Curs 12 (18.05.

2018)

Activitatea de transport intern la nivelul organizaţiei

În cadrul proceselor de servire a producţiei se regăsesc şi procesele de transport intern.

Pentru realizarea în condţii normale a procesului de producţie, fiecare resursă materială trebuie să
fie prezentă la momentul şi locul desfăşurării operaţiilor tehnologice, în cantitatea şi dimensiunea
stabilită. Pentru ca această situaţie să se desfăşoare în mod continuu, resursele materiale intrate şi
ieşite din procesul de producţie vor suferi un proces de transport şi manipulare.
Transportul intern reprezintă transferul diferitelor categorii de încărcături între verigile de
producţie din interiorul organizaţiei în vederea aducerii acestora la locul de utilizare.
În funcţie de fluxurile de transport din cadrul transportului intern avem două situaţii:
1. Atunci când fluxurile de transport au un caracter variabil (din punct de vedere al cantităţilor
direcţiei şi distanţei de deplasare) transportul intern se organizează pe baza unor grafice de
deplasare zilnice în conformitate cu necesităţile verigilor de producţie. (această situaţie o întâlnim
la producţia individuală şi în serie mică).
2. Atunci când fluxurile de transport au un caracter stabil sau permanent (din punct de vedere al
cantităţilor, direcţiei şi distanţei de deplasare), transportul intern se va organiza pe baza unor
planuri sau grafice de transport elaborate pe perioade de timp mai mari (producţia în masă şi în
serie mare). În această situaţie deplasarea mijloacelor de transport se face pe rute constante. În
cazul în care transportul intern se desfăşoară pe rute constante, există două variante de sisteme de
transport intern:
a) sistemul de transport pendular care constă în deplasarea mijlocului de transport între
două puncte dus-întors.
- pendular unilateral, atunci când mijlocul de transport pleacă încărcat cu materii prime de
la un punct de expediţie (depozit), descarcă la veriga de producţie resursele materiale şi se întoarce
la depozit neîncărcat.
Figura 1.

D Veriga

- pendular bilateral, atunci când mijlocul de transport pleacă încărcat de la depozit cu

materii prime pe care le lasă la veriga de producţie de unde încarcă produse şi semi-fabricate
întorcându-se la centrul de expediţie (depozit) cu încărcătură.
Figura 2.
 b) Sistemul de transport inelar sau circular presupune ca mijlocul de transport pleacă
de la un punct de expediţie şi trece prin mai multe puncte de destinaţie întorcându-se la locul de
expediţie şi efectuând un traseu circular.
- circular cu flux crescător presupune că mijlocul de transport pleacă de la punctul de
expediţie fără încărcătură şi încarcă pe parcurs la punctele de destinaţie (verigi de producţie)
cantităţi variabile de produse şi semi-fabricate, întorcându-se la punctul de expediţie încărcat.
Figura 3.
- circular cu flux aproximativ constant care presupune că mijlocul de transport pleacă
încărcat de la depozit cu materii prime, iar pe parcurs la centrele de destinaţie, încarcă si descarcă
aproximativ aceeaşi cantitate, întorcându-se la punctul de plecare încărcat cu aproximativ aceeaşi
cantitate cu care a plecat.
Figura 4.
- inelar cu flux descrescător presupune că mijlocul de transport pleacă încărcat de la depozit
şi descarcă la punctele de destinaţie cantităţi variabile, întorcându-se la depozit fără încărcătură.
Figura 5.

Costul tehnologic unitar

În cadrul dezvoltării unui nou produs, o importanţă deoseobită o are alegerea variantei
optime de proces tehnologic în vederea realizării produsului respectiv.
Alegerea variantei optime a procesului tehnologic, reprezintă stabilirea şi adoptarea
pentru fabricarea unui produs dintr-un număr de procese tehnologice posibil de folosit a acelui
proces care prezintă cele mai mari avantaje din punct de vedere economic. Un criteriu în
stabilirea variantei optime este indicatorul costul tehnologic.
Costul tehnologic reprezintă suma cheltuielilor care depind de o variantă tehnologică.
Aceste cheltuieli se împart în:
- cheltuieli variabile care sunt acele cheltuieli care se modifică direct proporţional cu
mărimea cantităţii de producţie fabricată (cu materii prime, materiale auxiliare directe, salariile
directe, contribuţii la salarii directe).
- cheltuieli convenţional constante sau fixe sunt cele care nu-şi modifică volumul
proporţional cu canitatea de producţie fabricată (iluminat şi încălzit cladiri, materiale de
întreţinere şi curăţenie în cladiri, amortizare clădiri, salariile personalului de servire, economic,
administrativ, de conducere şi contribuţii la aceste salarii).
Costul tehnologic unitar se exprimă prin următoarea relaţie:

𝐶𝑐
𝐶𝑡𝑢 = 𝑉 +
𝑁

𝑉 – cheltuieli variabile pe unitatea de produs

𝐶𝑐 – Cheltuieli convenţional constante
𝑁 – mărimea lotului de fabricaţie
Există o anumită cantitate de producţie numită canitate critică pentru care costurile
tehnologice a două variante tehnologice sunt egale.

Costurile tehnologice a două variante (𝐶𝑡𝑢1 = 𝐶𝑡𝑢2 )

𝐶𝑐1 𝐶𝑐2
𝑉1 + = 𝑉2 +
𝑁𝑐𝑟 𝑁𝑐𝑟

𝐶𝑐2 − 𝐶𝑐1
𝑉1 − 𝑉2 =
𝑁𝑐𝑟
𝐶𝑐2 − 𝐶𝑐1
𝑁𝑐𝑟 =
𝑉1 − 𝑉2

Să se elaboreze planul de întreţinere şi reparaţii pentru un utilaj pentru care se cunosc

următoarele informaţii:
- intervalul dintre două reparaţii de acelaşi fel este:

- pentru revizia tehnică (𝑅𝑡 ) – 1000 de ore

- pentru 𝑅𝑐1 – 2000 ore

- pentru 𝑅𝑐2 – 8000 ore

- pentru 𝑅𝑘 – 24 000 ore.

- timpul de staţionare în reparaţii a utilajului (în zile lucrătoare) este:
 - pentru revizia tehnică (𝑅𝑡 ) – o zi

- pentru 𝑅𝑐1 – 5 zile

- pentru 𝑅𝑐2 – 9 zile

- pentru 𝑅𝑘 – 14 zile.

- în structura ciclului de reparaţii, data terminării felul şi numărul ultimei reparaţii în anul
de bază, a fost 18 noiembrie – prima reparaţie curentă de gradul 2 (𝑅𝑐2 )

- regimul planificat de funcţionare a utilajului – 2 schimburi a 8 ore cu săptămână de

lucru întreruptă.

𝑑𝑟𝑡 ∙ 𝑛
𝑇𝑖 = [ + 𝑡𝑠𝑖 ] ∙ 𝐾𝑐
𝑛𝑠 ∙ 𝑑𝑠

𝑡𝑠𝑖 – timp total de staţionare în reparaţii anterioare

365
𝐾𝑐 = = 1,43
365 − (52 ∗ 2 + 6)

1000 ∙ 1
𝑇1 = [ + 0] ∙ 1,43 = 89 𝑧𝑖𝑙𝑒 → 𝑅𝑡
2∙ 8
1000 ∙ 2
𝑇2 = [ + 1] ∙ 1,43 = 180 𝑧𝑖𝑙𝑒 → 𝑅𝑐1
2∙ 8
1000 ∙ 3
𝑇3 = [ + (1 + 5)] ∙ 1,43 = 276 𝑧𝑖𝑙𝑒 → 𝑅𝑡
2∙ 8

1000 ∙ 4
𝑇4 = [ + (1 + 5 + 1)] ∙ 1,43 = 367 𝑧𝑖𝑙𝑒 → 𝑅𝑐1
2∙ 8
In dicator / an De baza De plan
XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Nr. zile calendaristice 12 31 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
Nr. zile calendaristice 12 43 74 102 13 16 194 22 25 286 31 347 377 408
3 3 4 5 6
Felul intervenţiei Rt Rc Rt Rc
1 1