3
Ghid pentru promovarea activităților de
dezvoltare urbană durabilă
Octombrie 2015
1
Acest raport corespunde livrabilului ”Livrabilul 3.3. – Ghid pentru promovarea activităților de dezvoltare
urbană durabilă”, în cadrul Acordului de Servicii de Asistență Tehnică pentru elaborarea Strategiei
Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice (MDRAP) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat în
data de 4 septembrie 2013.
Echipa Băncii Mondiale dorește să mulțumească MDRAP, coordonatorilor birourilor poli de creștere,
precum și autorităților administrației publice locale consultate pentru colaborarea avută și pentru
contribuția valoroasă la elaborarea acestui raport.
2
Cuprins
1. De ce este dezvoltarea urbană integrată importantă pentru România? .............................................. 5
2. Care este poziția Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă? ....................... 5
3. Cum este dezvoltarea urbană durabilă implementată în România? .................................................... 6
4. Câte fonduri au fost alocate finanțării dezvoltării urbane durabile în România? ................................ 6
5. Cine sunt potențialii beneficiari ai finanțărilor din Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020? ................. 7
6. Există vreo precondiție pentru accesarea finanțărilor nerambursabile disponibile pentru dezvoltare
urbană durabilă? ........................................................................................................................................... 8
7. Ce teritoriu ar trebui să vizeze SIDU? ................................................................................................... 8
8. Ce ar trebui să includă SIDU? ................................................................................................................ 9
9. Poate fi folosită o strategie de dezvoltare deja elaborată în calitate de SIDU? ................................. 11
10. Cine aprobă SIDU? .......................................................................................................................... 11
11. Ce este ”Autoritatea Urbană”? ....................................................................................................... 11
12. Care este principalul rol al Autorității Urbane? .............................................................................. 12
13. Care sunt celelalte roluri ale Autorității Urbane? ........................................................................... 12
14. Cine va face parte din Autoritatea Urbană? ................................................................................... 13
15. Ce este Documentul Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020 care trebuie
elaborat de Autoritățile Urbane?................................................................................................................ 14
16. Cum pot fi încurajate investițiile la nivelul zonelor urbane funcționale din jurul municipiilor
reședință de județ? ..................................................................................................................................... 16
17. Ce este Structura de Sprijinire a Dezvoltării Urbane (SSDU)?......................................................... 17
18. Cum va fi implementată SIDU? ....................................................................................................... 18
19. Când pot aplica beneficiarii pentru finanțările destinate dezvoltării urbane durabile?................. 19
20. Cum vor fi alocate fondurile aferente dezvoltării urbane durabile între municipiile reședință de
județ? 20
21. Care sunt criteriile utilizate pentru selecția proiectlor ce vor fi finanțate din Axa Prioritară nr. 4 a
POR? 23
22. Cine va realiza evaluarea proiectelor individuale din Documentul Justificativ?............................. 23
23. Ce sprijin poate fi obținut de către beneficiari pentru finanțarea proiectelor? ............................. 24
24. Ce prefinanțări pot fi obținute de către beneficiari (pentru facilitarea fluxului de numerar pentru
implementarea proiectelor)? ...................................................................................................................... 24
25. Pot fi adăugate și/sau eliminate proiecte din Documentul Justificativ după aprobarea acestuia? 24
3
Tabele
Tabel 1. Alocarea bugetară POR 2014-2020 pentru Axa 4: Dezvoltare Urbană Sustenabilă........................ 6
Figuri
Figura 1. Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2002 .............................................................................. 5
Figura 2. Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2011 .............................................................................. 5
Figure 3. Alocarea financiară pentru dezvoltare urbană durabilă (Articolul 7 din Regulamentul FEDR) ca
procent din finanțările totale FEDR disponibile la nivel național ................................................................. 7
Figura 4. Propunerea Băncii Mondiale cu privire la configurația zonelor urbane funcționale din jurul
reședințelor de județ din România. .............................................................................................................. 9
4
1. De ce este dezvoltarea urbană integrată importantă pentru România?
Banca Mondială a pregătit raportul ”Orașe Competitive: Remodelarea geografiei economice a România”,
care indică faptul că zonele urbane sunt principalele motoare ale creșterii în oricare economie. Cele
două hărți de mai jos indică nivelul de dezvoltare (măsurat prin Indicele de Dezvoltare Umană Locală) la
nivel local (de Unitate Administrativ-Teritorială – UAT) în 2002 și 2011. Primul aspect care se evidențiază
e faptul că centrele urbane dinamice și zonele din jurul acestora s-au dezvoltat cel mai rapid în acest
interval.
Figura 1. Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în Figura 2. Indicele de Dezvoltare Umană Locală, în 2011
2002
Sursa datelor: Banca Mondială. 2013. “Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania”
Notă: Zonele albe sunt UAT-urile pentru care nu au putut fi colectate date.
În consecință, investițiile în zonele urbane dinamice pot avea un efect pozitiv la nivelul întregii regiuni de
dezvoltare, precum și la nivel național.
Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Durabilă (FEDR)
stabilește, la articolul 7, că cel puțin 5% din alocarea FEDR pentru creștere economică și investițiile în
locuri de muncă ar trebui alocate la nivelul fiecărui Stat Membru pentru dezvoltarea urbană integrată.
Acest concept poate fi implementat prin instrumentul ITI – Investiții Teritoriale Integrate, în
conformitate cu prevederile articolului nr. 36 din Regulamentul 1301, prin intermediul unui program
operațional sau a unei axe prioritare dedicate dintr-un astfel de program.
5
3. Cum este dezvoltarea urbană durabilă implementată în România?
La nivelul României, conceptul de dezvoltare urbană durabilă va fi implementat prin Axa Prioritară nr. 4
din Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Această axă prioritară combină priorități de
investiții subscrise următoarelor obiective tematice (OT): OT 4 – economii cu emisii reduse de CO2; OT 6
– protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; OT 9 – promovarea incluziunii sociale
și combaterea sărăciei și OT 10 – investiții în educație, competențe și educație pe tot parcursul vieții.
Axa Prioritară nr. 4 din POR 2014-2020 dispune de o alocare financiară totală de circa 1,387 md. Euro,
dintre care 1,108 md. Euro (fără rezerva de performanță) îi reprezintă sprijinul Uniunii Europene.
Această sumă este repartizată pe priorități de investiții după cum urmează:
Tabel 1. Alocarea bugetară POR 2014-2020 pentru Axa 4: Dezvoltare Urbană Sustenabilă
Pe de altă parte, fondurile aferente Axei Prioritare nr. 4 a POR 2014-2020 și celor 4 priorități de investiții
subscrise acesteia au fost deja alocate la nivelul celor 7 regiuni de dezvoltare ”mai puțin dezvoltate”,
eligibile pentru astfel de intervenții, după cum urmează
Dezvoltare
AP Urbana -
1,386,858,575 242,838,936 206,087,184 218,291,540 166,006,971 163,233,254 198,736,834 191,663,855
4 total, din
care:
FEDR 1,178,829,788 206,413,096 175,174,106 185,547,809 141,105,926 138,748,266 168,926,309 162,914,277
contributie
208,028,787 36,425,841 30,913,078 32,743,731 24,901,046 24,484,988 29,810,525 28,749,578
nationala
Mobilitate
urbana -
4 4.1 1,126,408,011 197,234,043 167,384,230 177,296,621 134,831,039 132,578,223 161,414,268 155,669,587
total, din
care:
FEDR 957,446,809 167,648,936 142,276,596 150,702,128 114,606,383 112,691,489 137,202,128 132,319,149
contributie
168,961,202 29,585,106 25,107,635 26,594,493 20,224,656 19,886,733 24,212,140 23,350,438
nationala
Revitalizare
urbană -
6 4,2 125,156,446 21,914,894 18,598,248 19,699,625 14,981,227 14,730,914 17,934,919 17,296,621
total, din
care:
FEDR 106,382,979 18,627,660 15,808,511 16,744,681 12,734,043 12,521,277 15,244,681 14,702,128
contributie
18,773,467 3,287,234 2,789,737 2,954,944 2,247,184 2,209,637 2,690,238 2,594,493
nationala
6
Regenerare
comunitati
9 4,3 defavorizat 58,823,530 10,300,000 8,741,177 9,258,824 7,041,177 6,923,529 8,429,412 8,129,412
e - total,
din care:
contributie
8,823,530 1,545,000 1,311,177 1,388,824 1,056,177 1,038,529 1,264,412 1,219,412
nationala
Educatie
10 4,4 APL - total, 76,470,588 13,390,000 11,363,529 12,036,471 9,153,529 9,000,588 10,958,235 10,568,235
din care:
FEDR 65,000,000 11,381,500 9,659,000 10,231,000 7,780,500 7,650,500 9,314,500 8,983,000
contributie
11,470,588 2,008,500 1,704,529 1,805,471 1,373,029 1,350,088 1,643,735 1,585,235
nationala
Cu toate acestea, finanțări nerambursabile dedicate zonelor urbane au fost alocate și prin alte axe
prioritare ale POR 2014-2020 (de ex. Axa Prioritară nr. 3), precum și prin alte programe operaționale. Per
ansamblu, România a alocat cel mai mare procent din fondurile FEDR aferente perioadei de programare
2014-2020 pentru dezvoltare urbană durabilă dintre toate cele 28 de State Membre.
Figure 3. Alocarea financiară pentru dezvoltare urbană durabilă (Articolul 7 din Regulamentul FEDR) ca procent
din finanțările totale FEDR disponibile la nivel național
Sursa: Comisia Europeană (2015). Effectiveness and added value of Cohesion policy. Non-paper assessing the implementation of
the reform in the programming for Cohesion Policy 2014-2020, p.31.
5. Cine sunt potențialii beneficiari ai finanțărilor din Axa Prioritară nr. 4 a POR
2014-2020?
Beneficiarii eligibili pentru finanțările din Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020 sunt cele 39 de municipii
reședință de județ din regiunile mai puțin dezvoltate, singura excepție fiind municipiul Tulcea, care
beneficiază de o alocare dedicată pentru dezvoltare urbană durabilă în cadrul instrumentului ITI Delta
Dunării. În categoria beneficiarilor eligibili intră municipalitățile, UAT-urile din zona metropolitană,
inclusiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite la nivel metropolitan, sau zona urbană
7
funcțională a reședințelor de județ, cu condiția încheierii unui acord de parteneriat în acest sens, precum
și consiliile județene.
În conformitate cu prevederile Articolului nr. 7 din Regulamentul FEDR nr. 1301/2013, pentru accesarea
finanțărilor nerambursabile disponibile pentru dezvoltarea urbană durabilă este necesară existența unei
strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU), care să abordeze obligatoriu provocările economice, de
mediu, climatice, sociale și demografice de la nivelul zonei urbane. În altă ordine de idei, organismele
responsabile pentru implementarea SIDU – viitoarele „autorități urbane” – sunt responsabile pentru
sarcinile legate cel puțin de selectarea operațiunilor/proiectelor.
SIDU care vor fi pregătite pentru Axa Prioritară nr. 4 din POR 2014-2020 pot viza teritoriul administrativ
al municipiului reședință de județ sau, opțional, inclusiv pe cel al zonei metropolitane, chiar dacă există
sau nu forme instituționale de cooperare teritorială (de tip ADI), context în care pot beneficia de
anumite avantaje, inclusiv de fonduri suplimentare în acest sens.
Polii de Creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara), spre deosebire de
restul municipiilor reședință de județ, trebuie să elaboreze și implementeze SIDU la nivelul zonelor
metropolitane/zonelor urbane funcționale, eventual prin actualizarea Planului Integrat de Dezvoltare
Urbană elaborat pentru perioada de programare 2007-2013. În cazul în care componența ADI zonă
metropolitană s-a modificat de la momentul elaborării Planului Integrat, SIDU ar trebui să acopere noul
teritoriu metropolitan al respectivului pol de creștere. Teritoriul metropolitan al unui pol de creștere ar
trebui să fie continuu, fără enclave și să aibă la bază criterii relevante pentru definirea legăturilor
funcționale, precum rata navetismului.
Dacă SIDU va fi elaborat la nivelul zonei metropolitane/zone urbane funcționale, în baza unui acord
între două sau mai multe UAT-uri constituente ale acesteia, atunci se recomandă ca delimitarea
teritoriului acestora să se facă în baza următoarelor criterii:
- să vizeze un teritoriu continuu, din jurul municipiului reședință de județ, fără enclave, la nivelul
căreia să fie deja constituită o ADI, funcțională la momentul elaborării SIDU;
8
- să vizeze, total sau parțial, funcție de UAT care au semnat un acord de parteneriat în acest sens,
teritoriul unei zone urbane funcționale, delimitat pe baza metodologiei OECD-EC. Harta de mai jos
include zonele urbane funcționale pentru toate reședințele de județ din România rezultate prin
aplicarea acestei metodologii.
Figura 4. Propunerea Băncii Mondiale cu privire la configurația zonelor urbane funcționale din jurul reședințelor
de județ din România.
Structura SIDU ar trebui păstrat cât mai simplă și să cuprindă următoarele elemente minimale (fără a
respecta în mod obligatoriu structura de mai jos):
c. Analiza SWOT: analiza integrată a rezultatelor obținute prin diagnosticarea situației existente și
tendințele dezvoltării.
d. Viziune și obiective strategice ale SIDU: pe lângă viziunea de dezvoltare și obiectivele strategice
ale zonei metropolitane/zonei urbane funcționale/reședinței de județ, care sunt definite pe
termen lung, vor fi incluse și prioritățile de dezvoltare aferente pentru perioada 2014-2020
e. Portofoliu de proiecte: conține o listă lungă de proiecte indiferent de sursa de finanțare și/sau
de tipul solicitantului/beneficiarului.
Notă: Atât pentru identificarea nevoilor, cât și pentru identificarea priorităților de dezvoltare și a
proiectelor se vor avea în vedere nivelurile din piramidele nevoilor pentru cele trei mari categorii
de public / stakeholderi: cetățeni, mediul de afaceri, turiști (vezi Anexa 2)
1
Aceste sub-capitole recomandate a fi abordate în cadrul analizei socio-economice au rol orientativ și nu
reprezintă un criteriu de evaluare, putând fi adaptate la specificul fiecărui teritoriu de referință.
10
f. Sistemul / Mecanismul de implementare, monitorizare și evaluare: va include informații cu
privire la cadrul instituțional propus pentru implementarea SIDU, resursele alocate în acest sens,
respectiv cu privire la monitorizarea și evaluarea strategiei, inclusiv indicatorii propuși.
DA, cu condiția ca strategia existentă să cuprindă elementele sus-menționate. Pentru polii de creștere și
reședințele de județ interesate în dezvoltarea unei SIDU pentru o zonă metropolitană/urbană
funcțională, o strategie de dezvoltare existentă poate fi utilizată, eventual prin actualizarea PIDU, atât
timp cât acoperă tot teritoriul polului de creștere sau al zonei urbane funcționale, aferent UAT-urilor
care au semnat acordul de parteneriat, și are un orizont de implementare ce se întinde cel puțin până în
anul 2023 (n+3).
Evaluarea are ca scop asigurarea eligibilității SIDU din punct de vedere al condițiilor și principiilor art. 7,
Regulamentul FEDR și se face pe baza unei grile de verificare cuprinsă în Ghidul Solicitantului.
O primă etapă constă din transmiterea SIDU către SSDU, în vederea realizării unei evaluări ex-ante. Se
propune ca evaluarea conformității/admisibilității SIDU (în varianta consolidată urmare a observațiilor
SSDU) să se realizeze de către o Comisie Interdisciplinară independentă (grup de experți independenți).
Evaluarea se poate realiza la nivel regional sau național. După emiterea avizului de conformitate cu
privire la SIDU se poate depune DJ pentru FESI 2014-2020.
Articolul 7.4. din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 cu privire la FEDR prevede faptul că selecția
operațiunilor/proiectelor ar trebui să se realizeze de către o ”Autoritate Urbană” (AU). Autoritatea
Urbană poate fi o municipalitate, o autoritate sub-regională (de ex. o ADI metropolitană) sau o entitate
locală. Autoritățile Urbane vor funcționa ca (cvasi)organisme intermediare de rang secund și vor fi
responsabile cel puțin pentru selectarea proiectelor prioritare propuse spre finanțare, în baza unui acord
de delegare de funcții încheiat cu AM. Autoritățile Urbane vor fi incluse în sistemul de management și
control și vor fi acreditate și auditate pentru funcția de selecție delegată, fiind, în acest sens, necesară
elaborarea și aprobarea de proceduri de selecție a operațiunilor la nivel de AU, precum și de supervizare
a funcției delegate la nivelul AM. De asemenea, AU vor asigura implementarea principiilor de segregare
a funcțiilor și de evitare a conflictului de interese, prin includerea în structura autorităților a unor experți
tehnici care nu vor fi implicați și în implementarea proiectelor selectate.
AM POR va rămâne cu atribuțiile de verificare a proiectelor selectate / ordonate după prioritate de către
Autoritatea Urbană, propuse spre finanțare din POR 2014-2020 din perspectiva eligibilității și a
11
respectării condițiilor generale de finanțare ale programului, cu sprijinul ADR-urilor și/sau al unor
evaluatori externi.
În cazul României, propunem înființarea Autorităților Urbane la nivelul celor 39 de primării ale
municipiilor reședință de județ, singurele entități de la nivel local care dispun de personal suficient și
calificat în acest sens. Din aceste Autorități Urbane vor face parte experți tehnici de la nivelul
departamentelor relevante din primărie (arhitect-șef, tehnic-investiții, financiar, patrimoniu și spații
verzi, servicii sociale etc.), nominalizate prin decizie a reprezentantului legal, ai ADI zonă metropolitană
(dacă există) sau ai UAT-urilor din zona urbană funcțională care au semnat un acord de parteneriat în
acest sens, respectiv ai Consiliului Județean, ultimele două categorii urmând să fie incluse doar dacă
SIDU se va elabora și implementa la nivelul zonei metropolitane/zonei urbane funcționale.
Autoritățile Urbane de la nivelul celor 39 de reședințe de județ vor avea, în baza unui acord de delegare
încheiat cu AM POR, atribuții de selectare a listei prioritare de proiecte ce vor fi finanțate în cadrul Axei
Prioritare nr. 4 a POR 2014-2020. Cele 39 de municipii sunt singurele eligibile pentru a obține finanțări
nerambursabile pentru cele patru priorități de investiții aferente Axei Prioritare nr. 4 a POR. Orașele și
comunele din zonele metropolitane/zonele urbane funcționale ale municipiilor reședință de județ nu
sunt direct eligibile pentru finanțare și pot accesa fonduri doar în parteneriat cu acestea, prin
intermediul ADI sau prin simpla încheiere a unui acord de parteneriat.
În vederea unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile la nivelul municipiilor, respectiv a
zonelor urbane funcționale/zonelor metropolitane, Autoritățile Urbane vor realiza, concomitent cu lista
de proiecte propuse spre finanțare din Axa Prioritară nr. 4 a POR, și prioritizare a proiectelor de investiții
propuse spre finanțare din alte axe prioritare ale POR 2014-2020, din alte programe operaționale, din
fonduri de la bugetul de stat și din surse proprii, în limita bugetului operațional al municipiului reședință
de județ, în cazul în care SIDU se reduce la teritoriul acesteia, respectiv al bugetului operațional al UAT-
urilor constituente ale zonei metropolitane/zonei urbane funcționale. Acest buget operațional a fost
calculat de Banca Mondială pentru fiecare UAT din România, pentru perioada 2014-2023 (n+3), și va fi
pus la dispoziția beneficiarilor în cadrul Ghidului Solicitantului pentru Axa Prioritară nr. 4.
În plus, Autoritățile Urbane ar putea îndeplini sarcina (chiar dacă aceasta nu e o atribuție a AM POR ce
trebuie delegată) de a asigura urmărirea, coordonarea și corelarea internă a implementării proiectelor
prioritare din Documentul Justificativ FESI 2014-2020, prin organizarea a minim o întâlnire de lucru
lunară, la care să participe membri Autorității, managerii de proiecte, reprezentanți ai consultanților,
constructorilor și diriginții de șantier și la care vor fi invitați și reprezentanți ai SSDU. Rapoartele
întocmite în urma acestor întâlniri vor fi comunicate primarului municipiului reședință de județ,
12
respectiv primarilor ai UAT constituente ale zonei metropolitane/UAT din zona urbană funcțională care
au semnat acorduri de parteneriat, după caz
- Direcția Tehnică/Investiții;
- Direcția Arhitect-șef/Urbanism;
- Direcția Programe/Management de Proiecte;
- Direcția Economică;
- Direcția Patrimoniu;
- Direcția de Asistență Socială.
Opțional, la lucrările Autorităților Urbane vor putea fi invitați cu rol de observator reprezentanți ai
direcțiilor juridice și achiziții publice din cadrul primăriilor municipiul reședință de județ, ai unităților
subordonate acestora (spitale, unități de învățământ etc.), ai operatorilor de transport în comun, de
utilități, ai ADI sectoriale, precum și a SSDU. Membrii Autorității Urbane vor fi experți tehnici, fiind
excluși demnitarii/aleșii locali.
Membrii Autorității Urbane vor primi un spor lunar fix la salariu fără pontaj, similar celor de care
beneficiază personalul din administrația publică centrală și locală cu atribuții în implementarea
proiectelor cu finanțare nerambursabilă. Această măsură se impune pentru buna funcționare a
Autorităților Urbane, în condițiile în care, potrivit punctului 4.6. din Art. 7 al Regulamentului 1301/2013
cu privire la conflictul de interese, persoanele care activează în cadrul Autorității Urbane nu pot face
parte din echipele de implementare ale proiectelor și implicit nu pot beneficia de clasele suplimentare
13
de salarizare. De asemenea, AM POR va derula activități continue de informare și formare a membrilor
Autorităților Urbane în vederea asigurării ducerii la îndeplinire cu succes a atribuțiilor delegate acestora.
O data constituite, fiecare dintre cele 39 de Autorități Urbane vor trebui să întocmească, plecând de la
SIDU întocmit de municipalitate/ADI metropolitană sau UAT-urile care au semnat un acord de
parteneriat, un Document Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020, care va
cuprinde următoarele secțiuni:
b) Scurtă descriere a abordării propuse pentru utilizarea fondurilor ESI în perioada 2014-2020:
explicarea modalității prin care proiectele/domeniile avute în vedere pentru finanțare din FESI
2014-2020 se încadrează în SIDU. De asemenea, se va explica caracterul integrat, la nivel
teritorial sau sectorial (proiectele integrate din FESI sau integrate cu alte proiecte finanțate
sau avute în vedere pentru finanțare prin strategia integrată de dezvoltare locală) al
proiectelor/domeniilor pentru care se solicită finanțare din FESI 2014-2020.
Listă scurtă de proiecte prioritare pentru perioada 2014-2023: elaborarea unei liste de
proiecte pentru 2014-2023, a căror beneficiar/i este/sunt APL-ul/APL-urile și a căror
valoare estimată să fie cel puțin dublul bugetului operațional2 pentru 2014-2023.
ii. Proiectele prioritare eligibile pe alte axe prioritare POR 2014-2020 sau alte
programe operaționale. În conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat
vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare POR/alte programe
operaționale, printr-un mecanism de corelare și prioritizare a investițiilor
prevăzut în AP.
Odată finalizat de către Autoritatea Urbană, Documentul Justificativ pentru finanțarea intervențiilor din
FESI 2014-2020 va fi transmis, împreună cu SIDU, către SSDU pentru realizarea unei evaluări ex-ante,
apoi varianta consolidată cu observațiile SSDU către AM POR pentru evaluarea finală și aprobare. Dat
fiind faptul că acesta cuprinde proiecte finanțabile din diferite programe operaționale este necesară
evaluarea sa la nivelul unui Comitet Comun de Evaluare și Selecție, format din reprezentanți ai tuturor
AM-urilor relevante, de exemplu în cadrul Grupului de Lucru Funcțional pentru Abordări Noi, din cadrul
Ministerului Fondurilor Europene. După finalizarea procesului de evaluare la nivel central, Documentul
Justificativ și SIDU vor fi supuse aprobării Consiliului Local al municipiilor/Consiliilor Locale ale UAT-urile
15
constituente ale zonei metropolitane/zonei urbane funcționale și forului decizional al ADI metropolitană
(dacă există).
16. Cum pot fi încurajate investițiile la nivelul zonelor urbane funcționale din jurul
municipiilor reședință de județ?
Este evident că orașele din România nu există într-un spațiu vid, iar Figura nr. 4 evidențiază foarte clar
această realitate. Cele mai multe reședințe de județ din țară, chiar și cele mai puțin dinamice, sunt parte
a unor zone urbane funcționale, unde oamenii și firmele se mișcă dincolo de limitele administrative, în
scop de afaceri sau de recreere. Prin urmare, investițiile publice ar trebui să se planifice, pe cât posibil, la
scara zonelor urbane funcționale.
În timp ce polii de creștere, continuând Politica Polilor de Creștere din perioada 2007-2013, sunt
obligate să implementeze proiectele de investiții la nivel metropolitan, celelalte 32 de municipii
reședință de județ au opțiunea de a face acest lucru sau de a se rezuma la teritoriul lor administrativ.
Prin urmare, este vital ca planificarea la nivel metropolitană să beneficieze de stimulente
corespunzătoare.
O modalitate de încurajare a investițiilor la nivelul zonelor urbane funcționale este ca toate programele
operaționale cu finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, ca și programele finanțate de la
bugetul de stat (de ex. Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL) să ofere acorde un punctaj
suplimentar în procesul de evaluare și selecție pentru acele proiecte care sunt cuprinse în SIDU, fie ele
ale unor beneficiari publici sau privați. În cazul proiectelor ce urmează să fie implementate de entități
publice, este necesar ca proiectul să se regăsească explicit în portofoliul SIDU pentru a beneficia de acest
punctaj suplimentar, în timp ce pentru proiectele derulate de beneficiari de drept privat (întreprinderi,
ONG-uri) este suficient ca acestea să fie localizate în municipiul reședință de județ sau în zona
metropolitană/urbană funcțională vizată de SIDU. Astfel, spre exemplu, o comună din Polul de Creștere
Timișoara care are cuprins în SIDU o investiție în domeniul apei și canalizării va putea beneficia de
punctaj suplimentar la aplicarea pe PNDR 2014-2020 sau PNDL, iar un ONG cu sediul în aceeași localitate
care va depune un proiect pe POCU 2014-2020 va beneficia de asemenea de un bonus, chiar dacă
proiectul său nu figurează nominal în SIDU.
O altă modalitate de încurajare a investițiilor la nivelul zonelor urbane funcționale este de a permite ADI
metropolitan, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2007-2013 în cazul polilor de creștere Constanța și
Craiova, să depună și să implementeze proiecte de investiții cu finanțare din POR în numele UAT-urilor
rurale din zonele lor metropolitane, urmând ca la finalul proiectului acele active să fie transferate
comunelor respective.
16
17. Ce este Structura de Sprijinire a Dezvoltării Urbane (SSDU)?
Structurile de Sprijinire a Dezvoltării Urbane (SSDU) sunt continuatoarele birourilor coordonator pol de
creștere înființate în perioada de programare 2007-2013. Aceste birouri au reprezentat un facilitator
important pentru beneficiarii de la nivelul celor 7 poli de creștere, activitatea lor de asistență cu
personal competent și bine informat fiind apreciat de către actorii locali. SSDU vor continua să
funcționeze în 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare din România (exceptând București-Ilfov), ca o structură
în subordinea ADR-urilor, dar separate de funcția de OI pentru POR 2014-2020 al acestora. Aria de
acoperire a acestor structuri va cuprinde toate municipiile reședință de județ din respectiva regiune, în
timp ce recomandăm ca sediul acestora să rămână la nivelul polilor de creștere, unde există nuclee de
experți cu experiență din perioada anterioară. Capacitatea administrativă a fostelor birouri de
coordonare din cadrul polilor de creștere va fi astfel întărită, prin cooptarea de noi experții, cursuri de
formare profesională continuă și stabilirea de către AM POR a unor atribuții de lucru specifice.
Finanțarea activității SSDU se va face preponderent din Axa Prioritară nr. 12 a POR 2014-2020, însă, prin
prisma faptului că aceste structuri vor oferi sprijin și pentru implementarea unor proiecte finanțate din
alte programe operaționale, se recomandă încheierea unui acord cvadripartit între MDRAP – AM POR,
MFE – AM POAT, MADR – AM PNDR și ADR-uri pentru funcționarea și finanțarea acestora.
Avizează Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada de programare 2014-2020
precum şi documentul justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020, acordând anterior
sprijin asociațiilor de dezvoltare intercomunitară/municipiilor reședință de județ în elaborarea şi
actualizarea acestor documente.
b) Asigură sprijin pentru elaborarea procedurilor interne de lucru ale Autorităților Urbane pentru
funcția delegată de la nivelul AM POR.
d) Participă, ori de câte ori este necesar, la ședințele de urmărire, coordonare și corelare a
proiectelor cuprinse în Documentul Justificativ FESI 2014-2020 organizate de Autoritatea
Urbană, alături de membri autorității, de managerii de proiect, consultanți, constructori și
diriginții de șantier.
17
3. Sprijinirea monitorizării Documentului justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-
2020
a) Asigură legătura dintre autoritățile publice locale sau asociația de dezvoltare intercomunitară
constituită la nivelul reședinței de județ și celelalte autorități de management și organisme de la
nivelul celorlalte programe operaționale cu finanțare comunitară în perioada 2014-2020 prin
oferirea de informații, realizarea de întâlniri, participarea la discuții și în grupuri de lucru de
coordonare de la nivel național.
Sistemul de implementare al proiectelor din SIDU și din Documentul Justificativ pentru finanțarea
intervențiilor din FESI 2014-2020 este rezultatul deciziei autorităților administrației publice locale.
18
Experiența perioadei de programare 2007-2013 indică faptul că autoritățile locale care au fost cele mai
performante la absorbția de fonduri U.E. au fost cele care au angajat un număr suficient de manageri de
proiect corespunzător calificați.
O potențială distribuție optimă a numărului de specialiști și de funcții individuale (de ex. într-o Unitate
de Implementare Proiecte) funcție de bugetul operațional disponibil ar fi următoarea:
a) €100-€250 mil.
1 director; 15 manageri de proiect; 2 specialiști pe achiziții publice; 2 specialiști pe management
financiar; 1 jurist; 1 inginer (specialist pe construcții civile și edilitare); 1 specialist pe urbanism.
b) €50-€100 mil.
1 director; 7 manageri de proiect; 1 specialist pe achiziții publice; 1 specialist pe management
financiar; 1 jurist.
19. Când pot aplica beneficiarii pentru finanțările destinate dezvoltării urbane
durabile?
19
Primul pas în acest sens îl reprezintă parcurgerea etapei de verificare a admisibilității SIDU și a
Documentului Justificativ, pe baza unei grile elaborate de AM POR. După ce SIDU și Documentul
Justificativ vor fi aprobate de AM POR, beneficiarii eligibili vor avea la dispoziție o perioadă de circa 2-3
ani (cel mai probabil până în anul 2018) pentru contractarea proiectelor eligibile din lista prioritară sub
Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, în limita alocării orientative predeterminate pentru fiecare
municipiu reședință de județ în parte, ce va fi comunicată de către AM POR. Fondurile prealocate care
nu vor fi contractate până la momentul 2018 vor face obiectul unui apel competitiv la nivelul fiecărei
regiuni de dezvoltare, la care vor putea participa toate municipiile reședință de județ.
20. Cum vor fi alocate fondurile aferente dezvoltării urbane durabile între
municipiile reședință de județ?
Finanțările pentru dezvoltare urbană durabilă vor fi prealocate orientativ pentru fiecare dintre cele 39
de municipii reședință de județ pe baza unui set de criterii simple și obiective, precum populația stabilă
la recensământul din 2011 (50%), Indicele de Dezvoltare Umană Locală sau PIB pe locuitor (PPS) de la
nivel județean (25%) și bugetul operațional pentru perioada 2014-2023 (25%). Rezultatele aplicării
acestei metodologii sunt prezentate mai jos:
I. Metodologia bazată pe indicatorii: populație stabilă, indice de dezvoltare umană locală și bugetul
operațional:
20
VS Vaslui 1,08% 2,77% 0,80% 1,43% 19.833.968 € 23.334.080 €
NORD-EST 164.924.064 € 242.838.936 €
BH Oradea 3,82% 2,68% 3,78% 3,52% 36.398.148 € 42.821.350 €
BN Bistrita 1,46% 2,31% 1,38% 1,65% 17.064.034 € 20.075.334 €
CJ Cluj-Napoca 6,31% 2,00% 7,02% 5,41% 55.871.609 € 65.731.305 €
MM Baia Mare 2,40% 2,45% 2,04% 2,32% 23.982.186 € 28.214.337 €
SM Satu Mare 1,99% 2,54% 1,78% 2,08% 21.436.951 € 25.219.943 €
SJ Zalau 1,09% 2,36% 0,95% 1,37% 14.173.381 € 16.674.566 €
NORD-VEST 168.926.309 € 198.736.834 €
BR Braila 3,50% 2,90% 2,50% 3,10% 33.264.118 € 39.134.257 €
BZ Buzau 2,24% 2,68% 2,31% 2,37% 25.404.751 € 29.887.942 €
CT Constanta 5,52% 2,68% 5,81% 4,88% 52.417.443 € 61.667.580 €
GL Galati 4,85% 2,77% 4,45% 4,23% 45.400.484 € 53.412.334 €
VN Focsani 1,54% 2,54% 1,34% 1,74% 18.687.311 € 21.985.071 €
SUD-EST 175.174.106 € 206.087.184 €
DJ Craiova 5,24% 2,36% 4,59% 4,36% 51.605.404 € 60.712.240 €
GJ Targu-Jiu 1,60% 2,45% 1,42% 1,77% 20.928.452 € 24.621.709 €
Drobeta Turnu
MH 1,80% 2,90% 1,46% 1,99% 23.560.936 € 27.718.749 €
Severin
OT Slatina 1,37% 2,54% 1,61% 1,72% 20.388.916 € 23.986.960 €
VL Ramnicu Valcea 1,92% 2,49% 1,99% 2,08% 24.622.216 € 28.967.313 €
SUD-VEST 141.105.925 € 166.006.971 €
AG Pitesti 3,02% 2,36% 2,94% 2,83% 36.415.576 € 42.841.854 €
CL Calarasi 1,27% 3,04% 0,99% 1,64% 21.109.090 € 24.834.224 €
DB Targoviste 1,55% 2,49% 1,65% 1,81% 23.265.696 € 27.371.407 €
GR Giurgiu 1,19% 3,22% 0,87% 1,62% 20.782.836 € 24.450.395 €
IL Slobozia 0,94% 2,77% 0,81% 1,37% 17.549.582 € 20.646.567 €
PH Ploiesti 4,08% 2,54% 4,55% 3,81% 48.972.275 € 57.614.441 €
TR Alexandria 0,88% 2,90% 0,77% 1,36% 17.452.754 € 20.532.652 €
SUD-MUNTENIA 185.547.809 € 218.291.540 €
AR Arad 3,09% 2,68% 3,89% 3,19% 37.161.314 € 43.719.193 €
CS Resita 1,42% 2,86% 1,21% 1,73% 20.125.714 € 23.677.310 €
HD Deva 1,19% 2,59% 1,33% 1,58% 18.368.454 € 21.609.946 €
TM Timisoara 6,20% 2,27% 6,98% 5,41% 63.092.784 € 74.226.805 €
VEST 138.748.266 € 163.233.254 €
21
II. Metodologia bazată pe indicatorii: populație stabilă, PIB pe locuitor (PPS) și bugetul operațional:
Alocarea FESI pe
Alocare FESI pe
PIB pe Buget municipiul
Populatie municipiul reședință
locuitor Operațional Indice reședință de județ,
JUDET Localitate 2011 de județ și zona sa
(PPS) 2014-2023 Compozit fără zona
(50%) metropolitană - A.P.
2012 (25%) metropolitană -
4 POR
A.P. 4 POR
AB Alba Iulia 1,23% 1,40% 1,33% 1,30% 16.133.210 € 18.980.248 €
BV Brasov 4,92% 0,60% 5,88% 4,08% 50.703.039 € 59.650.634 €
CV Sfantu Gheorghe 1,09% 2,37% 0,89% 1,36% 16.920.670 € 19.906.670 €
HR Miercurea-Ciuc 0,76% 2,35% 0,81% 1,17% 14.543.336 € 17.109.808 €
MS Targu Mures 2,61% 2,07% 3,08% 2,59% 32.244.082 € 37.934.214 €
SB Sibiu 2,86% 1,13% 3,57% 2,60% 32.369.939 € 38.082.281 €
CENTRU 162.914.277 € 191.663.855 €
BC Bacau 2,80% 2,37% 3,15% 2,78% 38.202.425 € 44.944.029 €
BT Botosani 2,08% 3,06% 1,37% 2,15% 29.506.578 € 34.713.622 €
IS Iasi 5,64% 2,14% 4,91% 4,58% 62.955.415 € 74.065.194 €
NT Piatra Neamt 1,65% 2,69% 1,69% 1,92% 26.397.397 € 31.055.761 €
SV Suceava 1,79% 2,74% 2,07% 2,10% 28.811.840 € 33.896.283 €
VS Vaslui 1,08% 3,02% 0,80% 1,50% 20.539.440 € 24.164.048 €
NORD-EST 164.924.064 € 242.838.936 €
BH Oradea 3,82% 2,12% 3,78% 3,38% 36.379.208 € 42.799.068 €
BN Bistrita 1,46% 2,19% 1,38% 1,62% 17.433.356 € 20.509.831 €
CJ Cluj-Napoca 6,31% 0,53% 7,02% 5,04% 54.207.933 € 63.774.039 €
MM Baia Mare 2,40% 2,39% 2,04% 2,31% 24.815.447 € 29.194.643 €
SM Satu Mare 1,99% 2,39% 1,78% 2,04% 21.924.139 € 25.793.105 €
SJ Zalau 1,09% 2,14% 0,95% 1,32% 14.166.226 € 16.666.148 €
NORD-VEST 168.926.309 € 198.736.834 €
BR Braila 3,50% 2,21% 2,50% 2,93% 33.346.810 € 39.231.541 €
BZ Buzau 2,24% 2,53% 2,31% 2,33% 26.548.723 € 31.233.792 €
CT Constanta 5,52% 0,64% 5,81% 4,37% 49.845.399 € 58.641.646 €
GL Galati 4,85% 2,28% 4,45% 4,11% 46.797.030 € 55.055.329 €
VN Focsani 1,54% 2,12% 1,34% 1,64% 18.636.145 € 21.924.876 €
SUD-EST 175.174.106 € 206.087.184 €
DJ Craiova 5,24% 2,16% 4,59% 4,31% 53.246.357 € 62.642.773 €
GJ Targu-Jiu 1,60% 1,17% 1,42% 1,45% 17.897.571 € 21.055.966 €
Drobeta Turnu
MH 1,80% 2,72% 1,46% 1,94% 24.020.684 € 28.259.628 €
Severin
OT Slatina 1,37% 2,58% 1,61% 1,73% 21.396.081 € 25.171.860 €
22
VL Ramnicu Valcea 1,92% 2,12% 1,99% 1,99% 24.545.232 € 28.876.744 €
SUD-VEST 141.105.925 € 166.006.971 €
AG Pitesti 3,02% 1,84% 2,94% 2,71% 36.713.816 € 43.192.724 €
CL Calarasi 1,27% 2,65% 0,99% 1,55% 20.970.425 € 24.671.089 €
DB Targoviste 1,55% 2,26% 1,65% 1,75% 23.786.810 € 27.984.482 €
GR Giurgiu 1,19% 2,67% 0,87% 1,48% 20.093.118 € 23.638.963 €
IL Slobozia 0,94% 2,42% 0,81% 1,28% 17.344.834 € 20.405.687 €
PH Ploiesti 4,08% 1,59% 4,55% 3,57% 48.509.184 € 57.069.629 €
TR Alexandria 0,88% 2,81% 0,77% 1,34% 18.129.621 € 21.328.966 €
SUD-MUNTENIA 185.547.809 € 218.291.540 €
AR Arad 3,09% 1,34% 3,89% 2,85% 37.396.875 € 43.996.324 €
CS Resita 1,42% 2,03% 1,21% 1,52% 19.907.196 € 23.420.231 €
HD Deva 1,19% 1,38% 1,33% 1,27% 16.702.215 € 19.649.665 €
TM Timisoara 6,20% 0,37% 6,98% 4,94% 64.741.979 € 76.167.034 €
VEST 138.748.266 € 163.233.254 €
21. Care sunt criteriile utilizate pentru selecția proiectelor ce vor fi finanțate din
Axa Prioritară nr. 4 a POR?
În Ghidul Solicitantului pentru Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020 vor fi prezentate în detaliu grilele
individuale de verificare a eligibilității și de evaluare tehnico-financiară pentru tipurile de proiecte
eligibile pe Axa 4 a POR 2014-2020 pentru fiecare prioritate de investiții.
Toate proiectele de dezvoltare urbană durabilă vor trebui, odată ce SIDU și Documentul Justificativ vor fi
aprobate, să treacă prin același proces de evaluare și selecție ca și celelalte proiecte depuse spre
finanțare pe alte axe prioritare ale POR 2014-2020. ADR-urile vor asigura prima etapă a evaluării, cea de
verificare inițială a eligibilității, în timp ce o echipă de evaluatori externi, contractați fie de ADR, fie de
AM POR, va evalua și va puncta fiecare proiect, iar AM POR va realiza selecția finală a proiectelor.
23
23. Ce sprijin poate fi obținut de către beneficiari pentru finanțarea proiectelor?
Toate ADR-urile vor dispune de birouri de HelpDesk care vor oferi continuu servicii de sprijin pentru
beneficiari, iar sprijin individual va putea fi oferit și de către AM POR. O altă opțiune ar fi solicitarea de
către AM POR a unor servicii de asistență tehnică prin intermediul POCA și a POAT.
Pre-finanțarea pentru proiectele finanțate din fonduri U.E. este reglementată în prezent de O.U.G. nr.
27/2013, aceasta fiind aplicată oricărui tip de proiecte, inclusiv celor pentru dezvoltare urbană durabilă.
25. Pot fi adăugate și/sau eliminate proiecte din Documentul Justificativ după
aprobarea acestuia?
DA, se pot aduce amendamente la Documentul Justificativ, care trebuiesc transmise către ADR pentru
avizare și către AM POR pentru aprobarea (sau respingere). Pentru fiecare caz în parte, mai ales pentru
noile proiecte adăugate, va fi necesară o justificare, din care să reiasă inclusiv modalitatea în care
respectiva intervenție contribuie la atingerea obiectivelor SIDU pentru teritoriul vizat.
24
Procesul de pregătire a SIDU și a Documentului Justificativ pentru Finanțarea Intervențiilor din FESI 2014-2020
25
Procesul de evaluare a SIDU și a Documentului Justificativ
DJ FĂRĂ OBSERVAȚII
- Aprobare DJ de către GLF
Abordări Noi
- Aprobare DJ în CL/CA al ADI
- Pregătire proiecte din DJ de
26
către APL/ADI
- Avizare proiecte de SSDU
Procesul de evaluare, selecție și contractare a proiectelor individuale cuprinse în Documentul Justificativ
27
Procesul de înființare al SSDU
28