Sunteți pe pagina 1din 24

1. Dezvoltarea embriologică a feţei.

Dezvoltarea cefalică la sfîrşitul primei


luni.
*Dezv embrionara are loc in timpul neurulatiei din foita ectodermala. Partea cefalica apare
in sapt 4 a dezv intrauterine. Tubul neural se dezv in partea craniala si la inceput prezinta 3
vezicule: prozencefal, mezencefal, rombencefal. Proeminenta determinata de cresterea
encefalului e denumita tubercul fronto nazal si reprezinta totalitatea elem mezodermale,
ectodermale si mezenchimale importante in dezv encefalului. Celulele cresteu neurale
mgreaza si se diferentiaza formind elem faciale. La nivel cefalic cel crestei neurale se
distribuie in:
-cel dispersate la nivelul supraf epiteliale agregate in diverse strucutir asemanatoare
ganglionilor nervosi.
-cel diferentiate in mezenchimul la nivelul masivului facial: os, cartilaj, tes conj, muschi,
cel dentare.
*Dupa partea dorsala a sacului vitelin se form tubul intestinal, partea cea mai craniana e
reprez de faringele primitiv. Intre proeminentele fronto nazala si cardiaca exista o
depresiune profunda, stomodeum sau gura primitiva inchisa de mem orofaringiana.
Mezodermul ce inconjoara orif bucal primitv se dezv rapid determinind aparitia mugurilor
faciali: 1 frontal ce form latura transversala sup a pentagonului stomodeum, 2 muguri nazali
int si 2 ext, 2 muguri maxilari sup ce form laturile oblice supero laterale, 2 muguri mand ce
form laturile oblice infero laterale.

2. Variaţiile patologice ale erupţiei dentare.


*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-incluzie dentara: apex inchis, si a trecut mai mult de 2 ani de la termen.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, nanism familial, dereglari metabolice si de
alimentatie, rahitismul, dereglari endocrine, ingectii contagioase. Local: resorbtie
patologica, procese inflamatorii a parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea
spatiului, tumori, dinti supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea ap fixe cu
tractiune, indepartarea factorului cauzal, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.

3. Ocluzia în dentaţia temporară. Planul post-lacteal. Poziţiile


planului post-lacteal.
*Ocluzia dintilor temporari apare la realizarea contactului dintre incisivii sup si inf; ocluzia
se stabilizeaza la 1,6 ani la aparitia mol 1 temporari cu producerea primii inaltari
fiziologice. Cuspidul mand articuleaza inaintea cuspidului max, cuspid ML sup in fosa
centrala a mol inf, incisivii fiind in poz verticala. Mol II temporar e mai mare in sens MD
decit cel sup, formind planul postlacteal. In ocluzia caninilor, cuspidul tre sa vina in
interlinia dintre I mol temp si canin inf. In plan vertical supraacoperire frontala ½ norma.
*Planul postlacteal:in norma poat fi o linie dreapta acest raportul preluat de mol 1
permanenti stabileste o ocluzie neutra. Cel in treapta mezializata poate determina o ocluzie
mezializata in dentitia permanenta daca apare o macrognatie sau la pierderea precoce a mol
II temporar cu mmigrarea mol I perm. In aceeasi situatie se poate ajunge si la o ocluzie
neutra daca mand are o crestere suplimentara timp de 4-6 ani in comparatie cu max sup si
daca mol 1 inf ocupa spatiu suplimentar dupa deplasarea mol II temp cu premol 2 definitiv.
Planul postlacteal in treapta distalizata-anormal, duce la form ocluziei distalizate in ocluzia
perm.

4. Ocluzia în dentaţia mixtă. Caracteristica clinico- morfologică.


*Ocluzia in dentitia mixta : intre 5-7 ani erupe mol 1 perm inf, dupa 6-12 luni cel sup
stabilind raportul de ocluzie normal-cheia de ocluzie Angle. Cuspid MV a sup in foseta MV
inf. Mol 1 permm inf migreaza corporal mezial, vertical si V pin la realizarea contactului cu
dintii antagonisti. Initial la eruperea mol 1 sup se stabileste un angrenaj cuspid cuspid. Intre
5-8 ani are loc eruptia incisivilor, stabilind limitele M si D a spatiului disponibil pentru
eruptia caninului si premol. Incisivii centrali inf initial ocupa o poz linguala la pres
exercitata de limba se aliniaza in poz corecta. In sens vertical vor veni in contact cap la cap
cu marg incizale a incisivilor centrali temporari sup. Incisivii centrali sup intre 7-8 ani in
poz palatinala si migreaza vertical, V si D pin la intilnirea antagonistilor. Incisivi lat inf
erup lingual, alinierea se produce prin distalizarea caninului temporar. Intre 9-11 erupe
grupul canin premol. La mand erupe mai intii caninul, apoi premol si mol 2, la
maxilapremol 1 erupe inaintea caninului in locul mol 1 temp. La eruptia caninului sup
acesta migreaza M , vertical si palatinal ducind la mezializarea si inchiderea sau reducerea
diastemelor.

5. Ocluzia în dentaţia permanentă. Caracteristica clinico-


morfologică
*Ocluzia in dentitia permanenta: mol 2 perm erup intre 10-12 ani la fete, si 12-16 ani la
baieti. Cei inf erup primii si prin realizarea contactului ocluzal cu dintii antagonisti produce
a 3 inaltare de ocluzie, condilii mand adaptinduse complet la cele doua versante. In eruptia
verticala, mol 2 efectueaza migrare meziala cu una transversala si erup cu o inclinare
palatinala. In migrarea meziala axul lor se redreseaza si supraf ocluzala devine paralela cu
planul conventional de ocluzie. Migrarea incompleta sau anormala determina stabilirea unor
malocluzii. Formarea completa se incheie cu eruptia celor mol 3 perm. Eruptia mol 3 inf
stimuleaza alungirea si largirea arcadei inf prin resorbtia marg ant a ram ascendent a mand
si apozitia pe marg post si pe fata ext a regiunii angulare, mand deplasinduse in jos si
inainte favorizind inaltarea ocluziei cu reducerea supraocluziei frontale. Inclinarea meziala
determina mezializarea tuturor dintilor ant. Eruptia mol 3 sup poate determina o
vestibularizare a incisivilor lat sup si tendinta de mezializare a dintilor in absenta dezv proc
alv in plan sagital la nivelul suturii palato maxilare.

6. Deglutiţia atipică.Tipuri de deglutiţie.Tulburările în dezvoltarea


aparatului dento- maxilar provocate de deglutiţie atipică.
*Deglutia atipica: reminiscenta comportamentului lingual ca o imaturizare a functiei de
deglutitie. Poate fi un sm intr-un sd determinat, cauze morfologice: macroglosie, fren scurt,
sau obicei vicios.
*Tipuri de deglutitie: deglutitie infantila, deglutitie atipica, deglutitie normala.
*Tulburarile provocate: are loc ruperea echilibrului muschilor limbii, maseter si orbicular al
buzei-fortele nu se mai transmit in directia laterala si post. Astfel, musc orbiculari pierd
caraterul de orpitoti pentru incisivi, limba nu mentine contactul cu bolta palatina. Cind
limba se proiecteaza pe incisivi se realizeaza ocluzie in zona laterala, incisivii fiind
vestibularizati. Cind limba e plasata interincisival se produce hipotonia mus maseter si
orbicular, mus mentalis in hipertonie, are loc intruzia incisivizol cu ocluzie deschisa. Cind
limba este in zona frontala si laterala se formeaza ocluzia deschisa latero-fronto-laterala.

7. Dereglari de respiratie orala. Tabloul clinic al respiratiei orale.


Tratamentul.
*Respiratia normala este cea nazala, insa datorita necesitatii crescute sau dificultatilor de
trecere a aerului prin cav nazala, se face apel la resp orala.
*Clinica: aerul inspirat are actiune directa asupra boltii palatine provocind compresiune de
maxilar, reducerea pres din sinusul max duce la ingustarea lui, lipsa de eficienta a buzei sup
cu deplasarea incisivilor in prodentie, compresiunea lat a mus buccinator, modificari in
comportamentul hioidian cu retropozitia mand si a limbii, lipsa stimulilor naturali de
crestere a ansamblului nazal si a zonelor limitrofe, prezenta vegetatiilor limfoepiteliale care
determina o deplasare inainte a mand., limba se coboara si se proiecteaza penste incisivi
intruzindui, ocluzie deschisa.
*Tratament: ortodontic prin aplicarea aparatelor mobilizabile, eliminarea factorului cauzal.

8. Obiceiurile vicioase în apariţia anomaliilor dento-maxilare.


*Obiceiurile vicioase : deprinderi , gesturi insusite spontan de subiect, practicate in mod
consecvent pe o durata indelungata a existentei, cu o anumita frecventa, ritmicitate si
ntensitate si care in perioada dezv ap dento max, in corelatie cu alti factori pot genera sau
agrava anomaliile dento maxilare. Toate aceste obiceiuri modifica echilibrul dintre fortele
musculare antagoniste, determinind o dezv neproportionala a elem scheletice pe care se
insera.
-obiceiuri de postura vicioasa a corpului, capului, mand, in timp de veghe, in timpul
somnului sau al activitatilor.
-obicceiuri de sugere a degetelor, buzelor, diverse obiecte.
-obiceiuri de interpozitie a limbii sau a unor obiecte pe care le musca.

9. Terminologia în Ortodonţie. Radicalul. Prefixul. Calificativul.


*Radicalul: desemneaza organul deformat sau deplasat- cheilie pentru buze, melie pentru
obraji, gnatie pentru maxilare, genie pentru menton, cluzie pentru articulare, pozitie pentru
dinti.
*Prefixul: precizeaza sensul deplasarii:
-in plan sagital: pro (deplasari spre ant), retro (deplasari spre post).
-in plan trasnversal: endo (poz apropiata de linia medio sagitala), exo (poz indepartata de
linia medio sagitala), latero( deplasarea de lateralitate a liniei medio sagitale),
-in plan vertical: infra (pentru a indica o dezv insuficienta), supra ( pentru o dezv verticala
exagerata), infra (dintele nu a atins planul ocluzal), supra (dintele a depasit planul de
ocluzie), disto( pentru indepartarea de linia interincisivala), mezio (deplasara spre linia
interincsivala), linguo(deplasare spre limba), vestibulo (deplasare spre vestibul).
*Calificativul: precizeaza sediul exact al anomaliei calificative:
-care precizeaza partea anatomica lezata: faciala totala, sup si inf; jugala; labiala sup , inf,
labio mentoniera; maxilara sup si inf; mentoniera, alveolara, uni sau bimaxilara.
-care indica partea deplasata: unilat sau bilat, dreapta sau stinga, simetrica sau asimetrica.
-care specifica sediul malocluziei sau malpozitiei: incisiv, canin, premolar, molar; sup sau
inf, total sau partial (coronar, radicular sau apical);
-care precizeaza varietatea de deplasare dentara: gresiune (deplasarea dintelui in totalitate),
versiune (inclinarea dintelui atunci cind axul sau este rectiliniu), rotatie (deplasarea dintelui
in jurul axului vertical), torsiune (in cazul rotarii coronare).

10. Examenul fotostatic. Interpretarea fotografiei de profil.


*Examenul fotostatic reda imaginea profilului fetei si caracteristicele scheletului acestuia,
stabileste simetria fetei, reprezinta un document in urmarirea eficientei tratamentului cu
importanta didactica si stiintifica. Se realizeaza 3 fotografii: una din norma frontala, din
norma laterala dreapta, una de suris in semiprofil sau de fata. Fotografia se face la o
distanta de 60-70 cm, cu iluminarea egala a cimpului.
*Fotografia de profil: pune in evidenta poz sagitala a max, proportia etajelor, aspectul de
divergenta faciala, treapta buzelor, se evidentiata concavitatea sau convexitatea in etajul inf,
relatia intermaxilara. Se traseaza urmatoarele planuri: planul Frankfurd-porion
orbitale(orizontal), planul Simon-orbito frontal, planu Dreyfuss-nazo frontal(perpendiculare
pe frankfurt, spatiul dintre ele=cinpul de profil=13-14, 15-17mm). Dupa dreyfus- 3 tipuri de
profil(drept, concav, convex)Profil ideal-punctul subnazal-pe verticala ce trece prin nasion,
pogonion cuatnat-mijlocul cimpului de profil,gnation cutanat-inaintea planului orbitar
simon.
Schwarz descrie 9 variante:
-profil drept: retruziv, mediu, protruziv
-profil convex: retruziv, mediu, protruziv
-profil concav: retruziv, mediu, protruziv.

11. Examenul radiologic în Ortodonţie. Incidenţa endoorala cu film ocluzal


( Simpson).
*Exam Rg in ortodontie: ajuta la completarea si elucidarea unui diagnostic, stabilirea unui
plan de tratament, verificarea eficientei tratamentului. In practica ordotontica se utilizeaza
Rg cu film intraoral: dento alveolo dentara, cu film ocluzal (muscat), Rg cu film exooral:
panoramica simpla, ortopantomografia, teleradiografia.
*Incidenta endoorala cu film ocluzal (Simpson): se foloseste pentru dintii inclusi si cei
ectopici, pentru aprecierea corecta a poz coroanei in sens vestibulo oral. Incidenta Simpson
este deplasata lateral fiind perpendiculara pe planul de ocluzie si centrata pe elementul de
radiografiat. Dezavantajul ei este faptul ca in cazul incluziilor bilaterale necesita 2 clisee.
12. Ortopantomografia. Tehnica de realizare. Aprecierea scheletului
masivului facial.
*Ortopantomografia: se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectie
desfasurata pe una si aceeasi pelicula a ambelor arcade dentare in ocluzie centrica, stare de
postura a mand sau la o deschidere maxima a gurii. Centrarea aparatului dentomax se face
arbitrar, ca reper e luat max sup.
*Aprecierea:
-se evidentiaza structura maxilarului sup mai clar decit cea mand, cu suprapunerea imaginii
cor dintilor inf peste cor dintilor sup. In plan transversal se poate urmari pozitionarea
liniilor interincisivale, concordanta de sincondroza mentonierea si a spinei nazale ant. In
plan vertical gradul de supraacoperire cit si a inocluziei
-se poate aprecia simetria dezv celor doua articulatii, structura parodontala sunt puse in
evidenta la ambele maxilare cu exceptia zonei ant
-determinarea dimensiunilor relative a ram mand, deschiderea unghiului mand, modelul de
crestere condilian, cudura canalului mand, aspectul simfizei mentoniere. Densitatea osoasa.

13. Examenul antropometric. Determinarea dimensiunilor faciale.


*Metoda antropometrica se bazeaza pe egalitatea celor 3 etaje ale fetei. Metoda Tzeizind
care are la baza canonul numit sectiunea de aur, necesita aplicarea operatiunilor matematice
compuse, mai usor daca se utilizeaza compas Apenrot-Gheringher.
*Indexul de lung/lat a craniului se bazeaza pe estimarea antropometrica (masuratori faciale
dupa Izard)a largirii max si a lung max a craniului: l = (largimea max/lung max) x100
clasificarea: dolicocefalic (craniu lung 75,9), mezocefal 76-80,9, brahicefal (scurt 81-85,5),
hiperbrahicefal .
*Indexul morfologic facial: l=(h faciala/lat bizigomatica)x100. Clasificarea: tip mediteran
sau caucazian(infatisare larga si tendinta la brahignatie), tip nordic (cu fata lungita si
ingusta), tip asiatic (cu pometii largi si plati), tip negroid (cu buzele groase si protrusive),
euriprosop (fata scurta), mezoprosop (fata medie), lateroprosop (fata lunga).

14.Clasificarea materialelor de amprentare folosite in


ortodontie.
*Elastice:
-hidrocoloizii reversibili : Gelin, Dentacol, Coltoloid
-hidrocoloizi ireversibili alginate : Stomalgin, Altex, Zelex, Ypen, Elastic, Kromopan
-elastomeri de sinteza siliconice: Sielast, Dentaflex, Reprosil, Xantopren, Optosil, Silaplast.

15.Indicele alveolo-maxilar ( Korkhaus).


*Korkhaus ( pentru a masura inocluzia sagitala) de la muchia incizala a inf la muchia
incizala a sup. Muchia incizala inf poate fi plasata ant celei sup si relatia de ocluzie este
denumita raport sau ocluzie inversa. Cind intre dintii inf si cei sup exista spatiu invers in
cadrul ocluziei inverse, aceasa se denumeste inocluzie sagitala inversa. Norma -2mm.
16.Indicele alveolo-maxilar ( Pont ).
*Pont ( pentru aprecierea dezv arc alveolo dentare in plan sagital si transversal) raporteaza
latimea arc, masurata la nivelul premo si mol, si lung la nivelul premol la suma diametrelor
maxime ale celor 4 incisivi sup, definita ca suma incisiva notata SI care are norma 28-34
mm –normodentie, cind e mai mica –microdentie, cind e mai mare-macrodentie. Indicii
calculati sunt:
IP diametrul interpremolar=(SIx100)/80 pentru ambele arc
IM diametrul intermolar=(Six100) /64 pentru ambele arc
LP lung premol sup=IP/2 pentru ambele arcade
Ip lung premol inf= (IP/2)-2 pentru arc inf
*Reperele pentru indicii masurati:
-indicele premol se masoara pentru arc sup din centrul supraf ocluzale a premol1 de o parte
si de alta; pentru arc inf din punctul cel mai V al punctului de contact dintre premol pe de o
parte si alta.
-indicele molar se masoara: pentru arc sup din foseta centrala a mol1 sup pe de o parte si
alta; pentru arc inf din virful 2 cuspid V, centro V sau medio V al mol 1 inf de o parte si de
alta.
-lung ant sup se masoara de la punctul incizal sup, pe linia median pina la intersectia cu IP
sup.
-lung ant inf se masoara de la punctul incizal inf pe linia mediana pina la intersectia cu Ip
inf.

17.Metode de interpretare cefalometrică utilizate în practica


ortodontică.
*Analiza dupa Steiner: descrie fata pacientilor dupa relatia max cu mand, folosind punctul
B pentru aprecierea poz mentonului. Clasifica anomaliile scheletice in functie de valoarea
unghiului ANB care e folosit ca diferenta intre unghiurile SNA si SNB.
-ocluzia cl I corespunde unghi ANB de +2 ( norma 0-4 grade)
-ocluzia cl II ungiul ANB peste 4,5
-ocluzie cl III unghi ANB cu valoare negativa.
*Analiza dupa Ricketts: determina unghiul facial si axul facial in conformitate cu valorile
lor determinind tip dolicocefalic, meziocefalic si brahiocefalic.
*Analiza Tweed:
-unghiul FMA=25(+-3): planul mandibular cu orizontala de la Frankfurd, determina
inaltimea faciala
-unghiul FMIA=67 (+-3): ax incisivilor inf cu orizontala de la Frankfurd, retrodentia,
prodentia
-unghiul IMPA=88(+-3): ax incisivilor inf cu planul mand,
18.Forţa ortodontică. Caracteristica generală. Clasificarea
forţelor ortodontice.
*Forta ortodontica: forta care actioneaza asupra dintilor atit in momentul echilibrarii cit si
dezechilibrarii. Fortele care tin de dezv influenteaza pozitia dintilor si stabilirea rel de
ocluzie, sunt determinate de dezv max, a ATM, de fortele de eruptie determinate de mem
parodontala, de poz interstitiilor musculare. Fortele de vecinatate sunt generate de raportul
cu musc limbii, mus buccinator, forta mus ridicatori, de fortele ocluzale, de obiceiurile
vicioase sau de actiunea iatrogena stomatologica. Fiecare din forte actioneaza pe o directie
unica.
*Clasificarea: dupa ritmul de aplicare:
- intermidente: alterarea per de actiune cu cele de repaus, produse de ap mobile, activatoare;
exoorale de dispozitiv activ.
-discontinuu: surub in timpul activ, produse de firele rigide: edgewise. Altereaza per de
repaus ce permit organizarea tes. In momentul deplasarii dentare, forta din timpul activarii
rapid duce la deminiralizare.
-continuu: de ap fixe,arcuri,tractiuni elastice, resorturi de actiun indelungata cu o intensitate
constanta pe parcursul deplasarilor dentare, nu solicita reactivari frecvente.
*Dupa intensitate:
-subliminara: 15-20 g/cm2 stimuleaza trofica tes fara restructurarea lor(slabe)
-medii:20-50 schimbari circulatorii care asig deplasari dentare(mijlocii)
-supraliminare mai mult de 50 duc la atrofii si necroze tisulare.(mari, puternice)
*Forte endoorale:
-artificiale active, mecanice
-fiziologice: musculare, cu modif intensitatii si directiei de actiune
-anihilate cu actiune impiedicata, fiind considerate generatoare a anomaliilor.
*forte exoorale-capelina cu barbita, masca Deler(malocl cl 3)

19.Biomecanica forţelor ortodontice în diferite deplasări


dentare.
*Miscari de versiune (inclinare): cind o forta se aplica pe un dinte care nu este impiedicat
sa basculeze. Cor si rad se deplaseaza simultan dar in sens invers. Pres exercitata asupra cor
impinge dintele in sens opus fortei. Se form o zona de compresie la acest nivel, apoi la
nivel apical. Dintele pivoteaza in jurul hipomoglionului situat intre 1/3 mijl si 1/3 apicala.
*Miscare de gresiune: in plan orizontal-M, D, V, O; n sens vertical-ingresiuni sau
egresiuni; oblic pentru a deplasa numai rad. In gresiuni orizontale dintele se deplaseaza
paralel cu axul sau lung, forta e repartizata egal pe toata supraf rad de partea presiunii si
ramine slaba. Ingresiunea se face in acelasi sens cu ocluzia, e mai usor cind se aplica o forta
oblica in raport cu axul mare al dintelui. Egresiunea se face in sensul eruptiei dentare mai
usor de realizat cu cint mai putin se opun fortele ocluzale.
*Miscare de rotatie: in jurul ax mare rad. Daca rad e rotunda, rotatia implica o glisare intre
rad si alv cu o participare osoasa nula dar masiva fibroasa. Fibrele sunt intinse si frineaza
deplasarea pastrind un potential de recidiva.
*Miscarea de torque: deplasarea dintelui in sens VO, cor fiind mentinuta in loc. Forta e
repartizata pe toata supraf rad de partea pres, ea nu tre sa depaseasca 50-60 g pentru un
monorad.

20. Noţiuni de forţe extraorale. Tracţiunea extraorală cervicală.


*Forta exoorala: fortele exercitate de dispozitive ortodontice cu locul de sprijin in afara cav
orale, la nivelul coloanei cervicale sau in reg cranio faciala. Deosebim: forte post-ant
generate de masca Delaire, si forte ant-post generate de headgear si capelina. Rolul fortelor
exoorale este de a mentine o situatie stabila la nivelul arcului dentar; previne deplasare M1,
pot reduce deplasarea meziala, pot mentine rezultatete obtinute; produce deplasari dentare
realizind distalizari de grup dentar si a intregii arc, mezializari a arc dentare; intareste
ancorajul-reduce deplasarea dintelui in post, produce modificari la nivel scheletal.
*Tractiunea extraorala cervicala:
-ancorajului cervical sau low pull headgear. Utilizeaza pentru sprijin coloana cervicala, aici
se plaseaza banda prevazuta cu pernute pentru comfort, prezinta bandelete verticale prin
care se introduce banda elastica la extremitati cu un dispozitiv metalic triunghiular in care
se prinde cirligul arcului extraoral.
-ancoraj in reg occipitala si parietala: capelina cu 2 bandelete transversale, 2 oblice, o
bandeleta ant post uneste primele2 bandelete. Ancorajul occipital poate fi jos, mediu, inalt
(high pull head)
-banda cervicala cu capelina: combina sprijinul cerical cu cel occipital, dispozitiv in forma
literei C cu deschidere post-uneste banda cervicala si capelina; este prevazut cu retentii in
care se prinde inelul elastic care va primi inelul arcului extraoral.

21.Clasificarea aparatelor ortodontice.


*Dupa modul de agregare la arc dentara:
-mobilizabile: dispozitive fixate la arc dentara cu ajutorul elem de ancorare, indepartate si
repuse de pacient.
-mobile: se mentin prin apropierea activa a arc dentare sub actiunea muschilor mobilizabili
(activator, bionator, ap Frankel)
-fixe : fixate prin cementare sau lipire (colaj).
*Dupa cum intervin asupra tes:
-mecanice (active): forta datorita calitatilor materialelor din care sunt confectionate.
-functionale: au capacitatea de a modifica activitatea musculara, transformindo in forta
ortodontica.
-de contentie (pasive): mentin rezultatul dupa tratament.

22.Aparate de contenţie. Varietăţi. Indicaţii.


*Contentia : ansamblu de masuri, tehnici, mijloace care se instituie in continuarea unui
tratament activ.
*Indicatii: realizarea stabilitatii dintilor printro reorganizare solida a structurilor dento
parodontale; obtinerea unui echilibru ocluzal permanent,prevenirea sau limitarea unei
patologii care poate sa apara sau care exista, dobindirea echilibrului in matricile musculare
functionale si schelet, mentinerea alinierii corecte a dintilor in timpul fazei active.
*Varietati:
-retainer colat: aparat fix de contentie realiz din fir metalic, lipit pe partea orala a dintilor.
Pentru mentinerea poz incisivilor la sfirsitul tratam.
-retainer mobil: din fir metalic care inconjoara dintii si ii tine in pozitia data, este ancorat
intrun arc confectionat din acrilat.
-gutiera trasparenta: din material plastic transparent foarte subtire.
23.Menţinătoare de spaţiu. Indicaţii. Particurităţi de
confecţionare în perioadă de dezvoltare a copilului.
*Indicatiile sunt in dependenta de virsta , sexul, tiparul de dezv individual, zona topografica
a edentatiei, tipul de ocluzie, calitatea planurilor inclinate, comportamentul muscular.
-la copil mic care a pierdut dinte in zona frontala se aplica dispozitivul cu scopul reface
functia fizionomica, in aceasta virsta se dezv functia fonatorie. La un copil mai mare la care
functia fonatorie e consolidata se poate renunta la dispozitiv. In zona laterala se aplica
numai pentru a reda echilibrul morfofunctional al arcadei si ocluziei dentare. Indicatie
suprema in toate cazurile in care exista tendinta spre malocluzie: cind e o relatie la nivelul 1
mol perm cuspid la cuspid iar spatiu de rezerva e limitat are indicatie absoluta pentru a
preveni malcoluzia cl II, cind sunt relatii ocluzale cap la cap in zona frontala pentru a prveni
cl III. In cazuri cu tendinta la retrognatia mand pentru a preveni inocluzia sagitala si
distalizarea ocluziei, cind se pierde mol ii temporar pentru a preveni mezializarea mol 1
perm.
24.Macrognatia maxilarului superior. Definitie, clinica,
metode de diagnostic si tratament.
*Macrognatia max sup: patologie ereditara sau dobindita caracterizata prin dezvoltarea in
exces a maxilei.
*Clinica: exooral aspect de cioc de pasare, etajul inf este micsorat. Endooral : malocluzie de
clasa II/1 dupa Angle cu distalizarea ocluziei, incisivii sup sunt in protruzie, maxilarul sup
este ingustat in fora de V, prezenta ocluzia adinca in acoperis, prezenta treapta sagitala.
Tulburari functionale: de masticatie, deglutitie, fonatie si functionale.
*Diagnostic: exam fotostatic, de modele, teleradiografia de profil, ortopantomografia.
*Tratament: in cazuri grave tratam chirurgical plus ortodontic.
-aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.
-tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept, sistem lingual,
-contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.

25.Anodontia dentara primara. Etiologie. Diagnostic. Metode


de tratament.
*Cauza: tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de
evolutie a germenilor dentari, lipsa mugurelui dentar in maxilar.
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar
peste termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent
din maxilar. Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo
articulare. In anadontii extinse , subtotale si totale tablou clinic a edentatului. Tratament: in
anodontii partiale se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea
spatiului pin la finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
26.Retrognatia maxilarului inferior. Etiologia. Clinica.
Diagnostic. Tratament.
*Retrognatie max inf: patologie ereditara sau dobindita caracterizata prin subdezvoltarea
mand.
*Etiologia: alimentare nerationala a mamei in timpul sarcinei, traume intrauterine sau la
nastere, pierderea precoce a dintilor, intirzierea schimbului ocluziei timpurii pe cea
permanenta, in sd Roben, dereglari a sistemului endocrin, respiratie orala, obiceiuri
vicioase, factorul ereditar.
*Clinica: deformari faciale, deformarea septului nazal, exooral aspect de cioc de pasare,
etajul inf este micsorat. Endooral : malocluzie de clasa II/1 dupa Angle cu distalizarea
ocluziei, incisivii sup sunt in protruzie, maxilarul sup este ingustat in fora de V, prezenta
ocluzia adinca in acoperis, prezenta treapta sagitala.
*Diagnostic: exam fotostatic, de modele, teleradiografia de profil, ortopantomografia.
*Tratament: in cazuri grave tratam chirurgical plus ortodontic.
-aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.
-tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept, sistem lingual,
-contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.

27.Tortopoziţia. Definiţie. Tabloul clinic. Diagnostic.


Tratament.
*Tortopozitie: anomalie dentara de pozitie a dintelui in oricare din planuri. Poate duce la
tulb ale relatiei dento alv, tulb de ocluzie, a dinamicii mand si tulb fizionomice. Diagnostic :
in baza exam clinic si Rg.
*Tratament: ortodontic cu aparate fixe sau mobilizabile, sau mixt chirurgical-ortodontic.

28.Tipuri ale anomaliilor dentare de formă şi structură.


Diagnostic. Tratament.
*Anomalii de forma:
- macrodentie:marirea in volum; microdentie:micsorare in volum;
-fuziunea dentara:unirea a 2 dinti la nivelul strict coronar, strict radicular sau corono
radicular cu dezvoltarea initial separata;
-germinatia:diviziune incompleta a unui dinte, apare cu o cor bifida cu o singura radacina si
camera pulpara; -dens in dinte-rezulta din invaginarea epiteliului amelar intern, mai des la
nivelul incisivului lat sup;
-taurodontia: prezenta unei camere pulpare mari cu dimensiuni exagerate cu tendinta de
largire spre apex, forma dintilor e modificata prin prezenta de cuspizi suplimentari carabeli
(palatinal pe mol 1 sup), Bolk (vest pe mol 2 inf permanent), Zuckerkandel ( vest pe mol 2
temporar);
*Anomalii de structura:
-amelogeneza imperfecta: displazia smaltului de origine genetica. Se formeza un smalt cu
deficienta si o imperfectiune calitativa. Smaltul este rugos, cu depresiuni si cute, poate fi
fragil
-dentinogeneza imperfecta:culoarea cor transparenta sidefie sau maronie, transluciditate
crescuta, smaltul se fractureaza usor.
-odontodisplazia: afecteaza un cadran, eruptie intirziata, smaltul hipoplastic si
hipomineralizat, dentina cu canalicule anormale, pulpa fibroasa radacina oprita din evolutie.
-hipoplazia de smalt: defecte in formarea smaltului, sub forma de pete albe opace cu santuri
sau leziuni intinse. Apare inaintea eruptiei dintilor.
-discromii dentare: coloratia dentara care poate fi generalizata sau localizata, in fluoroza-alb
cretos, tetraciclini-galbeni, maladia capdepont-maroniu s.a.

29.Anomalii dentare de numar. Varietati. Clinica. Diagnostic.


Tratament.
*Varietati: hipodentie (lipsesc pin la 6 dinti), oligodentie ( lipsa mai mult de 6 dinti),
anodontie(lipsesc toti dintii), hiperdontie ( mai multi dinti).
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar
peste termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent
din maxilar. Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo
articulare. In anadontii extinse , subtotale si totale tablou clinic a edentatului. Tratament: in
anodontii partiale se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea
spatiului pin la finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar
(dedublare) sau forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max.
mai des la max sup in reg frontala. Cind sunt inclusi pot produce anomalii a dintilor
prezenti pe arc, blocarea dintilor aflati in eruptie cu dereglarea relatiilor dentare. Cind sunt
erupti in cav buc produc incongruente in reg vecine afectind echilibrul fizionomic si
psihicul bolnavului. Tratament: germectomia sau extractia dentara urmata de supravegherea
tenta a cresterii. Cind sunt complicatii: tratament chirurgical urmat de ortodontic.

30.Macrodentia. Definitie. Varietati. Criteriul de determinare


a macrodentiei.
*Macrodentia: anomalie de dezvoltare dentara caracterizata prin volum marit a unui sau la
mai multi dinti, poate fi localizata sau generalizata creeaza dificultati in armonizarea relatiei
dento alveolare, inghesuiri dentare primare. Este expresia tulb produse in per de
morfodiferetiere, individualizarea formei unitatii dentare prin nr centrilor de crestere marit
si activitatea intensa a acestora. Diferentiem forma usoara-dinte in forma de cui, faras, clapa
de pian, bilobat , sau adevarate monstruozitati-dinte in perdea rezultat din sudarea celor 4
incisivi. Tratament: remodelare, tratament protetic, in forme grave-extractii dentare.
*Criteriu de determinare: macrodentie absoluta cin suma latimii coronare a 4 cuspizi sup e
de 35 mm si mai mult, iar a celor inf e de 27 mm si mai mult. Cind vol coroanei dentare e
de 1,5 ori mai mare decit norma.
31.Aspecte clinice ale incluziei dentare. Tratamentul curativ
al incluziei dentare.
*Incluzia dentara: raminerea dintelui in maxilar dupa timpul normal de eruptie cauzat de
tulb in dezv max, pierderea sec a spatiului prin migrari dentare, obstacole in calea dintelui,
conformatia anormala, potential de erupere scazut. Clinic se atesta absenta dintelui de pe
arcada cu persistenta dintelui temporar. Rg: pune in evidenta prezenta dintelui, gradul de
dezv, relatiile cu elem din reg. Incluzia poate fi superficiala, medie si profunsa. Dintele se
poate gasi V , O sau pe mijlocul arc iar axul dintelui poate fi oblic, orizontala sau verticala,
poate fi osoasa sau submucoasa.
*Tratament: cind poz dintelui e favorabila si exista un potential de eruptie tratament
chirurgical cu descoperirea si degajarea dintelui completat cu tratament ortodontic pentru
dirijarea evoutiei dintelui cu alinierea pe arcada si intrarea in functionalitate. In incluzii
profunde cu malpozitii grave se impune odontoectomia.

32.Ectopia dentară. Tratamentul curativ al ectopiei dentare.


*Ectopia dentara: eruptia dintelui in vestibulul sau. Poate fi un simptom intrun sindrom
(compresiunea de maxilar, incongruente dento alveolara primara, retrognatia mand), sau
entitate produsa de o malpozitie a mugurelui dentar de cauza primara sau locala (blocade in
calea dintelui). Pozitia dintelui poate fi inalta, medie sau joasa. Tulb produse sunt de ordin
fizionomic si de dinamica a mand.
*Tratament: cind e un simptom in cadrul unui sindrom se face terapie de fond a
sindromului. Cind e entitate clinica tratamentul depinde de pozitia si gradul de dezv a
dintelui, patul osos, relatia cu dintii vecini, existenta spatiului starea de sanatate a rc
dentare, echilibrul ocluzo articular. Tratament ortodontic sau mixt chirurgical ortodontic.

33.Transpoziţia dentară. Tratamentul transpoziţiei dentare.


*Transpozitia dentara: schimbarea locului intre doi dinti pe arcada (incisiv lat –canin,
canin-premol prim), produsa de dereglarea ritmului de exfoliere a dintilor temporari si
intirzierea in eruptia celor permanenti. Se impun tulb fizionomice si de dinamica mand.
*Tratament:cind nu perturba grav functia fizionomica si functia de dinamica a mand este
tolerata ca atare. interventii de remodelare artificiala sau tratament protetic.

34.Entopia dintilor. Definitie. Cauze. Clinica. Diagnostic.


Tratament.
*Entopia dentara: eruptia dintelui in oropozitie-dintele paraseste arcada. Poate fi un
simptom intrun sindrom (compresiunea de maxilar, incongruente dento alveolara primara,
retrognatia mand), sau entitate produsa de o malpozitie a mugurelui dentar de cauza primara
sau locala (blocade in calea dintelui). Pozitia dintelui poate fi inalta, medie sau joasa. Tulb
produse sunt de ordin fizionomic si de dinamica a mand.
* Tratament: cind e un simptom in cadrul unui sindrom se face terapie de fond a
sindromului. Cind e entitate clinica tratamentul depinde de pozitia si gradul de dezv a
dintelui, patul osos, relatia cu dintii vecini, existenta spatiului starea de sanatate a rc
dentare, echilibrul ocluzo articular. Tratament ortodontic sau mixt chirurgical ortodontic.
35.Anomaliile tesuturilor moi. Clinica. Diagnostic.
Tratament.
*Fren lingual scurt: poate fi cauza malocluziilor si provoaca defectul vorbirii. Frenoplastia.
*Insertia frenului buzei sup pe creasta poate determina disarmonia dento alv de tipul
deastemei, bridele si cicatricele sunt veritabile obstacole in calea dezv proceselor dento alv
si ocluzale.
*Macroglosia: macrognatia mand.
*Tratamentul: chirurgical.

36.Examenul facial si intraoral al pacientului ortodontic.


*Exam facial:
-forma capului si tipul facial
-simetria faciala: in functie de planul median ce traverseaza nasion, naso spinalis si gnation.
-egalitatea etajelor: in mod normal etaj mijl si cel inf sunt egale. Exam nasului: stadiu de
maturatie, inaltimea, largimea bazei, dimensiunea si simetria narinelor. Exam buzelor: gros,
h, starea tonusului poz in stare de repaus, santul labio mentonier, raportul buzelor cu dintii
in repaus si in timpul surisului, largirea fantei labiale. Exam mentonului: largimea si dezv
verticala.
-profilul fetei: in functie de linia ce trece prin nasion, naso spinalis ant si pogonion. In mod
normal e drept, poate fi convex sau concav.
*Exam intraoral: se realizeaza in 3 planuri:
-sagital: neutral, mezializat sau distalizat, raportul dintilor frontali
-in plan transversal: normal, invers, lingualizat
-vertical: ocluzia deschisa, adinca, cap la cap. Liniile interincisivlae cu linia mediana.
-determ formei arc dentare: la max norma semielipsa, la mand parabola.
-analiza dintilor: starea, anomaliile prezente, poz, s.a.
-exam muc, parodontului, tes moi: na limbei si vestibul, frenurile, semneele inflam.
-exam functiilor ap dento amx: poz limbii la deglutitie, functia de fonatie masticatie,
dereglari resp.

37.Teleradiografia: definitia, tehnica efectuarii, tipurile,


punctele principale.
*Teleradiografia: metoda de Rg cu film exooral, imaginea cefalometrica este rezultatul
proiectiei unui vol pe un plan, imagine ce rezulta marita si deformata fata de obiectul real.
Folosesc profilul drept si au ca plan de referinta orizontala de la Frankfurd. Evidentiaza tulb
de dezv in plan vertical si sagitla a masivului facial. Sunt 3 tipuri: de profil, de fata si axiala,
ultimele doua fiind auxiliare.
*Punctele principale:
-nasion N: punctul cel mai ant pe sutura naso frontala in plan mediosagital, corespunde rad
nasului
-sellae S: centrul geometric al conturului seii turcesti
-basion Ba: punctul cel mai inf al marg inf a foramenului magnum
-porion P: punctul cel mai sup al conductului auditiv ext
-orbitale O: punctul cel mai inf de pe conturul marg inf a orbitei.
-spina nasalis ant Nsa: virful spinei naz ant
-spina nazala post Nsp: virful spinei nazale post.
-prostion Pr: punctul cel mai ant al procesului alv maxilar.
-A: punctul cel mai infundat de pe procesul alv maxilar.
-Id: punctul cel mai ant al procesului alv mand
-pogonion Po: punctul cel mai ant al simfizei mentoniere
-B: punctul cel mai infundat de pe procesul alv mand
-Pm: punct situat pe partea ant a simfizei mentoniere intre punctele B si Po la trecerea partii
concave in convexe.
-Me: punctul cel mai inf a simfzei mentoniere
-Go: punctul cel mai inf al ram mand.
*Planurile:
-cranial de la sella la nasio
- de la Frankfurd: porion orbitale
-palatinal: spina naz ant si spina naz post
-ocluzal: ocluzia primilor molarisi spatiu intre incisivi centrali
-plan mandibular: menton gonion.
*Tehnica efectuarii: se marcheaza cu contrast de la frunte pina la barbie, planul Frankfurd
trebuie sa fie paralel cu podeaua, pacientul nemiscat.
38.Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle.
-clasa I: raport neutral al molarilor primi, o relaţie sagitală normală a
maxilarelor.Modificările doar în regiunea frontală. Din această clasă fac parte anomalii
unidentare sau de grup frontal, angrenări inverse, ocluzii deschise, ocluzii acoperite.
-clasa II: rapoarte de distalizare la nivelul molarilor, exprimînd o poziţionare posterioară a
manidibulei faţă de maxilar.
subdiviz 1:tip resp oral,un maxilar îngust şi alungit,frontalii în protruzie,ocluzie adinca
in acoperis.
subdiviz 2: tip respirator nazal, retruzie a frontalilor sup, ocluzie adinca acoperita.
-clasa III: rapoarte de mezializare la nivelul molarilor şi ocluzie inversă frontală.
39.Clasificarea germană a anomaliilor dento-maxilare.
*In sens transversal:
-sd maxilarului ingust: cu protruzie si treme, cu sau fara protruzie si inghesuire.
-sd ocluziei incrucisate: cu maxilar ingust, cu laterodeviere mandibulara.
*In sens vertical:
-sd ocluziei adinci: ocluzie acoperita (II/2 Angle), ocluzie in acoperis (II/1 Angle), ocluzie
prabusita(ca urmare a pierderii dintilor in reg lat).
-sd ocluziei deschise: forma functionala, forma anatomica.
*In sens sagital:
-sd ocluziei distale: forma anatomica (subdezv mand), forma functionala (poz distala a
mand).
-sd progeniilor ca simptom patognomic raportului invers a dintilor frontali: angrenari
inverse a unui sau doi dinti in urma schimbarii poz lor, progenie de conducere fortata,
progenie falsa ca rezultat al subdezv max sup, progenie adevarata-hiperdezv mand.
40.Amprenta în ortodonţie. Materiale. Instrumente.
*Materialele amprentare: in ortodontie cel mai des sunt folosite alginatele –Stomalgin,
Altex, Zelex, Elastic, Ypen, Algix. Mai rar se folosesc materialele siliconice-Sielast,
Dentaflex, Optosil, Silaplast.
*Instrumente: lingura amprentara, cele mai bune retentii ofera lingurile cu gauri care
asigura zone de retentie intinse si repartizarea pe toata lung portamprentei.se pot utiliza
benzi pinzate adezive care se plica pe marginea lingurii.proba lingurii in cav bucla:
-inf: se aseaza pe port post peste zonele retromolare pe care tre sa le cuprinda dupa care se
culca incet peste arc. Modificari in lingura se pot face cu un cleste de tip crampon.
-sup: urmarim sa nu basculeze pe bolta palatina iar zona tuberozitara sa fie bine cuprinsa.

41.Metodele speciale de examinare a funcţiilor aparatului


dento-maxilar, electromiografia, miotonometria,
palatografia.
*Miotonometria: investigarea tonusului muscular modificat in raport schimbarile de functie
ale sis stomatognat si cele motorice ale mand. Se realizeaza cu ajutorul tonometrului Szirma
in stare de repaus si contractia musculaturii maxime.
*Electromiometria: pentru determinarea eficacitatii neuromusculare in disfunctii ocluzale si
precizam caracterul disfunctiilor musculare in anomaliile dentomax. Se realizeaza in repaus
fiziologic relativ, intercusidare max, ocluzie centrica, ocluzie cu effort, miscarea mandibulei
de test sau miscari functionale.
*Palatografia: se apreciaza contactul dintre limba si palatul dur.

42.Aparatele ortodontice mobilizabile. Definiţie. Avantaje şi


dezavantaje.Elemente de ancorare a aparatelor
ortodontice mobilizabile.
*Aparate mobilizabile: dispozitive fixate la arc dentara cu ajutorul elem de ancorare,
indepartate si repuse de pacient.
*Avantajele: pot fi adaugate elem functionale crescind sfera si valoarea indicatiilor; se
sprijina pe dinti si parodontiu evitind suprasolicitarile dentare; unele elem pot fi activate de
pacient; tehnica confectionarii si reparatie usoara; permite respectarea igienei ruguroase a
cav buc; cost redus.
*Dezavantaje: riscul de a nu purta aparatul conform indicatiilor; reactii gingivo
parodontale; riscul deformarii sau ruperii unor elem in cazul unui pacient neglijent.
*Elem de ancorare:
-crosetul direct: din sirma elastica de 0,7 mm. o portiune rectilinie, ansa sub ecuatorul
anatomic in 1/3 V de colet, o portiune paralele cu muc gingivala, o zona de retentie cuprinsa
in placa. Util pentru a preveni migrarea in zonele edentate a dintilor vecini bresei.
-croset Stahl: din sirma elastica de 0,7 mm. o ansa circulara in spatiu interdentar care se
prelungesete ocluzal cu o bucla care incaleca arc dent, o zona retentiva cu care se angajeaza
in placa.inlaturarea ocluziei sau laterognatiei.
-croset in delta: asemanator cu Stahl, insa ansa are forma triunghiulara cu virf sore spatiu
interdentar iar baza spre muc jugala.
-croset Jackson: sau inelar. O port centrala ansa subec prelungita pe ambele parti cu doua
bucle, retentie ce se fixeaza in placa. Blocheaza erutia dintilor pe care se aplica si
deplasarile lor in sens aproximal.
-croset Adams: doua anse ovale ce vin in contact cu supraf aprox, unite V cu o portiune de
sirma rectilinie, ansele se continua in sens ocluzal cu cite o bucla care se termina cu retentie
in placa.
-croset Schwarz: pluridentar. Anse romboide in spatiile interdentare unite la nivelul muc
prin port orizontale la 0,5-1 mm. crosetul iese din placa distala la 1-2 mm de ultimul mol si
patrunde in placa printro bucla care traverseaza nis amasticatorie dintre canin si premol.
-croset semi Schwarz: ansa de forma unei jum de romb in contact cu un perete a spatiului
interdentar.
-croset intermediar Alt: asemanator cu Stahl, V are o bucla paralela cu supraf V.
Gutiera ortodontica: acopera un grup de dinti pe fetele V, O si ocluzale. Nu permite
inclinarea sau modificarea poz dentare.

43.Elementele active ale aparatelor ortodontice mobilizabile.


-suruburile ortodontice: alc din surub median filetat in doua directii la un capat pe dr la
celalalt pe st, la fiecare capt cite o piulita. In zona centrala a surubului doua tuneluri
perpendiculare in care se introduce tija de sirma-cheita de activare.
-arcul palatinal Coffin: bulca semicirculara libera continuata la fiecare extremitate cu o
ansa de retentie in placa. Arcul pe linia mediana la 1 mm de muc, mezial pin la linie de
tangenta cu fetele meziale a premol 1. Intre anse 2 mm. largirea ant a arcadei.
-arc in diapazon: port libera elastica si port retentiva in placa. Poate deplasa dintele in sens
mezial sau distal,
-arcul in S: portiune activa in S si una retentiva, la 0,5-1 mm de muc. Vestibularizarea
dintelui si deplasare spre mezial sau distal. Din sirma de wipla elastica.
-arcul in 8: partea activa in forma de 8 si partea retentiva. Din sirma de otel inoxidabil 0,4-
0,5 mm. vestibularizarea dintilor.
-arcul in ciuperca: din sirma de otel inox 0,6-0,7 mm pe un grup de dinti. O port centrala in
contact cu supra palatinala a dintilor n 1/3 medie numita curbura principala. In parti cite o
bucla de activare in S dupa care se angajeaza in placa. Vestibularizarea dintilor
-arcurile vestibulare: au actiune de retrudare si aliniere. Arc propriu zis: elem elastic in
zona frontala sup V. curbura principala cu 2 bulce laterale.Arcul paraseste placa prin nisa
masticatorie dintre canin si premol 1. Bucla la nivelul caninului. Din sirma de crom nichel
0,7 mm. retrudarea incisivilor.
-arc vestibular articulat: are o articulatie intre portiunea in contaact cu dintii si cea care se
ancoreaza in placa, formata din partea centrala si doua laterale. Partile laterale sunt compuse
din 1,5 spire. Actiune strict in plan vertical.
-arcul caninului: in repozitionarea caninului in sens mezio-vestibulo-infrapozitie. O bucla
circulara prelungita nt cu o portiune rectilinie incheiata cu o gheruta adaptata la colet. La
celalalt capat o portiune intre premol 2 si mol 1. Actiune de distalizare, egresiune de
palatinizare a dintelui pe care se aplica.
44.Aparatele ortodontice mobile. Definiţie. Avantaje şi
dezavantaje.
*Aparate mobile: se mentin prin apropierea activa a arc dentare sub actiunea muschilor
mobilizabili (activator, bionator, ap Frankel)
*Avantaje activator Andersen: actiune functionala si cauzala, impiedica sugerea degetului si
resp orala; creste secretia salivara-autocuratire; stimuleaza dezv elem constitutive a
aparatului dento maxilar prin actiune de dirijare a fortei musculare.
*Dezavantaje activator Andersen: greu de suportat datorita vol mare; se poarta noaptea sau
citeva ore pe zi prelungind tratam; lipseste aparatul dento maxilar de stimulul functional,
masticatie.
*Avantajele bionatorului: influenteaza revenirea la normal activitatii linguale; bine in clasa
II/1 in dentitia mixta fara discrepanta scheletica mare; usor in confectionara tehnica; comod
nu are elemente.
*Dezavantaje bionator: nu se aplica in clasa II Angle provocat de convexitatea etajului
mijlociu al fetei; fara rezultat cind fata are tendinta de dezv verticala; nu da rezultate in
ectopia V a caninilor inf; fara rezultate bune in cl III.

45.Activatorul Andrezen-Haupl. Elementele componente.


Indicaţii.
*Indicatii in dentitie mixta:
-clasa I pentru corectarea anomaliilor in sens vertical si a proalveolodontiilor sup;
-clasa II in special gr II/1 si a laterodeviatiilor;
-clasa III pentru corectarea prognatiilor mand functionale in asociere cu tractiunile
extraorale;
-corectarea obiceiurilor vicioase;
-conducerea eruptiei dentare, realizarea unei ocluzii normale si reechilibrare musculara.
*Elem componente:
-placa sup ce acop bolta palatina si fata orala a rc cu elem: arc palatinal tip Coffin din sirma
de otel elastica de 1,2 mm; un arc V din sirma de 0,7 sau 0,8 mm fixat prin cele doua
extremitati retentive in baza placii sup cu doua bucle de activare in forma de lira in
vestibulul sup si are curbura principala in contact cu fata V a incisivilor.
-placa inf: planul inclinat reprezentat de partea sa ant mai ingrosata, inclinare din jos in sus
si dinapoi inainte; aripioarele paralinguale care reprez continuarea bazei dincolo de coletul
dentar pina in fundurile de sac paralingual.

46.Regulatorul funcţiei lui Frankel. Elementele componente.


Tipurile de regulatoare.
*Elem componente:
-elem acrilice: 2 scuturi vestibulare, 2 pilote labiale sup.
-elem din sirma:arc V pe supraf V a incisivilor inf care face leg cu scuturile V; suportul din
sirma care poate fi alc dintro sirma continuua sau 3 segm adiacente si care realizeaza
conexiunea pelotelor labiale sup cu scuturile V; un arc L sup care sprijina la nivelul
cingulumului incisivilor sup; un arc palatinal care pleaca de la nivelul scuturilor V
traverseaza palatul pe partea opusa inapoia ultimului mol prezent pe arc; crosete ocluzale de
sprijin in zona molara mand cu rol de impiedicare a eruptiei mol1 inf; crosete de sprijin
maxilare in ocluzii inverse frontale care permit deschiderea ocluziei pentru realizarea
saltului articular.
*Tipurile de regulatoare:
-tip 1: utilizat in compresiunea maxilara cu clasa I cu ocluzie neutra, retruzia incisivilor inf
si protruzia celor sup, in ocluzia adinca.
-tip 2:in clasa II, au 2 arcuri orale.
-tip 3: clasa III in dentitie mixta si permanenta timpurie; pentru reducerea musculara dupa
corectia chirurgicala a prognatiei mand anatomice. Pilotele sunt la arc sup.
pelote in locul de subdezv
47.Bionatorul Balters. Tipurile existente. Elementele
componente. Indicaţii.
*Tipurile bionatorului Balters:
-aparatul de baza sau tip I: pentru echilibrarea poz post a limbii si ocluziei distalizate, in
compresiunile de max in care limba este hipotona si e necesara deplasarea ei ant, in clasa
II/1
-aparatul de protectie sau tip II: inchide spatiul interdentar in ocluzie deschisa frontala
-aparatul inversat sau tip III: cind limba e in pozitie ant, in ocluzie mezializata, prognatia
mand functionala, clasa III.
*Elem componente: o placa acrilica formata dintro placa ingusta inferioara, arcul vestibular,
2 aripiare laterale sup.
*Indicatii:
-clasa II/1 cind arc dentare sunt bine aliniate spontan, mand e in poz post cu un deficit de
dezv mand si inghesuire dentara redusa sau absenta, decalajul scheletal nu e prea sever,
vestibulo versia incisivilor sup, o usoara deviatie a liniei mediane, o inaltime faciala redusa,
posibilitati de cooperare cu pacientul.
-clasa II/1 asociate cu ocluzii deschise frontale prin deglutitie infantila cu interpozitia limbii
intre arcade
-clasa III: prognatiile mand functionale sau anatomice cu ocluzie inversa frontala sau totala.
-anomalii cu supraocluzia frontala datorita infraocluziei mol si a premol, ca urmare a
efectului restrictiv al limbii.

48. Restructurările tisulare la deplasarea orizontală şi verticală a dinţilor în


tratamentul ortodontic.
*Reactiile lig paradontal, a sis hidraulic: daca forta plicata pe dinte e mai mare decit pres
sangv din int capilarel (25-30 g/cm2) are loc colapsul vaselor cu expulzarea singelui in tes
vecine, apoi ies din parodontiu fluidele interstitiale, cel dispar din spatiu periodontal si are
loc o hialinizare.
*Reactiile fibrelor parodontale:
-tensiunea fibrelor: fibrele de colagen sunt elastice in cazul cind sunt grupate in smocuri,
astfel la actiunea fortei ele putin cite putin se alungesc.
-compresia fibrelor: de partea opusa aplicarii pres, are loc prin reorganizare la nivel
molecular. Pastreaza capacitatea de a se reface.
*Resorbtia osoasa directa: la nivelul zonei de compresiune creste nr de cel conjunctive in
lig si apar osteoclastele care prin activitatea lor enz distrug osul.
*Resorbtia osoasa indirecta: cind forta e prea ridicata se prov hialinizare a lig provocind o
resorbtie osoasa pe lamina dura, paralel la nivelul opus in os spongios apar zone de
resorbtie osoasa .
*Apozitia osoasa si tes osteoid: sub act tractiunii os nou se depune pe supraf int a alv.
Initial se form tes de tranzitie-osteoidal, care prezinta trama organica pe care se va depune
subst minerala.
*Hipercementoza: in tractiuni foarte importante sau la dinti fara antagonisti, mai del la
nivelul mol in inocluzie verticala. Poate duce la anchiloza dintelui.
8resorbtii rad: in momentul cicatrizarii nu se reface in totalitate tes dentar distrus.

49. Dizarmonia dento-alveolară cu înghesuire dentară. Cauzele. Manifestările


clinice.
*Cauzele: dezacordul dintre marimea max si a dintilor, tulb de crestere la nivelul proesului
alv sau maxilar, pierderea timpurie a dintilor primari prin carie si complicatiile acestora.
*Inghesuiri usoare: inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-mola, incisivii centrali
inf fiind in linguopozitie, molarii primi bine aliniati. Intre 6-7 ani incisivii centrali sup erup
intro poz labiala cu discreta lipsa de spatiu.
*Inghesuirea moderata:incongruenta incisivilor centrali inf este mai accentuata, incisivii
laterali temporari pot prezenta un grad marit si timpuriu de mobilitate.aceeasi amploare si la
eruptia incisivilor centrali sup. Zonele laterale sunt integre.
*Inghesuiri dentare severe: incisivii pot fi malpozitionati sau aliniati, lateralii pot fi
expulzati de pe arcada. Mol 1 permanent poate sa impacteze cu mol 2 decidual. Relatii
dimensionale nefavorabile intre temporari si permanenti. La eruptia incisivilor lat pot fi:
incongruente usoare, lipsa de spatiu pentru eruptie sau chiar absenta acestuia. Rg se observa
lateralul permanent intre canin decedual si centrali. In unele cazuri incisivul lat permanent
ocupa spatiul caninului decidual. Alte semne: abraziuni dentare, singerarea parodontului,
tartru dentar, recesiuni gingivale in zonele de incongruenta. Poate sa apara sd
algodisfunctional TM (oboseala, dureri musulare, dureri in ATM).

50. Metode de creare a spatiului in arcada dentara.Tratamentul inghesuirii


dentare.
*Crearea spatiului: expansiune de maxilar utilizind aparate mobile activ mecanice,
functionale sau aparate fxe, asociate cu extractie dirijata sau slefuirea dintilor deciduali.
Disjunctia maxilara indicata cind ingustarile dentare au loc la nivelul bazelor osoase si a
planseului nazal.
*Tratament inghesuiri dentare: diverse metode, expansiune, distalizarea zonelor laterale,
masuri ortodontice de dirijare si slefuire, chirurgical extractii dentare. Terapia de dirijare a
eruptiei dintilor permanenti prin extractia dintilor deciduali. In inghesuiri usoare are loc o
autoreglare datorita cresterea proesului alv odata cu eruptia dintilor, cresterea bazelor
osoase si spatiul oferit la schmbul zonei laterale. Este nevoie de o supraveghere minutioasa
a acestor proese.
51. Diastema. Varietăţi clinice. Etiologia. Clinica. Tratamentul.
*Diastema: prezenta unui spatiu interincisival.
*Varietatile clinice si etiologia:
-forma de diastema cu cor incisivilor paralele: fren inserat pe creasta, anadontii de incisivi
lat.
-forma cu cor divergente: insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase.
-forma cu cor convergente: meziodens neerupt sau un odontom.
*Clinica: centralii pot sa foloseasca pentru alinierea lor din spatiul rezervat incisivilor lat
aparind incongruenta din zona. Afectarea functiei fonatorii-voce siflanta, dereglari estetice.
In evolutia sa poate duce la aparitia incongruentelor la distanta cu dezechilibrari ocluzale.
*Tratament: diastema poate fi tranzitorie si se poate autoregla in urma eruperii dentare.
Diastema produsa de factor local impune tratamentul cauzal ( septetomia cinde un sept osos
mare, germectomia dintilor supranumerari inclusi, extractia dintilor supranumerari erupti si
a dintilor malformati, frenotomia)si tratament ortodontic cu aparate mobile sau fixe in
dependenta de indicatii.

52. Anomaliile de număr: anodonţiile, dinţii supranumerari. Cauzele.


Manifestările clinice.Tratamentul.
*Cauza: tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de
evolutie a germenilor dentari.
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar
peste termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent
din maxilar. Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo
articulare. In anadontii extinse , subtotale si totale tablou clinic a edentatului. Tratament: in
anodontii partiale se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea
spatiului pin la finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar
(dedublare) sau forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max.
mai des la max sup in reg frontala. Cind sunt inclusi pot produce anomalii a dintilor
prezenti pe arc, blocarea dintilor aflati in eruptie cu dereglarea relatiilor dentare. Cind sunt
erupti in cav buc produc incongruente in reg vecine afectind echilibrul fizionomic si
psihicul bolnavului. Tratament: germectomia sau extractia dentara urmata de supravegherea
tenta a cresterii. Cind sunt complicatii: tratament chirurgical urmat de ortodontic.
53. Tulburări în erupţia dentară. Cauzele. Metodele de diagnostic şi de
tratament.
*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii temporari cu 4 luni.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, nanism familial, dereglari metabolice si de
alimentatie, rahitismul, dereglari endocrine, ingectii contagioase. Local: resorbtie
patologica, procese inflamatorii a parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea
spatiului, tumori, dinti supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea ap fixe cu
tractiune, indepartarea factorului cauzal, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.
54. Obiectivele tratamentului malocluziei de clasa II/1 după Angle în
perioada dentiţiei mixte.
*Principii de tratament dupa Stanciu:
-abordare terapeutica cauzala in sensul influentarii directe a componentului de crestere;
-abordarea terapiei dento alv, in sensul adoptarii unor masuri conservatoare de creare a
spatiului;
-abordarea terapiei dentoalv in sensul adoptarii unor masuri de creare a spatiului absolut
prin extractii;
-corectia scheletala prin premitare chirurgicala max, cind nu beneficiem de proces de
crestere pentru corectarea unei anomalii clasa II accentuata si atunci cind nu se indica
masuri de creare a spatiului.
*Principii de tratament dupa Merfield:
-fara extractii cind incongruenta inf nu depaseste 0,3 mm, fara corectie cefalometrica,in
decalajul sagital la mol 1-2 mm se face distalizarea arc sup cu sau fara extractia M3 sup;
-tratament cu extractia 14,24,35,45 cind incongruenta inf nu depasesete 2-3 mm si nu e
necesara corectia cefalometrica, deficitul in zona medie nu depasesete 3-4 mm si raportul
distal al dintilor nu e mai mare de 4 mm.
-situatia similara cu ant, dar raportul distal al dintilor e de un cuspid-se pot extrage nuai
premol sup si inf.
-cind incongruenta ant depaseste 3-4 mm si sunt prezente fenomene compensatoriia cl II,
prodentia ant si curba Spee prezinta sol terapeuticeextractia premol sup si inf cu distalizarea
arc sup.
*Obiective: inlaturarea factorilor cauzali a deprinderilor vicioase, normalizarea dereglarilor
functionale, util ap mobile si moblizabile.

55. Malocluziile de clasa II-2 Angle. Clinica. Tratamentul.


*Malocluzii clasa II: raport distal a dintilor laterali, inglobeaza tulb esentiale de crestere , de
dezv si functionalitate a max, alv, dintilor , dinamica mand si dereglari estetice. S clase:
II/1-ocluzie in acoperis, cl II/2-retruzia incisivilor centrali, ocluzie adinca.
*Clinica cl II/1: exooral aspect de cioc de pasare, unghiul Z mai mic de 70, etajul inf
micsorat. Endo: raport distalizat a lat, protruzie frontala sup, maxila ingustata in forma de
V, ocluzia in acoperis, prezenta treapta sagitala. Rg: SNA norma sau mai mare 82, SNB mai
mic 80, ANB mai mare 20, A0Bo mai mare 2 mm.
*Clinica cl II/2:exo profil convex, unghiul Z mai mic 70, etaj inf micsorat. Endo: raport
distalizat la laterali, retruzia frontala sup, maxila forma de trapez, ocluzia adinca, zimbet
gingival. Rg: SNA mai mare sau eal 82, SNB: mai mic 80, ANB mai mare sau egal 2, A0B0
mai mare sau egal 2 mm.
*Tratament:
-aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.
-tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept, sistem lingual,
-contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.
56. Cauzele, tabloul clinic şi tratamentul formei false a malocluziei de clasa
III Angle.
*Retrognatia maxilara: tulb de crestere in sens sagital a max. Cauza: respiratia orala,
hipertonia buzei sup, obiceiuri cios du muscare a buzei sup,sechele postoperatorii ale
despicaturilor labio maxilo palatine.
*Clinica: la tulb ant se adauga defectiunile buzei sup si a piramidei nazale, tulb functiei de
masticatie pe prim plan si fizionomice. Au loc doar miscari de ridicare si cob a mand. fata
aplatizata, cu obraji infundati, cu profil concav, buza sup infundata in raport invers cu cea
inf. Ocluzia mezializata si inversa frontala sau totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
Rg: SNA 78, SNB 80, ANB valoare neg.
*Tratament:
-profilactic si interceptiv: inlaturarea deprinderilor vicioase, evitarea pierderii integritatii arc
dentare, evitarea declajului, slefuire selectiva, supraveghere: pin la 6 ani ap mobile si
mobilizabile, 6-12 ani mobile, mobilizabile si fixe, dupa 15 ani tratament complex, fixe.
-tratament curativ: corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale,
corectarea ocluzie in plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale: placa palatinal cu
surub ortodontic sectiune V, gutiere ocluzale, placa linguala cu arc V de retractie, bionator
Balters tip III, regulator Frenkel tip III.
-complex :tehnica arcului drept plus tratament chirurgical-fractura Le Fort
-masca faciala Delaire: 2 puncte de sprijin extraorale, frontal si mentonier unite prin 2 bare
lat. La nivelul comisurilor unite prin bara orizontala pe care sunt butoni de tractiune pentru
inelele spiralate-elem declansatoare de forta ortodontice. 14 ore din 24.

57. Etiopatogenia, clinica şi tratamentul formei adevărate a malocluziei de


clasa III Angle.
*Prognatia mand adevarata sau anatomica forma clinica cea mai severa, decalajul sagital
cu inversarea rapoartelor de ocluzie e cauza de dezv in exces a mandibulei-macrognatie.
*Etiopatogenie: factorul genetic, tulb endocrine-exces de hormon somatotrop, unele tulb a
gl tiroide, hipotiroidei prin intermediul macroglosiei indirect duc la o macrognatie, factor
functional-deregl de deglutitie, masticatie , fonatie, respiratie.
*Clinica: fata aplatizata, cu obraji infundati, cu profil concav, buza sup infundata in raport
invers cu cea inf, endo: o arc alv apicala mica in raport cu cea coronara. Ocluzia mezializata
si inversa frontala sau totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa. Rg: SNA 82, SNB 88,
ANB valoare neg.. la nivelul max sup elemente compensatorii-proalveolie si prodentie.
Tulb fizionomice severe.
*Tratament:
-profilactic si interceptiv: inlaturarea deprinderilor vicioase, evitarea pierderii integritatii arc
dentare, evitarea declajului, slefuire selectiva, supraveghere: pin la 6 ani ap mobile si
mobilizabile, 6-12 ani mobile, mobilizabile si fixe, dupa 15 ani tratament complex, fixe.
-tratament curativ: corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale,
corectarea ocluzie in plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale: placa palatinal cu
surub ortodontic sectiune V, gutiere ocluzale, placa linguala cu arc V de retractie, bionator
Balters tip III, regulator Frenkel tip III.
-tratament complex: tehnica adeziva plus chirurgical proedeu Obwegheizer.
58. Obiectivul ortodonţiei, organizarea secţiei, deontologie.
*Ortodontia: o ram a stom, ce abordeaza etiopatogenia , clinica, diagnosticul si diverse
metode de tratam a nomaliilor dento max.
*Sarcinile ortodontiei: ameliorarea alinierii dentare si esteticii, a functiei masticatorii si
echilibrului articular, a esteticii faciale, a functiei respiratorii si a starii generale de sanatate.
*Organizarea sectiei: amplasare in vecinatatea cab stom, asigurarea fiecarei unitati de lucru
un spatiu minim de 8 m2, in conditiile respectarii principiilor ergonomice si normelor de
protectie a muncii. Instalatiile electrice, de apa, gaz ,vapori trebuie izolate. Iluminarea sa
dispuna de o sursa centrala de lumina 800-1000 Lux, iluminarea locului de munca 4000-
8000 Lux. In lab de tehnica: lab de baza, compartimentul pentru gips, pentru prelucrarea
aliajelor la cald, pentru prelucrare lustruire, pentru prelucrarea maselor plastice.
*Deontologie: normele de conduita si obligatiile etice . relatii pacient –medic, medic-
medic, medic-asistenta.

59. Dezechilibre ocluzale aparute in urma dereglarilor functionale (respiratie


orala, deglutitie atipica e.t.c.)
* In respiratie orala: aerul inspirat are actiune directa asupra boltii palatine provocind
compresiune de maxilar, reducerea pres din sinusul max duce la ingustarea lui, lipsa de
eficienta a buzei sup cu deplasarea incisivilor in prodentie, compresiunea lat a mus
buccinator, modificari in comportamentul hioidian cu retropozitia mand si a limbii, lipsa
stimulilor naturali de crestere a ansamblului nazal si a zonelor limitrofe, prezenta
vegetatiilor limfoepiteliale care determina o deplasare inainte a mand., limba se coboara si
se proiecteaza penste incisivi intruzindui, ocluzie deschisa.
*In deglutitie atipica: are loc ruperea echilibrului muschilor limbii, maseter si orbicular al
buzei-fortele nu se mai transmit in directia laterala si post. Astfel, musc orbiculari pierd
caraterul de orpitoti pentru incisivi, limba nu mentine contactul cu bolta palatina. Cind
limba se proiecteaza pe incisivi se realizeaza ocluzie in zona laterala, incisivii fiind
vestibularizati. Cind limba e plasata interincisival se produce hipotonia mus maseter si
orbicular, mus mentalis in hipertonie, are loc intruzia incisivizol cu ocluzie deschisa. Cind
limba este in zona frontala si laterala se formeaza ocluzia deschisa latero-fronto-laterala.

60. Profilaxia anomaliilor dento-maxilare in diferite perioade de virstă .


*Profilaxia prenatala: investigarea mostenirii genetice, a bolilor ereditare familiale,
asigurarea unor conditii de munca si de viata optima a mamei, evitarea stresului psihic si
fizic, evitarea consum de medicamente , se evita viciile. In momentul nasterii-evitarea
travaliului prelungit, a aplicarii forceps, a tractiunilor i presiunilor puternice, diagnosticarea
precoce a anomaliilor dento maxilare si punerea la evidenta.
*Profilaxia postnatala: obtinerea si mentinerea echilibrului intre bazele osoase maxilare,
dezv echilibrata a gr musculare, profilaxia imbolnavirii muc orale, asig unui aport alim
corespunzator virsti, alimentatie naturala a copilului prin sup care regleaza relatiile
intermax, in alim artif se util dispoz cu act cit mai apropiata de cea naturala, igiena orala.
*Profilaxia in per de copil mic si prescolar: igiena orala si alimentatie adecvata, in per
dentitie temporare se dirijeaza catre alimente cu duritate mare, consum de fructe si legume
cu activitate musculara crescuta, combaterea obiceiurilor vicioase respiratia orala, sugerea
degetului, deglutita atipica.Control o data la 6 luni.
*Profilaxia in prima perioada a dentitie mixte: supravegherea respectarii timpului si
simetriei desfasurarii schimbului fiziolog dentar si a evolutie dintilor permanenti pin la
planul de ocluzie diagnosticarea precoce a anomaliilor dentoalveolare si tratamentul
acestora.
*Profilaxia in per a doua a dentitie mixte: controlul riguros a indepartarii la timp a dintilor
temporrari, aprecierea rezervei de spatiu pentru dintii permanenti, depistarea la timp a
anadontiilor si a altor dereglari