Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METABOLISMUL
METABOLISMUL
Energia din sistemele vii se supune celor doua legi ale termodinamicii:
Prima lege a termodinamicii - energia se poate transforma dar nu poate fi creata sau distrusa ( legea
conservarii energiei); Exemplu: transformarea energiei luminoase in energie chimica ( moleculele de
glucoza ).
Dar transformarea nu e 100% - o parte din energie se pierde sub forma de caldura, deci cu fiecare
transformare energetica energia “organizata” (energie libera) se reduce.
A doua lege a termodinamicii - gradul entropiei creste in cadrul fiecarei transfromari energetice; energia
libera a unui sistem se reduce odata cu cresterea entropiei
Energia din 6 molecule de CO2 si H2O e mai dezorganizata decat cea din glucoza C6H12O12. Pentru a trece de
la o forma cu entropie crescuta la o alta forma cu entropie mai redusa si mai multa energie libera este nevoie de
energie de la o sursa exterioara; sursa de energie - soarele - pentru sinteza de glucoza prin procesul de
fotosinteza. O parte din energia solara (niciodata 100%) se reagaseste in legaturile chimice ale glucozei.
Cand glucoza este scindata in CO2 si H2O se elibereaza energie.
1
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Fig. 2 Comparatie intre combustie si respiratie celulara (Fox I, Human Physiology 12th edition, 2012)
Caldura se masoara in calorii. O calorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste
temperatura a 1 cm3 de apa cu 1 grad Celsius. Valoarea calorica a alimentelor este indicata kilocalorii (1
kilocalorie = 1,000 calorii).
Prin metabolism se intelege schimbul de substanta si energie dintre organisme si mediul extern; in sens larg
in cadrul metabolismului sint incadrate trei functii: digestia, procesele biochimice celulare si excretia.
Metabolismul intermediar este definit (de obicei) ca suma tuturor reactiilor enzimatice din celula ( in
organism in fiecare moment se deruleaza mii de reactii chimice). Definitia este corecta, dar incompleta
deoarece nu precizeaza ca metabolismul este o activitate orientata, coordonata superior, la care participa
multe seturi de sisteme multienzimatice corelate, care asigura schimbul de materie si energie intre celula
si mediul sau inconjurator.
Chimic nici o persoana nu este aceeasi la ora 8 dimineata versus ora 12.
La adult, compozitia corporala este in “steady state”: rata anabolism = rata catabolism.
1) Obtinerea energiei chimice din molecule combustibil sau din lumina solara absorbita;
2) Conversia substantelor nutritive exogene in unitati constituiente/precursori ai componentelor celulare
macromoleculare;
2
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
3) Asamblarea componentelor celulare macromoleculare in proteine, acizi nucleici, lipide si alte
componente celulare;
4) Formarea si degradarea biomoleculelor necesare diferitelor functii celulare specializate.
In functie de forma chimica a carbonului de care au nevoie din mediu, celulele se impart in doua grupe:
1) Celule autotrofe (se hranesc singure) - pot utiliza drept unica sursa de carbon dioxidul de carbon, din
care construiesc scheletul de carbon al tuturor biomoleculelor lor organice;
2) Celule heterotrofe (se hranesc pe seama altora) - nu pot utiliza dioxidul de carbon si trebuie sa isi
procure carbonul din mediu intr-o forma redusa, relativ complexa, cum este glucoza;
aerobe ( acceptorul final de electroni este oxigenul)anaerobe (acceptorii de electroni sint alte molecule)
Multe celule pot trai fie aerob fie anaerob, motiv pentru care au fost denumite organisme facultative;
majoritatea celulelor heterotrofe, indeosebi cele ale organismelor superioare, sint facultative, dar prefera sa
utilizeze oxigen daca il au la dispozitie, deoarece aceasta este calea cea mai economica de folosire a
moleculelor combustibil.
3
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Organismele vii din natura sint interdependente nutritional; fundamentale sint ciclul carbonului si al
oxigenului in biosfera, in care celulele fotosintetice si celulele heterotrofe aerobe se hranesc reciproc. Celulele
fotosintetice produc compusi organici (glucoza) pornind de bioxid de carbon atmosferic si apa, pe seama
energiei solare, iar celulele heterotrofe folosesc compusii organici produsi de celulele fotosintetice, ca unitati
constituiente si combustibil degajind in atmosfera bioxid de carbon ca produs final al metabolismului lor.
4
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Azotul, component al proteinelor, acizilor nucleici si a altor biomolecule, are si el un ciclu care cuprinde
organismele vii din biosfera, organisme interdependente nutritional si metabolic si din punctul acesta de vedere.
Majoritatea plantelor isi procura azotul din sol, sub forma de nitrat, pe care il reduc la amoniu, aminoacizi si
alte combinatii reduse, care ulterior sint utilizate pentru sinteza componentelor celulare azotate (proteinele).
Organismele heterotrofe folosesc ulterior proteinele vegetale/animale si elimina azotul in sol sub forma unor
produsi finali de excretie (amoniac) sau produsi de degradare dupa moartea lor; microorganismele din sol
oxideaza amoniacul la azotiti si azotati care pot fi din nou utilizati de catre plante.
Catabolism si anabolism
Reactii chimice - cuplate sint reactiile in care energia eliberata de o reactie este incorporata in produsii unei
alte reactii.
Reactii endergonice - NECESITA ENERGIE - produsii reactiilor endergonice au mai multa energie libera
fata de reactanti.
Reactii exergonice - ELIBEREAZA ENERGIE - convertesc moleculele cu energie libera mai mare in
molecule cu energie libera mai mica
Pentru a ramane in viata celulele trebuie sa mentina status energetic organizat, cu entropie redusa. Celulele
contin enzime care catalizeaza reactiile exergonice folosind substratul provenit din mediul inconjurator;
energia rezultata din aceste reactii este folosita pentru reactiile celulare endergonice;
Celulele nu folosesc energia sub forma de caldura pentru a derula procesele necesitante de energie - !!!!
energia chimica eliberata prin reactiile exergonice trebuie sa fie direct transferata in energie chimica din
produsii reactiilor endergonice. Energie eliberata din reactiile exergonice este cuplata cu energia din reactiile
endergonice.
Exemplu: ENERGIA eliberata de majoritatea reactiilor exergonice este folosita direct sau indirect spre
o reactie endergonica - formarea de ATP ( din ADP si fosfat anorganic ).
5
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
ATP (adenozin trifosfat) - prima molecula in care este transferata energia rezultata din descompunerea
glucidelor (carbohidratilor), lipidelor, proteinelor si care apoi transfera aceasta energie spre alte celule
CATABOLISM ANABOLISM
Catabolismul si anabolimul - formarea ATP folosind energia rezultata prin metabolizarea nutrientilor
si hidroliza ATP cu eliberarea de energie folosita pentru:
Catabolismul reprezinta faza degradativa a metabolismului, prin care moleculele nutritive, relativ mari si
complexe (carbohidrati, lipide, proteine) provenite din mediul inconjurator sau din rezervele proprii sint
degradate la molecule mai mici si mai simple (acid lactic, acid acetic, bioxid de carbon, amoniac, uree) cu
eliberarea energiei chimice din structura moleculelor nutritive si conservarea acestei energii in moleculele de
ATP (adenozin trifosfat)
Anabolismul este faza de constructie sau biosintetica a metabolimului, in care se sintetizeaza enzimatic
componentele moleculare ale celulelor (acizi nucleici, proteine, carbohidrati, lipide) pornind de la precursori
simpli si cu aport de energie chimica asigurat de ATP.
Celulele ce folosesc ATP nu depoziteaza energia ci o transfera ATP-ul este molecula care transporta
energie (ATP-ul este”moneda de schimb”)
Cantitatea totala de ATP din organism e suficienta pentru a mentine functiile tesuturilor in conditii de repaos
aprox 90 secunde, deci, energia trebuie transferata in permanenta de la moleculele “combustibil” spre ATP.
Cand exista un aport crescut caloric creste concentratia de ATP din celule. Cand creste concentratia
celulara de ATP productia de ATP este inhibata iar glucoza se converteste in glicogen si grasime.
6
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Fig.9 Sinteza si degradarea ATP-ului (Fox I, Human Physiology 12th edition, 2012)
Fiecare cale anabolica/catabolica consta dintr-o secventa de reactii consecutive (chiar si 20 de etape),
catalizate de enzime. Etapele secventiale multiple sint mai mobile si mai flexibile decit o singura etapa, virtual
ireversibila, ceea ce este de maxima importanta pentru asigurarea interconexiunilor in reteaua metabolica.
8
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Gluconeogeneza - sinteza de glucoza din acid lactic, aminoacizi, sau glicerol
Glicoliza - cale metabolica in care glucoza este convertita in doua molecule de acid piruvic; cale exergonica -
o parte din energia eliberata este folosita la productia de ATP; la finalul caii se formeaza doua molecule de
ATPdin fiecare molecula de glucoza.
Glicogeneza (glicogenogeneza) - formarea glicogenului (in muschii scheletici si ficat) din glucoza
Lipogeneza - formarea trigliceridelor; apare in tesutul adipos si in ficat atunci cand glicemia postprandiala este
crescuta
Lipoliza - transformarea trigliceridelor in acizi grasi, transformati prin beta-oxidare in acetil-CoA si glicerol
care este preluat de ficat si utilizat pentru sinteza de glucoza; cand rata lipolizei depaseste rata utilizarii de acizi
grasi (foamete, dieta, diabet zaharat) concentratia de acizi grasi creste.
DACA ficatul contine suficiente cantitati de ATP o parte din acetil-CoA derivata din acizi grasi este indreptat
spre o alta cale alternativa - formarea de acid acetilactic si hidroxibutiric (corpi cetonici).
Cetogeneza - procesul de formare a corpilor cetonici din acizi grasi, la nivelul ficatului; determina cresterea
cetonemiei si cetonuriei. In perioadele de infometare severa creierul are capacitatea de a metaboliza corpii
cetonici pentru obtinerea de energie.
Prezenta corpilor cetonici in urina; considerate patologica cind depaseste 1mg/24 ore
Concentratia sangvina a corpilor cetonici; valoarea normala este de 15-20 mg/l si poate prezenta variatii
fiziologice in raport cu ingestia de alimente (este mai crescuta pe nemincate) si patologice (creste in diabet).
9
BIOCHIMIE
METABOLISMUL
Fig.13 Interconversia glicogenului, grasimilor si proteinelor (Fox I, Human Physiology 12th edition, 2012)
Fig. 14 Necesitatile energetice ale diferitelor organe (Fox I, Human Physiology 12th edition, 2012)
10