Cuprins

Introducere. Teoria modernă a portofoliului investițional.........................................2

Caracteristica generală a portofoliului investițional..................................................3

Rolul managerului de portofoliu...............................................................................4

Activitatea de gestiune a portofoliului investițional la etapa actuală în Republica

Moldova.....................................................................................................................5

Concluzii....................................................................................................................7

Bibliografie................................................................................................................9

1
 Introducere. Teoria modernă a portofoliului investițional.

Teoria moderna a portofoliului a fost elaborata in ideea determinarii unui

model rentabilitate - risc utilizat pentru evaluarea performantelor investitiilor
financiare. Un accent deosebit este plasat pe problematica determinarii riscului
investitional.
Conceptul determinarii riscului nu a fost utilizat începand cu anii 1940-1950
pentru analiza riscului investițional al companiilor, atat de catre analisti externi cat
si interni in raport cu compania.
Privitor la piața de capital în Republica Moldova, putem afirma că este
adoptată aceeași poziție față de problematica determinării riscurilor, iar potrivit
Planului de acţiuni aferent implementării Strategiei de dezvoltare a pieţei
financiare nebancare pentru anii 2018–2022, se impune elaborarea standardelor
minime pentru supravegherea bazată pe risc pe piața de capital, ce aduce implicări
nemijlocite și în activitatea de gestiune a portofoliului investițional.
Pe masura cresterii solicitarilor de finantare a firmelor pe pietele de capital si
odata cu sporirea gradului de reglementare a acestor piete sub aspectul cerintelor
de diseminare a informatiilor publice, companiile si-au dezvoltat sisteme de control
al riscului operatiunilor proprii.
În prezent se incearca determinarea unei legaturi directe intre operatiunile
companiilor si valoarea de piata a actiunilor acestora prin intermediul teoriei
moderne a portofoliului. Sunt avute in vedere urmatoarele :
 Nivelul investitiilor unei firme determina profitabilitatea viitoare a acesteia.
 Investitorii intocmesc anumite scenarii asupra evolutiilor viitoare a
volumului vanzarilor si asupra costurilor operationale ale firmei.
 Cu cat gradul de acuratete al acestor scenarii este mai ridicat cu atat este mai
ridicata probabilitatea ca acestea sa se realizeze efectiv (deci riscul investitional
este mai redus).
 Profitabilitatea viitoare este determinanta valorii actuale a actiunilor firmei.

2
  Interesul proprietarilor companiei este maximizarea valorii investitiei lor.
Acest lucru presupune existenta unui sistem de determinare permanenta a valorii
acestei investitii.
 Obiectivul managementului companiei este cresterea continua a valorii
companiei, o valoare ridicata a acestor actiuni insemnand si un interes sporit pentru
acestea (conform principiului cererii si ofertei: pretul creste atunci cand cererea
depaseste oferta).
Obiectivele centrale urmarite in cadrul teoriei moderne a portofoliului sunt:
 definirea notiunii de risc si cuantificarea riscurilor asociate investitiilor
in diferite instrumente financiare;
 determinarea celor mai bune variante rentabilitate - risc disponibile in
portofoliile realizabile de investitii
 determinarea si alegerea portofoliu optim.

Caracteristica generală a portofoliului investițional.

Portofoliul este un ansamblu de valori mobiliare de care dispune o persoana

fizica sau juridica, la un moment dat, care este format din actiuni, obligatiuni, sau
alte titluri, achizitionate de la emitenti sau de pe piata secundara, in vederea
obtinerii unor rentabilitati viitoare.
O mare parte din plasamentele în instrumente financiare o dețin investiţiile în
hîrtiile de valoare care reprezintă un important obiect de investire atît pentru
instituţiile publice cît şi pentru investitorii privaţi.
Cu alte cuvinte investiţiile de portofoliu reprezintă un plasament într-o
totalitate de hîrtii de valoare. Şi deci, conform poziţiilor adoptate pe plan
internaţional,orice totalitate a valorilor investiţionale aflate în proprietatea unui
investitor este numită portofoliu investiţional.
Teoria portofoliului constituie o abordare complexa a deciziei de a investi,
care ii permite unui investitor sa clasifice, sa estimeze si sa controleze atat tipul,
cat si marimea riscului si a castigului estimat. Un element esential al teoriei
3
portofoliului este faptul ca acesta cuantifica relatia dintre risc si castig, precum si
ipoteza potrivit careia investitorii trebuie compensati pentru riscurile pe care si le
asuma. Teoria portofoliului porneste de la analiza traditionala a valorilor mobiliare,
punand accentul pe modalitatea de determinare a portofoliului eficient (ce valori
mobiliare intra in acesta si in ce procente).
Gestiunea portofoliului are in vedere in primul alegerea unei structuri
eficiente a titlurilor, adica pentru acelasi grad de risc sa ofere o rata a rentabilitatii
mai ridicata sau invers, pentru acelasi randament sa prezinte un grad mai redus de
risc. Gestiunea portofoliului presupune compararea si selectarea titlurilor detinute
in functie de randamentul si riscul lor, in conditiile anticiparii pe cat posibil a
mersului pietei financiare.
Portofoliul eficient este portofoliul care are un risc minim pentru o
rentabilitate data sau o rentabilitate maxima pentru un risc asumat.

Rolul managerului de portofoliu.

In contextul actual extrem de dinamic al evolutiilor inregistrate pe pietele

financiare ale lumii si al diversificarii continue a instrumentelor financiare,
gestiunea unui portofoliu de valori mobiliare devine o misiune deosebit de
complexa si solicitanta.
Aceasta misiune devine si mai dificila in conditiile in care plasamentele se
efectueaza in conditiile unei piete financiare emergente cum este cea din Republica
Moldova in momentul de fata.
O mare importanță o au atât selectarea emitenților de valori mobiliare, cât si a
societăților de investiții care se vor ocupa de intermedierea tranzactiilor.
In privinta activitatii operative, de o mare importanta este monitorizarea
zilnica a pozitiilor (valorilor mobiliare) detinute si verificarea rapoartelor de
tranzactionare.
Gestiunea portofoliului este o stiinta – dupa unii autori un mixt intre stiinta si
arta - care necesita o foarte buna cunoastere a comportamentului cotatiilor bursiere
4
si a factorilor care le influenteaza si o la fel de buna cunoastere a tehnicilor si
metodelor de modelare matematica si statistica de previziune si de optimizare .
Recomandarile pentru o gestiune eficienta raman riscante, ca urmare a
imprevizibilului activitatilor bursiere. Realizarea unei performante superioare
mediei in gestiunea unui portofoliu nu este imposibila, fiind insa o sarcina dificila
si chiar foarte costisitoare (cheltuieli de studiu a pietei bursiere, comisioane de
tranzactionare, etc.).
Determinarea riscului investitional pe baza datelor statistice ofera intotdeauna
o buna estimare a volatilitatii viitoare a titlului sau portofoliului considerat,
analistul financiar poate ajusta aceasta volatilitate determinata statistic pe baza
cunoasterii evenimentelor bursiere recente si a anticiparilor sale privind evolutia
pietei de capital.
Previziunile sunt foarte importante, ele trebuind sa ia in considerare tendintele
macroeconomice, tendintele indicelui general al pietei bursiere, ale ratei dobanzii,
sau ale inflatiei, acestea avand incidente directe asupra cotatiei fiecarei valori
mobiliare. Analistul financiar realizeaza previziuni ale reactiei cursurilor fiecarui
titlu la diverse scenarii socio-economice, previziuni de natura sa ghideze activitatea
managerului de portofoliu pe o piata marcata de cresterea deosebita a riscurilor
bursiere.
În concluzie, managerul de portofoliu trebuie sa fie o persoana competenta, cu
experienta si reputatie personala buna pe piata de capital si care sa fie remunerata
corespunzator activitatii depuse si calitatilor mentionate, folosindu-se diverse
modalitati de stimulare a activitatii sale.

Activitatea de gestiune a portofoliului investițional la etapa actuală în

Republica Moldova.

Pe piața de capital în Republica Moldova, activitatea de gestiune a prtofoliului

investițional este reglementată de Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, sub
denumirea de management al portofoliului.

5
 Conform acestei legi, acesta este denumit în felul următor: management al
portofoliului – management al portofoliului format din unul sau mai multe
instrumente financiare, pe o bază discreţionară şi individualizată, în conformitate
cu mandatul dat de client.
Această activitate poate fi prestată de către societățile de investiții ce dețin
Licență eliberată de către Comisia Națională a Pieței Financiare. Modalitatea de
prestare a acestei activități este reglementată de Regulamentul 49/3 privind
serviciile și activitățile de investiții după cum urmează în textul expus în
continuare.
Management al portofoliului se consideră gestionarea portofoliului clientului,
format din unul sau mai multe instrumente financiare, pe o bază discreţionară şi
individualizată, în conformitate cu mandatul dat de client.
La gestionarea portofoliului conform instrucțiunilor clientului, societatea de
investiții aplică principii exacte și furnizează la fiecare solicitare a unui client sau a
reprezentantului acestuia, în limitele mandatului său, informații privind soldul
portofoliului clientului și operațiunile efectuate în gestionarea acestuia.
Se interzice:
1) luarea deciziilor de investiții în contul unui client pe baza sau în legătură cu
informații privind investițiile proprii ale societății de investiții,
2) luarea deciziilor de investiții în contul unui client pe baza sau în legătură cu
informații privind conturile și ordinele altor clienți,
3) luarea deciziilor de investiții în contul unui client pe baza sau în legătură cu
informații de natură confidențială.
Gestionarea portofoliului de către societatea de investiții se face în contul
clientului, asupra portofoliului acestuia, în funcție de profilul investițional al
clientului și riscul asumat de către client, cu respectarea clauzelor și limitelor
prevăzute de către client în contractul de intermediere.
În luarea deciziilor privind gestionarea discreționară a portofoliului clientului
întru atingerea obiectivului de sporire a valorii portofoliului administrat, societatea
de investiții acționează cu bună credință și depune toată diligența necesară,
6
respectînd normele deontologice care guvernează activitatea sa. Societatea de
investiții nu oferă niciun fel de garanție referitoare la profitabilitatea gestionării
portofoliului clientului sau a instrumentelor financiare deținute în portofoliu.
Societatea de investiții evaluează zilnic portofoliul gestionat și comunică
clientului, conform modului prevăzut în contractul de intermediere, orice
informații cerute de acesta avînd legatură cu portofoliul gestionat.
Societatea de investiții poate include în portofoliul clientului orice tipuri de
instrumente financiare și poate efectua toate tipurile de tranzacții cu aceste
instrumente financiare în limitele impuse de client.

Concluzii.
Pentru a maximiza eficiența portofoliului investițional, se impune necesitatea
urmării următoarelor reguli:
 Investitorul trebuie să cunoască bine scopurile și posibilitățile
investiționale, altfel, eventualele erori (care, în cele mai dese cazuri, se soldează cu
pierderi) sunt inevitabile.
 Nu investiți decât dispunând de un plan bine elaborat și aprobat în
prealabil. Nu este de dorit ca procesul investițional să decurgă în mod spontan, căci
este foarte probabil că vor fi comise erori serioase.
 Nu trebuie uitat că, în momentul desfășurării procesului investițional, pe
piața valorilor mobiliare, vor activa mai mulți operatori ai pieței care au scopurile,
posibilitățile, metodele lor de activitate și care exercită o anumită influență asupra
proceselor de pe piața de capital. Cunoașterea lor vă va înlesni mult desfășurarea
procesului investițional.
 Alegeți foarte meticulos societatea de investiții care vă oferă servicii de
intermediere pe piața de capital, în cazul în care aceasta nu dispune de experiența
necesară, nu se interesează de scopurile, posibilitățile, specificul activității
investitorului, ci, dimpotrivă, ține numai la realizarea intereselor proprii într-o
specializare prea îngustă, se recomandă să se renunțe la serviciile acestui
intermediar.
7
 În concluzie, în cazul promovării unei activități investiționale active, este
destul de complicată evitarea pierderilor, însă pierderile financiare trebuie să
devină un imbold spre o analiză mai serioasă a activității investitorului, precum și
spre întreprinderea unor măsuri adecvate de diminuare a pierderilor în procesul
investițional.

8
 Bibliografie

1. https://www.academia.edu/6916397/GESTIUNEA_PORTOFOLIULUI_
DE_VALORI_MOBILIARE_Ion_Bor%C5%9F_doctor_%C3%AEn_econo
mie
2. http://www.scritub.com/economie/GESTIUNEA-PORTOFOLIULUI-
DE-VAL52923.php
3. https://www.scribd.com/document/202851990/Portofoliu-Investitional
4. Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital;
5. Regulamentul nr. 49/3 din 26.08.2015 privind serviciile şi activităţile de
investiţii.