursing
actual
manifesta
t prin
refuz de a
participa
la
activitati
recreative
.
29. Nevoia Dificultate Sa-i -schimb pansamentul dupa Bolnavu
de de a mentin o ce fac toaleta plagii cu l
04. 5

a fi curat face solutii antiseptice; se

200 îngrijiri de plaga
8 si a-si -ajut bolnavul pentru a descurca
igiena operatorie efectua toaleta la pat.
proteja cauzata singur in
curata.
tegumen de plaga realizare
- Sa-si a
operatorie, realizeze
tele îngrijiril
durere singur or de
manifesta toaleta.. igiena.
ta prin
slabiciune
,
oboseala.
 ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE

Data Valori normale Explorari Tratament Regim

functionale

23.04 Leucocite Radiologie Ser fiziologic

12.800/mm3 2500ml
gastroduo-
Glucoza 5%
denala 1000ml

Examen Glucoza 10%

2500ml
radiologie
Atropina f II
Suxametoin f I
Fentanyl f II
Pavulon f II
Miostin fll

Losec f III
Mandol 4g
Metronidazol 2g
Dropcridol flac I
Miofilin fI
Gentamicina 3f
Algocalmin f IV
Polidin f II
Fenobarbital f I
Cerucal f II
24.04 Hb: 15g% Ser fiziologic
1000ml Glucoza
Glicemia: 0,8-1,2 10% 1500ml
Mandol 3g
mg% Metronidazol lg
Gentamicinaf 3
T.Quick 80-100%
Losec fll
T. Hawell Algocalmin fll
Polidin fII
60-140sec Fenobarbital f I
Cerucal f II
Tymol 1-4U.M.L. Miostin f I
Axid f l l
25.04 Zn.S042-4U.M.L. Ser fiziologic
lOOOml
G.O.T. 0-38 U.I. Glucoza 10%
1500ml Mandol
G.P.T. 0-41 U.I. 3g Genlamicina f
3 Metronidazol
Uree 10-50 mg/dl lg Losec f II
Algocalniin f IV
Glucoza 76-110
Fenobarbital f I
mg/dl Polidin f II
Cerucal f 11
VSH 1-10 mm Miostin fi
Axidfll

26.04 Ser fiziologic

lOOOml
Glucoza 10%
1800ml Mandol
3g Gentamicina f
3 Metronidazol
lg Losec f 11
Axid fll

27.04 Ser fiziologic

1000 ml Glucoza
10% 1800ml
Mandol 3g
Gentamicina f 3
Metronidazol lg
Losec f II
Axid f II
 Cazul 5

Pacienta Vladutu Leontina în vârsta de 29 ani se interneaza pentru

dureri în fosa iliaca dreapta, cu manevra Blumberg pozitiva si aparare
musculara. Examenul de laborator arata leucocite 18300. S-a intervenit
chirurgical, intraoperator punându-se diagnosticul de Apendicita acuta
flegmonoasa.
Din punct de vedere al gradului de dependenta bolnavul la internare
prezenta dependenta moderata (20). La 3 zile gradul de dependenta era de
20, la 7 zile de 15, iar la externare 15.

Cazul 6

Pacienta Guta Letitia în vârsta de 26 ani se interneaza pentru dureri în

etajul abdominal inferior cu iradiere în epigastru, greturi, varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta intraoperator punându-se
diagnosticul de apendicita acuta congestiva si practicându-se apendic-
ectomie.
La internare pacientul a avut gradul de dependenta 20, la 3 zile s-a
mentinut, iar la 7 zile a fost de 15. la externare pacientul prezenta grad de
dependenta 15 (moderata).

Cazul 7

Pacienta Daia Cristina în vârsta de 20 ani se interneaza pe data de

6.07.2008 în clinica chirurgie pentru dureri în fosa iliaca dreapta, greata,
varsaturi si febra.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa perforata.

Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7

zile 15, la externare l5.

Cazul 8
 Pacientul Chiuia Alin în vârsta de 23 de ani se interneaza pe data de
27.07.2008 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greata,
varsaturi.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 19, la 7
zile de 15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de
alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 9

Pacientul Studineanu Aurel în vârsta de 26 ani se interneaza pe data

de 20.05.2002 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacientul prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greturi,
inapetenta, varsaturi alimentare.
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta gangrenoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 20, la 3 zile de 20, la 7
zile de 15, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata data de
alterarea nevoii de a fi util.

Cazul 10

Pacienta Barbutu Mihaela în vârsta de 20 de ani se interneaza pe data

de 20.07.2008 în Clinica de Chirurgie cu diagnosticul de Apendicita acuta.
Pacienta prezinta la internare dureri în fosa iliaca dreapta, greturi,
varsaturi, frisoane:
Se intervine chirurgical de urgenta, intraoperator stabilindu-se
diagnosticul de Apendicita acuta flegmonoasa.
Gradul de dependenta la internare a fost de 22, la 3 zile de 20, la 7
zile de 16, iar la externare 15, reprezentând o dependenta moderata.
 3. CONCLUZII si DISCUTII
în lucrarea de fata ani prezentai studiul asupra a 10 bolnavi cu
Apendicita acuta. Din cei 10 bolnavi, la internare, unul singur a prezentat
dependenta majora, ceilalti având dependenta moderata cu grade cuprinse
între 19 si 22.
Evolutia pacientilor studiati a fost favorabila, la 3 zile toti pacientii
prezentând dependenta moderata. Gradul de dependenta moderata s-a situai
între 17-20, inclusiv pacientul cu dependenta majora la internare acesta fiind
singurul cu complicatie a apendicitei, respectiv cu Peritonita generalizata.
La externare toti pacientii aveau un grad de dependenta descrescânda,
aceasta fiind data de restrictiile impuse de interventia chirurgicala.

Grade de dependenta
Cazuri studiate La 3 zile 7 zile Externare
internare
caz 1 SM, 25 ani 22 19 15 15 dependenta
moderata
caz 2 Bl, 44 ani 19 17 15 15 dependenta
moderata
caz 3 CC, 19 ani 29 20 15 15 dependenta
moderata
caz 4 MDM, 57 19 17 15 15 dependenta
ani moderata
caz 5 VL, 29 ani 20 20 15 15 dependenta
moderata
caz 6 GL, 26 ani 20 20 15 15 dependenta
moderata
caz 7 DC, 20 ani 20 19 15 15 dependenta
moderata
dependenta
caz 8 CA, 23 ani. 20 19 15 15 dependenta
moderata
caz 9 SA, 26 ani 20 20 15 15 dependenta
inoderala
caz 10 BM, 20 ani 22 20 16 15 dependenta
moderata
Conform teoriei lui Maslow, la toti bolnavii au fost necesare
interventii la nivelul nevoilor de la baza piramidei: a bea si a mânca,

a elimina,

a se misca, a se mentine într-o buna postura

a dormi, a se odihni,

a se îmbraca si dezbraca,

a mentine temperatura corpului în limite normale,

a fi curat, a-si proteja tegumentele,

a evita pericolele, celelalte nevoi de la vârful piramidei fiind

afectate la un numar mai mic de pacienti.

IERARHIZAREA NEVOILOR DUPĂ AURAHAM MASLOW

Apendicita acuta - nevoi afectate

 Evolutia favorabila a fost posibila datorita unui diagnostic precoce, unei
terapii adecvate si sustinute, interventiei chirurgicale, administrarii de
antibiotice cu spectru larg, interventiilor acordate de echipa de îngrijire,
asistenta medicala având un rol determinant în aplicarea corecta si prompta a
îngrijirilor necesare satisfacerii nevoilor pacientilor.
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghelase F., Georgescu I., Nemes R. - "Chirurgie generala", Edit. Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1999, p.450-469;

2. S. Daschievici, M. Mihailescu - "Manual de chirurgie", Edit.

Medicala, 1999;

3. M. Mihailescu - "Chirurgie", Edit. Medicala, Bucuresti, 1979;

4. M. Mihailescu - "Chirurgie pentru cadre medii", Edit. Medicala,

Bucuresti, 1974;

5. "Patologia chirurgicala si mica chirurgie", Edit. Medicala, 1974

6. Papilian V. - "Anatomia omului", Edit. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti. 1982

7. E. Proca - "Tratat de patologie chirurgicala", Edit. Medicala, 1974;

8. Lucretia Titirca - "Ghid de nursing", Edil. Viata Medicala

Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999

9. Silen W. - "Diagnosticul precoce al abdomenului acul", Edit.

Medicala, Bucuresti, 1994

lO.Caloghera C. - "Chirurgie de urgenta", Edit. Artab, Timisoara, 1993

ll.Beldean L., Gal G., Senchea M. - "Procesul de nursing" - Aspecte

teoretice si practice, Edit. Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 1999

12.Titirca L. - "Breviar de explicari functionale si de îngrijiri speciale

acordate bolnavului", Edil. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti,

1994 13.Titirca L. - "Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistentii

medicali", Edit. Viata Medicala Româneasca, Bucuresti, 1997 14.Karl

Heinz Kristel - "Îngrijirea bolnevului", Edit. AU Education,
 Bucuresti, 1998 15.Titirca L. - "Urgente medico-chirurgicale", Edit.
Viata Medicala

Româneasca, editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 16.Titirca L. - "Tehnici

de îngrijire", Edit. Viata Medicala Româneasca,

Editia IV, Bucuresti, Polirom, 1999 17.D. Vasile-

"Chirurgie", Edit. Medicala, 1998.