Stresul, cum faci față situației și

epuizarea profesională

1
 De ce este stresul important…

• Stresul și luarea de măsuri în caz de stres sunt importante

pentru sănătate și pentru evitarea bolilor

• Cunoașterea felului în care oamenii se adaptează la stres

îmbunătățește furnizarea serviciilor de îngrijire

• Solicitările profesiei de asistent medical pot duce la creșterea

nivelului de stres

2
 Cele trei aspecte de bază ale stresului
https://www.youtube.com/watch?v=v-t1Z5-oPtU

Când stresul duce la boală

Când boala duce la stres

Când îngrijirea duce la stres

(family και professionals)

3
 Stresul în viața de zi cu zi

• Stresul este esențial pentru supraviețuirea umană.

• Stresul are consecințe pozitive și negative.

• Este consecinţa oricărei schimbări din mediul înconjurător pe

care o percepem ca un pericol, ca o ameninţare sau ca o
provocare.

• Influenţează viaţa umană în toate aspectele ei: fizic, emoţional,

mental şi social.

Karadimas, Ε.Η. (2008). Stress: Health consequences and mediators. In F.

Anagnostopoulos & EH Karadimas (Editors), Health and disease: Psychologikes
Diergasies (p. 477-499). Athens: Livanis.

4
 Factorii stresori

• Un factor stresor poate fi orice lucru care afectează

homeostazia unei persoane.

• Factorii stresori pot fi:

• Interni (o boală, hormonii, starea emoţională)

• Externi (zgomotul, temperatura, drogurile, stilul de viaţă)

• Felul în care percepem un factor stressor este individualizat şi

este trecut prin filtrul convingerilor noastre despre sine, despre
alţii şi depre viitor

• Reacţiile pe care le avem în faţa stresorilor sunt şi ele

5
individualizate
 Surse de stres

• Boala este o sursă semnificativă de stres

• Stresul legat de creştere şi dezoltare
• Apare odată ce persoana intră în fazele normale de dezvoltare (primul
an de şcoală, relaţiile, competiţiile colegiale, schimbările fizice, orientarea sexuală, căsătoria, copiii, cariera etc)

• Stresul legat de etape specifice ale vieţii:

• Poate fi trait de fiinţa umană în diferite etape ale vieţii şi poate fi
asociat cu aspecte pozitive şi negative:
• Accidente, pierderea independeţei sau a funcţionalităţii
• Căsătoria sau divorţul
• Pierderile (de oameni, de locuri de muncă, de bunuri)
• Schimbările de roluri
6
 Consecinţele stresului

• Stresul duce la stress şi la boală

• Reglarea stresului trebuie să genereze o reacţie la nivel intern

şi extern needs şi să motiveze fiinţa umană pentru a acţiona

• Stresul influenţează împlinirea omului pe toate palierele vieţii

sale personale

7
 Axa stresului sau axul adreno-
hipotalamo-hipofizar (HPA)

Lupien, S.J et al (2007). Efectele stresului şi hormonii de stress în cunoaşterea omului:

Implicaţii pentru domeniul creierului şi al cunoaşterii. Creierul şi Cunoaşterea 65: 209-237
8
 Stresul prelungit

• Capacitatea persoanei de a se adapta scade odată

cu trecerea timpului

• Stresul prelungit influenţează activitatea normală şi

capacitatea de a face faţă situaţiei şi de a se vindeca

• Stresul prelungit poate cauza:

– Afecţiuni cardiace

– Afecţiuni gastro-intestinale
https://www.youtube.com/watch?v=WuyPuH9ojCE
– Cancer
9
Stres pozitiv vs. Stres negativ
Optim

Lipsa de
stres
Exces de
stres

10
 Sindromul de Adaptare Generală
Selye, 1956
– Stadiul reacţiei de alarmă – corpul declanşează mecanismele de
apărare - reacţia de tip luptă sau fugi (această reacţie te
pregăteşte ori pentru a evita pentru a te proteja în situaţiile
periculoase)

– Stadiul de rezistenţă – corpul tău încearcă să recupereze

homeostazia şi să se adapteze

– Stadiul de extenuare – corpul tău, după o lungă perioadă de

stres, e posibil să nu mai aibă capacitatea de a lupta împotriva
stresorilor. În acest stadiu te simţi extenuat: apar oboseala,
epuizarea profesională, depresia, anxietatea, o rezistenţă scăzută
la stres. 11
 Teorian Coping-ului
(Richard Lazarus)

• Richard Lazarus (1922-2002), psiholog, a fost un pionier în

cercetarea stresului

• Teoria lui se centrează pe felul în care persoana face faţă

agentului stresor

• Persoana – relaţia cu mediul înconjurător şi aprecierea cognitivă

sunt doi factori care preced reacţia de stres.

• Persoana – relaţia cu mediul înconjurător include: trăsăturile de

personalitate, convingerile, factorii culturali, şi evenimentele zilnice.

12
(Lazarus 1990, Lazarus & Folkman, 1984)
 Lazarus & Folkman (1984)
definesc stresul ca:

“o relaţie particulară dintre persoană şi mediul de

lucru, relaţie pe care persoana o apreciază ca
depăşind resursele sale interioare şi punându-i în
pericol starea de bine"

13
 Teoria Coping-ului
(Richard Lazarus)

• Aprecierea primară descrie luarea unei decizii atunci

când o condiţie este ameninţătoare sau pozitivă,
relevantă or irelevantă

• Aprecierea secundară este aprecierea făcută în privinţa

resurselor disponibile să ajute la combaterea sau la
învingerea factorilor stresori.

14
 Metode de a face faţă situaţiei (Lazarus)

• Metode de a face faţă situaţiei centrate pe problema în sine

• Căutarea de informaţii

• Preluarea controlului

• Evaluarea situaţiei: aspecte negative şi pozitive

• Metode de a face faţă situaţiei centrate pe emoţie

• Visarea cu ochii deschişi

• Eschivarea

• Minimizarea

15
16
 Stresul şi Asistenţa medicală
• Factorii stresori în domeniul îngrijirii medicale
– Slujba sau solicitările slujbei: asistenţii medicali îşi asumă
responsabilităţi pentru care nu sunt pregătiţi, munca peste
program, munca în schimburi

– Atribuţii de muncă fără o pregătire prealabilă

– Factorii organizaţionali: non supportive mediu organizaţional,

factorii financiari, personal necorespunzător

– Conflicte în mediul de lucru

– Conflicte între muncă şi rolul familial

– Asistenţa pacienţilor aflaţi during end of life stage

– Expunerea la substanţe infecţioase şi nocive

17
 Stresul şi epuizarea
profesională
• Epuizarea profesională este considerată răspunsul sau reacţia
persoanei la o muncă stresantă şi de durată.

• un răspuns al corpului uman la stresul permanent, care are o

legătură direct cu jobul persoanei în cauză

• Dacă angajatul resimte expunerea la factorii stresori ca pe o

nemulţumire, fără a dispune de metode eficiente de a face faţă
situaţiei, atunci apare epuizarea profesională.

18
 Epuizarea profesională

• Trei dimensiuni esențiale ale epuizării profesionale (Maslach &

Keinan, 2005)
• Extenuarea emoțională (sentimente de extenuare, lipsă de energie și
suprasolicitare fizică și emoțională )
• Depersonalizarea (atitudini negative şi cinice sau reacţii exagerat de
detaşate faţă de beneficiarii serviciului de îngrijiire )
• Lipsa de realizare şi afirmare de sine (sentimente de insuficienţă)

• Consecințele epuizării profesionale

• Nivel personal (fizic, emoţional şi atitudini comportamentale)
• Nivel profesional (absenteism, productivitate redusă, missed nursing care,
pierderi de locuri de muncă)

• Epuizarea profesională este considerată un fenomen multidimensional.

Încercările de a face faţă epuizării profesionale sunt unidimensionale şi
deci, nepotrivite (Bruce, 2009)
Bruce, S.P. (2009). Recognising stress and avoiding burnout. Currents in Pharmacy Teaching and Learning, 1:57-64 19
 Cauzele care duc la epuizarea
profesională
• 3 cauze esențiale sunt asociate cu epuizarea
profesională (Kozak et al, 2013) :

– Factorii profesionali
– Stilul de viață
– Trăsăturile de personalitate

Kozak, A, Kersten, M. Schillmoeller, Z. , Nienhaus, A. (2013).Psychosocial work –related predictors and

consequesnces of personal burnout among staff working with people with intellectual disabilities. Research in
Developmental Disabilities, 34:102-115

20
 Sfaturi de prevenţie a epuizării
profesionale
Nivel personal
• Încetinește ritmul de lucru atunci când te simţi lipsit de energie
• Luarea deciziilor
• Gestionarea timpului (dedică timp relaxării , fă-ţi timp pentru astfel de activităţi, fără
legătură cu munca, dar şi pentru viaţa socială)
• Fixează-ţi limitele/graniţele profesionale şi personale
• Lucrează asupra relaţiilor profesionale (cu colegii de muncă)
• Caută provocări noi atunci când te simți copleșit de rutină
• Fă schimbări mici în fiecare zi
• Îmbunătăţeşte-ţi capacitatea de a face faţă situaţiilor stresante
• Sporeşte-ți creativitatea
• Fă exerciții în mod regulat
• Mănâncă sănătos
• Începe ceva nou

21
 Sfaturi de prevenţie a epuizării
profesionale
Nivel managerial
• Fii flexibil şi realist.
• Îmbunătăţeşte controlul de sine al angajaţilor şi rezistenţa la
epuizare profesională oferindu-le o descriere specifică şi clară a
jobului, job care concordă cu abilităţile şi motivaţia angajaţilor.
• Oferă feedback constructiv şi merituos.
• Oferă angajaţilor accesul la o reţea a experţilor (consultanţi)
• Creşte motivaţia (recompense, oportunităţi de formare
profesională).
• Evită rutina şi sporeşte profitul şi performanţa prin rotirea
posturilor şi a personalului. 22