I!.

,-
-1 Iv*
4 ,e
tat

It
till
a. P:.4. #-".dftW..4 1P-ii:N.f;v4j*-InAelc
Alm r't
f:OHL,A
et;
;7.1"trip
F.

A.*
sz
11
41)..
Ng' a 415: ke:7-1."*),W.
r a-4
r
- , , 411
Ws*
011,4 :frsr jib R..;
4b *46.A. * ef..;; 4.6 4'44th Ito
., oil . ,
A. * 445t, grJte.'"Ifit *f. * ' -.. -
4.
-7 .,.... .lot; Ifire*-1
.11,
f''..
41kv ".... "t * . -... '''''' - -SC
.10
.444kit, * .
t
.. - 4,
' -- .4- *
3' :3 :. ' C 4,', 1
.11.1..,..:4 t -
'
.,. C.- '. W ' '
40,7-,,,,le .`,1/ . -....- 0 4
4, ,, t - Al
,,
... a- a * ',Z
iii 0 * t
.
s r,,,t,, ', 'F.. ..c. 1 111.
,s A
4 '''' ' .1: ,,
:P.X. .414. .
tal
4,?, *74, -'' "
..4...,
,*
r.
4, 5. II. .. - ,. */ - ...,;:k. - a' :714.... 4 1 ti, tti,4,,-.14t," '4'.
k -....,
' '...I - -4,, IIN
kr
v°- .
ess...: IA
' 1Si-if . . It
I. '
.'i '
;
',.
s -- -AA if' ... - - -en-
" ". ,;14.., , ..'!".it 4.,..... 0 -.-+ t.
41!
-'11wt.
, .. ' ir .
-..45 .i. ''. 9'... ' `1, *-1'' at," . 0 , , ki 40
. !.
S .., 10 ", 0 ,Ile . 0,.." -
.., ° ..,--.8.4
-
. :-#.,-, ' - A e 4 .X. ". 'Z
. 4 zfr A ti f '.i
..,..4..........
- -,,,, sir 0 * 4
a,i....;t4111.
t .A.
. IV
, . i..- .,
". # ...,..,,,,
..-4110!...
,'1 ,...v.
T.
bs.
."
* . s '
.t.,...-.
... *
*4,4
tv.1:;::' A vodk
#-
.e,". :- . *Le 41 .*. .

h4
+.:
. ''' ' ily
...., .... -
4r....4,
.1...f
. - 4, 447.41, ,
'
. ;.
'. ... - - is 14,. 4 ..,.., ' ,: - if: 11'w
*. 4, ii,
.;::'.14.
0
.:y...., viiso !s.sro 4 v..;. IIAS
.'''':*;1: lik
,:kre.',,T4' '.0,,',0h:.
5.4.:,
.4 ii. --tr. -
41,11:Atr
. 4.1'4 th.
..1,4'' '', .i -AV
* *1E(
- '
a
k At4 *14 .
" iv, A
-7vi. N '. ,°- k ' * 4,
9. 61
,-
'
' Ill
,0-'- °.
't . ..tki7t .77} i 4....1 4 :tet :1'.."-
;Li , Iiiki ;
1113 ;,,,,,i. I-. ,....
.'

4744 A --.
*art ,-' 16.41,iv
t .,-,;
'''''
n.
-'
74
-. ._,:,
' le , g-# 'w
w t-.,-*
, e'w
,, 4' " -,, . ,0.4,.- -:...4.
; ',4,4 '',.
. .4,1 .:.:. ; ......0 :' .1 .
v .. ,
'- .4.
.1;V
,

7t4
.
-
0 ' 'is,.,. , ,* . itt fir* D.;* ..,:;',),
. ..i-0111r-
..*IF -
t 441
It ...
;4. W . * * ."401,16 ' A
' . a -ip :41* '.
.
4 * .1. , ' lig
010
:1,1 Lt. t''s
-. 4 i'' .4.37
C' :' .: 4
'
411416
* *'' -
'IF r.
A*
1 - IP .i
" ': ". :
-
4.:.
tic
' , s* . ' 'r 4.:,;ii-',,,,
1, At '11
16,4
"' '.. ..S .; _,
...'11): - J. '? - '
:, .- = . "9
--.0' 4
44 1", . ai 1t';''''*
2'11.4 e
,at'" * - .7 ..,, X. ' '4"?',4,--,-"*",--,',
la r ..,' ,- .. -.'t-
* , o,
447,
!'ik: sei z' ', t .4cr '' ' ., .4 I. .1 4 I. .k 3- .43 :
.i s. L ,41.
' .
*, .a..41-Acioi,<. rJ
AC .
'. e' . -4
it 4...4;4
t.
), 9 1,,,-,,, -
*
'6*
. . 4 43-
a ;62W. *S.' 4 + . ...
.... .
' ....p et. ;
4 ' ; '''.
4,1 'OW '".... v
. 41.
ja. ss-.i4-
. . .;`- 44, ," "f.:4.:'r
1
1-10.r 41..11 '".., * I *2.
,,, ,,437".i
AL ..- * - : li
;, 4. 4.144 "I" 411.1; . -....- *It'
lif ''''' It*
4V Irk
4 '.. .. 11 ...
0* itsIII * ..' *-, ' s r ..4..
-
r J ?!..11111. . i - , .A.
: ..1 411:' 4171:Twill!, ,-1,- Ye0( '',-.*-2. -,,
. , ,,,,c_,
." ' ...,,, lb, , 0, -',4 *,,,, ,..,
; '`..** >1-_,, 111'
-.O., . 4,- 4'1.'1' r .r.4* -.4,,,,.,:1.
''',* 41iitik ',,. .4:::,
,,, Ft: ...,- mit . '., ..t '4 -',. °.

www.digibuc.ro
1, .'--,,..
r
19°. jC, .
"..." 'IP S'.'.4 .4,°' - * ..."*"*.
.16 4 4,-' fp'',.4( A tr,' °'a-,.
.4. .,,
. . -.< ' oi* - . A ...t.,. ,..
'' , ' . k
'...'",...
tn- ( ;"'
'a 0 -:'".1 g .1' 4 :-N :. i'v g'I° '''...4,.
thb
t*: 4 , 44.-
:..., , .4.. ....
6
"1-- .
7 4, 1,.. - ,,-,..-..,;--4.-
A,'
-kJ,-
- r4,.." ,. ., . igr. ,. 7111 ..4. t.AO
' ,;,--' -
AP- .04 1Z:16 *. To ''
4.* C,4 . ir.
- . ;) .., 411..,,,it t4 ' ' f' JO..
.. "
L
iv, - .,
.t. Ot 1'; AC': . * ' 13 t! Al ' r
,L14 4:72 -%, .4 41, * T P Vi firr.',19' ...All
-
...t1oLs _
. p.b
Al'
ww , , w. , , 4, . , "...., ...,..
43 t
? _
`'11
.3 ...-41.
I.
,, 41
-.1''
.".`.-
9(4' it.. - 454..
a. ,
'
-.
,,
e
a s ".. ...,t, , °*; ,..se,
' .. ,
,.. . ,Z1 ,:. ' t.4., `',4 , '1";.°eltr:,:f6 .
- ''.. t-i 7 .,
4* Iv ' .
\111:0% 4:74Je' 4'..* .... * . ,
.' ..,, II >s, .h. - ' 9 i ',* ii iik0- '451"rti
.
o. .. ..,,
c4:. ._ ,,, .....n.A.
...14 -
'.-.V 41 .7"."!'): 4 i .u`IF 'Z'.4 4- ' *mai .. ...*
' 1r t.
'.' .m. ."
.. '.'.!
.
lit,,I6
* ktook.. 0.- A
. I. e,'"Vi'le7. is-:,,k. %X2,1eiri...110 ',0 -? ..... Cr It ip 4.+..., i "V..*
. *4 ..
.4/ . A
:*" lky : -; - , I' r. "-1,. ',.-.. i 44. 00..
, '''.- ...I. 1. .
,. v
,pr- . ;0 ,i1...-. r:xi e IP .6 ."-_111,,-*:,.. /I, ,i,
.
..- 4,
'
,
r. ver .v...
.- * , At n *
.,
i'
*.4
va,
tiPiW.o% iik
4 '4
......, 4.-,,,
.
'le
.4 ..
:i.. ' 4' .';43r .0*
.
' s....,...,0 .,IV ..:,
''..-.. 101!.1.'94..
.. ; ''
'''.*:*.-l.***vik...°;.14-4k1...

f''',:
i.
1;4: ' .^41 ii
'
, ,
11....---401,6 4.:41.4' '''.6
'
IP .'
.0..,.,.,, N.,,
n 1t ..1-.:
00e .
.11k 1.1 4
I. ,I .- s .,,4,....
. . .iss ..
"-*. .!1 .. W.
':`411
INIZIfs l
*, gis:;:sesrA1 '1/1-. 4. .t1 -. .j: 111 .4v. 6,4! . i lip '',I.
*row a 4
''., e`e ''' ''re-, ** 4-, -. flp. A it:,,,0.,,.1,,,,,- 4.."1,.'....1- ,
..' # 71, ' . -...
,,,e ..i. - i ...*.*..,. :.i, ' , 12;!.. :
.
co Al..- ...c.i.r.e*
J--1 , 4
, r_ .,.,
A,,,,k...
,
pt ..,
i . * -,
'*
'"
.
44.4,.
=If°:rtt, :s, .-4* Al -i4.-- ..,:i44:;,. ,1`..44 s4°,,,ti:zli:.74,.
4,
--40.;.4;:-;0'.7,44' :?....,' Pi. 4.4., N.740T.
`"1,4 '.11
`'' *.44
I *. t.4sl': ^ Aitt'
-/.*--ile *it I.
4, ,t 11/4.,1!:7.1*.k.74;-,..ir,
. '
,,.),.
''' 191,
'11 .4"1 v
,.;* e 1, .. st As t st 4,4
art. 4.2
. ';'`itsyto .;
-
t -
.4
4'st c) *i"
4,....1\.16'
'
'
, ...op: e 4,4....,
dtt:".
`.4
. t'4114,,ec s wore:
r '*)'41z ft°
Cs 6. cit lig
4 ',tr. A
'
im %V t
*my"'41 '-,,t
'it
Ito **,.
s.t1 gr I,'
..
. . 11
- ' ..
"*de
- ...... 44
' ' IF 1,0 46
441,r g-
4,- . *tA' ;15' :.zstc.4 4,447.,46":' ...,
-.4,11"/: .
0
e's
4`
4
-Aer,
.4 - 7,..-
.-
res
-
-
.t IP
ad,Ard"Att,
444
a
. :,
.
-04

4-... 4.
:ti

* ,
,App
. 4:44 *sr
..,,
t . .1..?fr144
111.
17,
-44$
.1,4-
bsta 30' "-,44

...
Pa . *,ct, i4. kl' e
-
"'P4
%
:lisit
,a ii.-4
"' . voit
-,144-; .0° *airkt ti " ' p
ii.,
....,,..
, ' .: ... at, .,
it .4*.. 7 f,,
4141/44:Al.., 6 # .t
`,,to, 44,
. 4 re.. 1
1 . 1.1;
AT it
i ...?,- IP *1 -
ft..:/.....
%7-4r: rr,t, t,..
.1
- 1044.,% .02.- t , '
s
Vt .s'..** 4.
.3,
.
' 0.,,,fr:y 4r ! II -1 :;41 ....
..:' :4 ...
"N4
...b. , c' °
-. 4 I # -#.5'
. . fia,'"*..' VL.ig,.
. -
. .- -4r.,..--. -.
oi .....
a- . IT* 11....
- '' e . -.
"' Tr:
lit',V41,V.`e,f-Vit % 7
,
,
.
'
-ii 'te
.
tkl
,40 .
.-40.. .,; .,-.
AI ri,;- io .
, 400
.f,.,,.
, ' . e, 'wIr7
.
9 41 - 7.4 ' Wik
. .., . 1. .
- e, .
.
4' t;CI
;' ! % -10 r- .... .447. ,:;,11., ' v.- 4.4 .r*k
it
. .. 4r.
.
tt.
^ 'jr.fte -41- -t'
sk ,k
# " .7, 111,:' ...
' o- rtt '1' z Vt.- . a 9 .. . '.
4 k'401 ''k Iii.r sk; 04, .
44141'.Ns.. 4*. 1. ..-., . , #11* ,,s10'** .d".
AP°
4,4 r, p
-
.0( *'
tfirt ;le ' ; * -8' . ,
,,_ ,.:
4k 4,;" -, '4,2..... N
,,' 14
is :A; .'
.0.
.: ''-- at
A. - ...,
"A16,- "*1.-vv......t.....
, )0. Ineast:::t4-att.'16tog.Z.eN
- i,42 -16..* A.,,,!'...i. . ,'e 1.4W' sir; ' A .,, 00° ,7 It oft .4 *4;
.291'4.,,, otti'lb,. ' t ' e
6..1. .0 ! 0,' , ,.i., :2,4,-;
,*---iNiD
,. iii,
.. ....
' /I

19, iiP'
14'4' 4iv,
46 .-: , 44
a r... , N,,O.. ,v,.A . -0.
'
,,!. - 4. '
_,4,. V,aii.. :,.L* '41',.,:".';''''
' 4
f
* .
*
et_411;.'"3.44, ' ' .4 . -
-
. 411
1..f:iii.'.!..,";.* i.'t 4 : '''4:11t
4^ . ' .., o
........::, %.11!-....
'
a,''',i1V.;*/
.*-.::111:14-:iii-zPV/I.O.v
-,r4e..
'11:-C..11111-'11"41"-
:4111:
t :
.44. 1* ft,T",,,.*
'
,,.; -4--+:411.- 7.:,
* t..7 141) % , -.:11.
.s IV
P
3..."0 es"Ali'
' A.:-,, " 4f ....-.7.
,G
.v a tv I . "4::
ir,A,:e2:41 .7,
.: e
a
r .
ti,..L41$ M--,
' - 'f 1
a. 11". .
, [1.
A
' . ,
.,. *.4...19,
),,n j -,1111,
;$.,: 4 .0
: ....t .4. '
 MEMORIILE SECT. SCIINTIFICE, TOM. XXVI. NI). 1.

ACADEMIA ROMANA
.1
r41

IGIEN A LAPTELUI
DE

Dr. I. FELIX
MEMBRII AL ACADEMIEI ItOMANE.

EXTRAS DIN
ANALELE ACADEMIEI
Soria II.Tom. XXVI.
ROMANE
MEMORIILE SE.CTIUNII SCIINTIFICE.

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor I. ST. RASIDESCU
16, STRADA DOMNE/, 36
1903. 9155

I
Pretul 70 banl.

www.digibuc.ro
inalek Societal-0i Acodemice Romiine. - Seria 1 :
Tom. I_,XLSeSiunile anilor 1867-1878: Sedinte, memoril si notite.
L. B.

Analele Aeademiei Romfine. Seria II:

Tom. I. - Sesiunea extraordinara din anul 1879
IL Sect IDesbaterile Academie' in 1879-80 . . . ,---,. . ....
.
3,60
5.
II. Sect. IL Discursuri, memorii si notite . . . . . . . . . (Sfdrsit)
IIL seq. 1.Desbaterile Academie' in 1880 81. .
III. Sect. II. Memorii fi not* . . . . . . . .,. , (Sfdrsit.)
5.
IV. Sect. LDesbaterile Academie' in 1881-82 . . . 3
IV. Sect. ILMemorii si notije . - . . . , (Sfdr0t)
* V. Sect. LDesbaterile Academie' in 1882-83 . . - . . ,
, V. Sect. II -41emorii si notife . . f 4 . '. . . . .
.

. (Sfdrqit.)
. 3 -
+
*
VI. seq. LDesbaterile Academie" in 1883-84. ..
V/. Sect. 11.Memorii si notite .. . . . . . , . .
, . ... .
. . . (Sfdreit)
. a I 2.
. VII. Sect. LDesbaterile Academie' in 1884-85 . . . . . . . .
VI/. Seg. ILMenzorii si notife , . . . . (Sfdrsit.)
3.
*
w
. . .
VIII. Sect. LDesbaterile Academie' in 1885-86. . . . . .
VIII. Sect. ILMemorii si notite
.

(Skirsit.)
8.
*
, IX. Desbaterile Academie' in 18861-87 ..... . . . . .
* IX.Memoriile Sectiunii Sciinfifice . . . . . .
6.
* X.Desbaterile Academie" in 1887-88 . . . . . (Sfd"iii
.
Indice alfabetie al volumelor XI din Seria I si IX din Seria II din Analele
. ) 4.
Academie?: Romane pentru 1878 1888.
Tont. XLDesbaterile Academie' in 1888-89. . , . . . . . .
2.
3.
X f.Memoriile Sectiunii Sciinfifice
XILDesbaterile Academie' in 1889-90 . . .
.

,,,,
.

..
5.
3.
XII Memoriile Sectiunii Sciinfifice . , ,40
*
*
XIIIDesbaterile Academie" in 1890-91. . . .
X/V.Desbaterile Academie" in 1891 92
. .
.

,
.

. 4.
2,50
XIV.Memoriile Sectiunii Sciintilice. . , .
*
* XV.Desbaterile Academie" in 1892-93
XVI. - Desbaterile Academie' in 18St3-94
... . , .
3,50
4,50
,
L
4,50

-Studif asupra mineralelor de manganes....

* XV/. Memoriile Sectiunii Sciintifice . . . . . . . . . . .
Materiale pentru climatologia României. I.Clima Sulinel, de St. C,
Hepites. . . ., . . . . . - ,30
II. Gerul Bobotezel, de St. C. Hepites . . . . . . . . . ,10
de la Brosceni, de E.
Benquet . . . . . . . . . . . ,20
,b
Rumanita sail Succinul din Romania, de Dr. C. lstrati . .
XVII. Desbaterile Academie' in 1894-95. , . 7 ..
)
*
XVIILDesbaterile Academie" in 1895-96
XV/11.Memoriile Sectiunii Sciintifice . .. ..... ,
. . .
Materiale pentru climatologia Romania. III. Durata de stralucire
.
5..e._
1,60

De St. C. Hepites . . . . . . .
., VI. Clima la Pancescl-Dragomirescl (Roman). VII. Mersul
. ...... .
a sOrelui la Bucuresci. IV. Clima Sinaiel. V. Plola in Romania.
. . . ,80

diurn al elementelor climatologice la Bucuresci. De St. C. Hepites ,20

-
VIII. Seceta din Dobrogea in 1896 st. n., de St. C. Hepites ,. . ,10
Rafinareapetroleului crud si manufactura diferitelor producte co-
merciale din petroleul crud in Statele-Unite ale Americel. I. Ra-
fintiria de petroleil crud din- Whiting, Indiana. II. Rafintiria Tide
,
Water Oil O° din Bayonne, New-Jersey, De Victor S. Gutzu . .
XIX.Desbaterile Academie". in 1896-97
1.
4,60
. XX. Desbaterile Academie" in 1897-98. . . . . . . . - . 4,50
Sistemul international de unitati electrice, de D. Negreanu.
Cutremurele de pamint In Romania in 1897 st. n., de St. C. Hepites.
Resistenta electrica a electrolitilor si o metoda noua de masurfi
a resistentelor electrolitice mari, de D. Negreanu.
* XX. -
Contributiun e la determinarea resistentei electrolitilor, de D.Negreanu.
Memoriile Sectiunii Sciinfifice . . . . . . . . . .
Sediul bacililor leprei din punctul de vedere al invasiunil, al ell: ",400
mintirilor si al combated" leprel, de Dr. V. Babe .y. . . .
Materiale Eentru climatologia Romania'. IX. Plóia la Bucuresci
in ultimn 32 de ani. X. Vintul la Bucuresci si causa crivatuluI.
De 6t. C. Hepites ,40

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI
DE

Dr. I. FELIX,
Membru al Academiel Rornine.

A5fedinfa de la 13 Iunie 1903.

Introducere.
Puterea statului depinde, pa lAnga calitatile morale si intelectuale
ale cetatenilor, de numeral lor si de constitutiunea lor ; aceste doue
conditiuni sunt subordonate cantitAtil disponibile de lapte. DacA intr'o
tera mortalitatea copiilor este insemnatA, dacA forta, constitutiunea lo-
cuitorilor este inferiOrä in comparatiune cu cea pe care o considerAm
ca normalA, causa principal:a este lipsa de lapte ori calitatea inferiOrd
a laptelui. Acésta o confirmA experientele m5stre, celo culese in strAi-
ndtate de igienisti, cliniciani, economisti, statisticele deceselor de copii
in raport cu calitatea i cantitatea laptelui consumat. Constitutiunea
omului ca si a animalului depinde, pe lang6 influenta ereditAtii, inainte
de tOte de calitatea si de cantitatea alimentelor prhnite in primul thnp
dupà naseere, i vitiurile comise in acestA privinta obicinuit nu se mai
pot indrepth in periOdele urmAtOre ale vietii.
In general copiii aldptati la sinul mamei lor primesc hrana cea mai
potrività, i dacd cu tOte acestea mor la noi multi copii de Oran in
cele dinal luni ale vietii, causa este nu atAt calitatea i cantitatea
laptelui matern, ci imprejurarea cA copiii nod nascuti se pun la sinul
mamei tArclid, adesea-ori mai multe 4ile dupa nascere, cA in primele
Oile li se dad alto alimente, indigeste i necurate, cä chiar mai tArclid,
cAnd mama, care a fost red hränitA in timpul sarcinel si a leuziei
mai este lipsitá de alimente hränitOre in timpul alAptArii, are putin
lapte, credo cA trebue sà suplinescA acestA 1ips5, nu cu lapte de vacd,
de care dispune rare-ori, cu lapte de caprA, chiar cu lapte de Ole curet,
Analele A. R. Tons. XXV I.Memoriile Seq. Sciinfifice. 1

www.digibuc.ro
2 bk. I FELIX

diluat cu apa fiértd, ci cu mAnctiri mai grele. La terd copiii se intarcd

adesea-ori in mod pripit, fdrd ca sd fie deprinsi mai intâiü cu laptele
animalelor domestice, si nici dupS intArcare nu li se dd lapte de ajuns
or! nic decum. Dacd copilul nu este hrAnit in mod normal in prima
copildrie, cand organismul este putin resistent contra influentelor morbi-
fere, el nu mai pOte redobAndl vig6rea, energia unul om crescut in con-
ditiuni sdnAt6se, chiar dacd mai tArcjig primesce alimente potrivite in
de ajuns.
In orase numOrul copiilor algptati de mamele lor ori de doico este
mai mic, al copiilor hrAniti artificial este mai mare, ceea ce explicd
mortalitatea mai mare a copiilor din orasele n6stre in primal an al
vietii.
Este un fapt bine constatat, c cu greg se inlocuesce laptele de femee
prin lapte de vacA ; acéstd inlocuire reusesce mai ales atunci, cAnd o
mama inteligentd, care n'are decat un singur copil mic de ingrijit,
familiarisatd cu regulele asepsiei, hrAnesce copilul ei in primul an al
vietii cu lapte de vacA ; inlocuirea laptelui matern prin lapte de vacA
in primul an al vietii nu reusesce, când cresc'et6rea copilului este igno-
rantA, murclard, sAracA, avênd a ingriji de mai multi copii, i neput6nd
clar consacrd timpul necesar pAstrAril i gAtirii laptelui, curatirit gurei
copilului si a vaselor in cari conservd lapte.
Causa cd copiii nog ngscuti träesc si cresc chiar cAnd sunt alliptati
de o mamd mai slabs, si pier fOrte adesea-ori cAnd sunt hraniti cu lapte
de vacd abundent, este mai Intâiii compositiunea laptelui de femee,
potrivitd cu trebuintele fisiologice ale copilului, diferitd de a laptelui
de vacA, potrivit mai mult pentru vitel, a laptelui de 6ie, potrivit
pentru mid]. Copiii a15ptati la sinul mamei ori doicel primesc hrana
pe calea cea mai scurtA, ea curge direct din sfarcul tatei in gura co-
pilului, si n'are multâ ocasiune a se infectd, de vreme ce in drurnul
lung do la grajdul lgptarului panA la locuinta copilului si de la pimnitä,
ctimard, bucdtdria acestei locuinte pAnd in gura copilului, laptele se
stricd si se amestecd cu felurite materii vdtémátöre copilului.
Laptele este o emulsiune produsA in glandele mamelare ale femeii
si ale animalelor mamifere car! ag nAscut, destinatä a hrAni pruncul;
laptele este un licid alb, opac, o solutiuno al-Asa de zahar, sdruri, albu-
minA, caseind, in care triad mici picdtturi ori globule do unt. Untul se
compune din glicering, palmiting, stearinS, oleinü, din acid capronic,
caprilie, caprinic. Caseina laptelui este unitd cu calce, cu trifosfat de
calce ; când addugdm laptelui un acid, atunci trifosfatul de calce se
descompune in difosfat de calce si parte din caseind rOmAne

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIJI. 8

Dacd adilugam laptelui chég, caseina se desface in paracaseind inso-

lubila si in putina caseina solubilä, care earnane unita cu fosfatul de
calce. Laptele mai contine mid cantitati de albumose, pepton, galactin,
lactochrom, i douè corpuri bogate in fosfor, Nucleon si Lecitina. Se-
cretiunea laptelui incetéza, dacd nu este supt off muls din tatd.
Compositiunea laptelui femeii si al animalelor difera intro ele, find
potrivitä cu trebuintele fisiologice ale fëtului din fie-care specie in parte.
Copilului IT priesce numai laptele matern, mai sarac in caseina, mai
bogat in albumind decat laptele de vactt ; cu bite acestea in tOte tim-
purile, chiar in epoca alaptaril materne exclusive, ail existat la copiii
mid bOle letale ale canalului digestiv, datorite hranei nepotrivite ce
se da copiilor pe langa laptele matern. Proba o gasim in literatura
tuturor timpurilor, in scrierile lui Ephesus Soranos din sec. II, ale lui
Athenaeus, ale lui Avicenna, a. 980-1037, Mercatus 1608, Albertus
Magnus 1625, I. P. Siissmilch 1765, ale olandesilor P. Camper 1777
si L. A. I. Quetelet 1823, ale demografilor germani I. L. Casper 1825,
Oesterlen 1854-1866, Westergard 1882 si R. Böckh 1878-1900, in
literatura romana, de la St. V. Episcupescu 1829, pand astacji.
Pupa laptele de femee, alimentul principal al copiilor mid a fost dar
si este laptele de vac6, de capra i chiar de Oie, de rare-orl laptele de
magaritä; ne vom ocupà aci mai mult cu laptele de vacd.
Laptele de vaca are reactiune amfotera, de odata putin acida si slab
alcalind, de vreme ce laptele de femee reagéza numal alcalin. La coa-
gularea in stomachul copilului laptele de vaca formOzá cheguri marl,
compacte, cel de femee flocOne fine mot La ferberea laptelui se des-
compun compusii organici de fosfor, iminultinduse coT anorganici, si
monocaseatele i dicaseatele solubile de calce se transforma in trica-
seate de calce insolubile, ast-fel copilul digerd laptele de vaca fiert mai
greil decat cel crud. Asemenea perde laptele de vacd prin fierbere si
o calitate biologica importanta pentru copil: serul de sange al anima-
lelor carora s'a injectat lapte de vacd precipitä albumina din laptele de
vaca crud, nu Msä din laptele de femee, nici din laptele de vacti fiert
(Bordet et Tschistowitsch, Annales de l' Institut Pasteur 1899 ; Was-
sermann und Schütz, Zeitschr. f. Hyg., 1901, V. Sion si N. Laptes, Di-
ferentiarea igienied a laptelui, Bucuresci 1902; N. Laptes, Precipitinele
aplicate la diferentiarea laptelui, tesà, Iasi 1902). Serul de sange al
unui animal, caruia s'a injectat lapte de femee, precipita albumina nu
numai din laptele de femee, ci si din serul de sange omenesc, lact-albu-
mina din laptele de femee este dar identica cu albumina din sangele
omenesc, albumina din laptele femeii trece direct din tubul digestiv

www.digibuc.ro
4 bk. I. MAX

al sugarului in s 'ngele lui, fdrá vre-un proces chimic intermediar, de

vreme ce albumina din laptele de vacd chiar crud, inainte de a trece
in sangele copilului, trebue sä sufere o transformare insemnatd (A.
Schlossmann und E. Moro, Die Specifileit der verschiedenen Milchal-
bunane, 1903).
Dacd laptele se pästrezd nomiscat intr'un vas, se adund pe supra-
fata laptelui un strat de lapte mai gros, galben, bogat in unt, care
strat constitue smântâna. Laptele de desubt rëmâne sdrac in unt. La
sederea prelungia laptele devine acru, din causd cá bacteriile, despre
cari vom vorbi mai jos, descompun lactosa (zaharul de lapte) si for-
m6zà acid lactic; dupd ce cantitatea acidului lactic s'a märit, laptele se
inehégd ; cum am ardtat mai sus, caseina laptelui este o sare calcard
solabilil, dar in presenta acidului lactic ese din solutiune parte din
lactatul de calce i caseina scOsa din combinatiune devine insolubild,
coagulézd.
Greutatea specified a laptelui de vacd este de 1,028-1,034. Laptele
de vacd se compune din :
Apui 85, 90°/0
Unt . . . 2,5-5,010
Caseind 2,5-3,2°/o
Albumind solubihi. . . 0,3-0,5°,/a
Lactozd (Zahar). . . . 3, 5,5V0
Sdruri minerale. . . . 0,5 0,8^/0
Cenusa laptelui contine oxid de potasd, de sodd, de calce, de mag-
nesie, sesqui-oxid de fer, anhidridd de acid fosforic i chlor. (Payen,
Regnault, W. Floischmann, A. Stutzer, M. Rubner).
Compositiunea laptelui de vacd se deosibesce de a laptelui de fe-
moo, in care proportiunea de albumind este mai mare (1,230/o), a ca-
seinei mai mica (0,60°/0 pAnd la 1.0°/0) deck in laptele de vacd ; ase-
menea contine laptele de femee mai multd lactosd (6.20'5) decdt
laptele de vacd. Intro särurile minerale ale laptelui de femee gAsim
mai putin fer decdt in laptele de vacd i mai mult fosfor, copilul se
nasco cu o provisiune insemnath de fer depus in ficat si in splind.
Laptele de caprd se deosibesce putin do cel de vacd, cel do 6io
contine 6.83% unt, cel de bivolitä 6-90:0 unt. Laptele de mdgdritil
presinta aprOpo aceiasi proportiune intro a1burnin i caseind ca lap-
tole de femee, este insd mai sdrac in unt.
Colostrul, laptele secretat indatd si in cele d'intiiiii 3 5 dile dupd
facere, este mucilaginos, viscos, de col6re galbend slab brund, do con-

www.digibuc.ro
 TarrNA LAPTELUT. 5

sistenta mai mare, mai bogat in matorii fixe decat laptele socretat
cu cate-va dile mai thrdia, cantitatea acestor materil este in termen
media do 28.31°/0. Colostrul contine nisce mid granulatiuni caracte-
ristice.
Periodul lactatiunil duréza la vaca bine ingrijita in termen media
300 dile, la vacile romhnesci, r6i1 tinute, adesea-orl numal 3 lull)", la
(5ie 70-160 dile.
Valórea laptelui depinde de cantitatea untului ce contine, dar raselo
do vite, earl daü lapte in cantitate mare, nu del tot deauna i un lapte
bogat in unt. In general cantitatea §i calitatea laptelui vari6za si la
vacile de aceeasi rash, i depinde i de hrana si de ingrijirea ce dOm
vacii; nutretul el trebue sá contie elementele necesare, pentru ca sit
satisfacd trebuintele propril ale vacil, si tot de odata sa serve si pentru
producer() de lapte.
Pentru ca laptele do vac'h sa represinte un aliment stinatos pentru
toti, in parte potrivit a hrani copiii dupa intarcare i chiar a suplini
la nevoie lipsa laptelui matern, el trebue sa provina de la vite sand-
tóse, addpostite in grajd curat, aerat, luminos, bine hranite, curat in-
tretinute, sd fie muls, cules i pastrat in mod aseptic, ap6rat contra
fermentatiunii si amestecului cu materil straine. Lipsa de curatenie la
intretinerea si la mulgerea vacilor, la culegerea si la transportarea
laptelui, nu se mai pito indrepta prin procedari antiseptice posteriOre,
prin fierbere chiar la temperatura mai ridicata.
In Virile in cari productiunea i consumul laptelui sunt cu mult mai
marl decal la no)", in Danemarca, Suedia, Germania, Olanda i chiar
in Austria, cresc'etorii de vite, proprietaril marl, Viranii, lucratoril de
laptaril, dispun do destule mijlóce pentru povétuirea lor asupra mij-
1(5celor i metOdelor moderne de alegerea si de imbunatatirea soiu-
lul vitelor, de intretinerea i hranirea lor, de marirea productiunii
de lapte, de ap'erarea laptelul contra strichril, de transformarea lul
mai perfectii in unt ki in branza, asupra desfacerii mai banOse a lap-
telui si a procluctelor extrase din lapte, de numeróse sc(51e de lap-
tdrie, do seóle de argati de vite si de lucratori de laptarie, de statiuni
do incercare si de analisd chimica speciale pentru producerea de lapte,
de gazete i reviste de laptarie, de inv6tatori ambulanti do ltiptarie,
de asociatiuni de laptari, cari intro altele organiséza conferinte cu de-
monstraliuni practice asupra inovatiunilor referitOre la industria lap-
telui, do oxpositiuni periodice de unelte §i de producte de laptarie. In
nordul Germaniel, earl de stat i de consiliile provinciale, camerele
agrare i societatile agricole intretin cu mijlocele lor institute pentru

www.digibuc.ro
6 DR. I. FELIX

studiul arts! laptariei, cu scOle practice de producere de lapte si or-

ganisOzd expositiuni periodice de vaci cu lapte si de producte de
laptarie.
0 asemenea expositiune m'a indemnat la lucrarea de fata, la stu-
diul producerii, tratarii, conservarii i transportarif laptelui de la pro-
duckor la consumator, i in expunerea de fatd voitl Ind ea punct de
plecare cea din urind expositiune de lapte si de laptarie. Am avut de
curand ocasiune sa fac la Hamburg comparatiune intre consumul in-
semnat de lapte in Wile cu cultura mai veche decat a 'Astra si car!
prospera, si intro productiunea i consumul de lapte Ia nol, car! prin
insuficienta lor opresc prosperarea m5stra fisica i economica.

Expositiunea de Igiena laptelul de la Hamburg.

In timpul de la 2 pana la 10 Maiii 1903, a fost deschisä la Hamburg
o expositiune de Igiena laptelui pe care am visitat-o ; scopul acestei
expositiuni a fost, inainte de tóte, ca sà arate mijlócele inventate de
sciinta i construite de technica, menite a indeplinl conditiunile pe car!
Igiena le cere de la produckorii si de la consumatorii de lapte, sa-i po-
vatuesed pe ei i tot-deodatd pe autorita tile insarcinate cu privigherea
comertului cu lapte, sa demonstre starea actuala a economiei politico,
a cresceril vitelor, a technice!, a Igienei, a politic)! sanitare referitOre
la lapte, sä imbundtatésed starea actuald a aprovisionarii oraselor cu
lapte prOspel. De vreme ce la expositiunfle analoge precedente ail pre-
domnit productele extrase din lapte, untul i branzeturile, cea din
Hamburg din anul 1903 a urmarit scopul de a marl consumul laptelui
próspdt, natural. Crescdtorul de vite, producétorul de lapte ca i con-
sumatorul se folosesce cu mult mai bine de acest dar pretios al naturil,
daca el este mdneat in stare naturald, nemodificat, cleat daca se fa-
brica din el diferite producte, caci numai mancand laptele intreg uti-
lisam tOte constituantele lui, tOte elementele hrdnitOre cuprinse in el,
fard ca sä eliminam parte din ele. La producerea de unt si de bran-
zeturi se perd unele din materiile cuprinse in lapte si se modified altele,
ast-fel câ nu se pot digera cu aceeasi inlesnire i cu acelasi efect hranitor
ca laptele natural. Crescétorului de vite aduce vindarea laptelui pr6spdt
folOse mai marl' decat producerea de unt i de branza, de acea predom-
nesce in apropierea oraselor vindarea de lapte, i numai laptele care
nu se 'Ate vinde prOspOt se preface in unt i in brdnza. 0 socotéld
simpla ne aratd cà laptarul castiga mai mult vindênd laptele in stare
naturald ; la nol se sebte 1 klgr. de unt din 28 --30 litri lapte (V. Cdrnu-

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUL 7

Munteanu, Fabricafia untului, Bucuresci 1889), pentru ao6std cantitate

de lapte próspët, ldptarul roman iea, dupl localitate, 7 pand la 10 lei,
iar pentru 1 klgr. unt próspOt 4 pand la 5 lei.
Crescerea productiunii si a consumului de lapte constitue un progres
al economiei nationale si al Igienel, este insá necesar, ca do acóstá
crescere sa se folosOscà la hradd nu numai poporatiunea urbang, ci
si cea ruralg. AstOdi sdtenil nostri mAnaned fOrte rar lapte, si din
untul ce produc mare parte il curnpOrà carciumarii in schimb pentru
rachiü si negustorii ambulanti in schimb de stambd prOstá, de ace,
p an gl ici , sulimanuri.
Obiectele expuse la Hamburg s'au putut clasifica in urtatOrele grupe:
producerea laptelui, grajduri, vacile, intretinerea, hränirea, mulgerea
lor ; medicina veterinard mai ales in raport cu Tuberculosa vacilor ;
unelte i instrumente, cOrute pentru transportarea laptelui, centrifuge,
filtre, aparate de ineälgire si de rOcire a laptelui, vase pentru cube-
gerea, pOstrarea si transportarea lui, modul de curdtirea vaselor ; tra-
tarea laptelui dupti mulgere, instalatiuni de lOptäril marl i mid cu
mijlOce technice moderne ; aparate pentru fabricarea de unt, pentru
frdmintarea de unt i spOlarea untului, pentru producerea branzetu-
rilor, masine frigorifere, balante pentru lapte, laboratorii de control,
chimia i bacteriologia laptelui; tabele statistice i grafice asupra pro-
ductiunil de lapte ; preparate de lapte pentru aprovisionarea navelor,
a coloniilor din regiunile tropicale, a cOldtorilor cari merg in acele
regiuni ; aparate pentru tratarea laptelui in menagiii, pentru fierbere
sterilisarea lui, preparate de lapte pentru copil mici.
In partea sciintificd aü excelat laboratoriile de Igiena animalA ale
scOlei superióre veterinare din Berlin, laboratoriile midi ale unor lOptdril
suedese cu expunerea metOdelor de cercetarea laptelui, laboratoriul
catedrei do producere de lapte al UniversitAtii Iurjew (Dorpat), la-
boratoriul de bacteriologie aplicatd la lapte al docentului Fr. Kral din
Praga, laboratoriul de chimia aplicatd la lapte al prof. Weigmann
din Kiel.
Prof. Elefsen a fdcut prima incercare de a expune istoria laptelui,
numOrul obiectelor adunate pentru acest scop a fost ins5. neinsemnat ;
dintre ele merità sd fie mentionate: scrierea lui Benno Martiny, Bei-
trag zur Geschichte der Milehwirthsehaft, Leipzig 1895, si alto cOrti
referitOre mai ales la istoria untului, din cari reese dupd Vedas, cá
Indii ail scos unt din lapte cu 2000-1400 ani inaintea erei crestine, dupd
Testamentul vechiu cá cu 800 ani inaintea erei m5stre Evreil ail transpor-
tat laptele in burduse de piele, din scrierile lui Herodot si ale lui

www.digibuc.ro
8 DR I. FELIX

Hippocrate, 450-350 a. Chr., ca. Skitii ail batut laptele de 4ä in bu-

tOie, spre a sc6te unt din el, din scrierile autorilor latini, ca Plinifi a
cunoscut untul de 6ie si de vaca, cd Galeniti 1-a intrebuintat ca me-
dicament, ca. medicul Dioscorides s'a servit de untul de capra, produs
prin baterea laptelui inteun vas, pentru cautarea ranilor ; in fine scrie
Strabo, in a. 60 a. Chr., cä locuitoril din Lusitania (Portugalia) mananca
unt in loc de oleul usitat la Greel si la Romani. La aceste date culese
de Elefsen, am puté adaugh istoria branzeturilor, le gasim mentionate
in Testamentul vechill (cartea lui Iob), in poesiile lui Virgiliti, in scrie-
rile lui Strabon, Plinhi, Varo si ale altor Romani.
Asemenea a fost interesanta o mica colectiune istorica de lactometri,
din cad cel mai vechiii, areometrul lui Dicas din Liverpool din anul
1795, unelte vechi de laptarie din Germania, din provinciile baltice ale
Rusiei, desemne ale proceddrii la mulgere, la transportarea laptelui,
la baterea untului, din diferite timpuri, incepênd de la anul 1493
(Strassburg) si 1553 (Frankfurt a. M.). 0 colectiune de rapOrte si
ordonante germane, referitóre la politia sanitard a laptelui, merge
inapol numal panä la anul 1800. S'aii cunoscut bine in a. 1801 peri-
colele la cari este expus laptele la transportarea in vase deschise,
neacoperite, falsificarile lantelui executate prin scOterea de smantana
si prin adaugare de apä si de Mina, in acel an era deja in Germania
intrebuintat un areometru pentru examinarea laptelui.
Ca la el-care asemenea expositiune, conduckorii el n'ail exclus cu
rigurositate tOte obiectele lipsite de o valOre 6re-care, selectiunea o
facea la finele expositiunii juriul insärcinat cu premiarea; critica insa
si-o face singur visitatorul competinte. Nu m'a mirat dar presenta in
expositiune a unor instrumento de vah5re dubiOsä pentru examenul
laptelui, a unor biberOne pericul6se, a unor preparate pentru sugari
condamnabile csri, gratie reclamei, se mai vind in cantitate mare.
Desi acésta expositiune n'a fost cu totul internationald, au fost in ea
bine represintate Verne cele mai inaintate in productiunea de lapte,
de unt si de branzeturi. in localul expositiunii igienisti, veterinari si
agronomi germanl distinsi ad tinut cate-va conferinte poporale, in
raport cu scopul expositiei.
Distinctiunea cea mai mare, medalia ImOratesei Germaniei, s' a conferit
de juriul expositiunii profesorului Ostertag de la sc61a superiOrd de medi-
cind veterinara din Berlin, pentru organisarea laboratoriilor de stingo-
rea Tuberculosei vitelor, laboratoril earl exercita un control neincetat
prin tuberculinisarea vacilor si taurilor si prin eliminarea de la re-
productiune si din laptaril a animalelor suspecte qi bolnave. Adev'è.

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELITI. 9

ratul initiator al acestor laboratorii si al aplicdrii practice a principiilor,

dupd earl ele 1ucr6z5, este insd profesorul Bang de la so:51a veteri-
nard din Copenhaga. Dupd modesta n6strä pdrere, expositiunea a
fost ilustratd in primul rand, prin punerea in practicd a magnificei
inventiuni a lui Gau lin, care face din lapte un licid omogen, su-
puindu-1 la presiune idraulicd de 250 atmosfore, la care globulele de unt
sunt strivite, pulverisate, impdrtite in mod egal prin totd massa laptelui,
ast-fel eá suirea lor spontanee pe suprafatd nu mai este posibild. Acéstá
inventiune va exercith o actiune binefdat6re asupra hranirii copiilor
mid cu lapte de vacd, i o considerdm ca obiectul do Llà al exposi-
tiunii intregi.

Nurnèrul vitelor.
Productiunea de lapte a unei t'eri depinde de num6rul vitelor cu
lapte, de rasa lor, a taurilor, de constitutiunea i sdndtatea lor, de modul
addpostirii, intretinerii i hrdnirii lor, de met6dele do mulgere. Cali-
tatea laptelui mai este influentatd de tratarea lui indatd dupd mul-
gore, de modul de pdstrarea i transportarea laptelui pand la consu-
mator. Cu inaintarea culturil se schimbd modul vechiil de producere do
lapte, se aleg vacile, li se dd hrana potrivitd, care se preface in lapte
in mod economic, se introduc instalatiuni technice complicate, ceruto
de industria laptelui, se conservd laptele in starea lui naturald, spre
a se put6 educe in orase din depdrtdri insemnate, se uti1is6zd in mod
industrial t6te constituantele laptelui earl" nu s'aii intrebuintat in stare
prOsp6td.
Prhnul factor in productiunea laptelui este vaca. SA cercetarn dar
numserul vacilor din diferitele state ale Europe)", inceptmd cu Germania,
despre care am putut culege informatiuni mai nurnerOse si mai in-
str_nctive.
In Germania numOrul vitelor in general si al vacilor in parte nu
cresce in aceeasi proportiune, in care se maresce poporatiunea, iar
de curand W. Fleischmann (Lehrbuch der Milchwirthschaft, 3. Aufl.,
Leipzig 1901) a probat eà acéstd micsorare relativd a numOrului vi-
telor n'are ca consecintá scdderea productiunii de lapte, eta ea a
crescut chiar, din causa imbundtdtirii rasei vitelor, a intretinerii lor,
a crescerii greutdtil si a productivitátil lor. Din statistica Imperiului
german, presintatd la expositiune de H. Mohr din Hamburg, reese ase-
menea cà productiunea de lapte a crescut, di Germania a avut, in anul
1873, 15.776,702 vite bovine, in anul 1900, 18.939.692, c6 poporatiunea

www.digibuc.ro
10 DR. I. FELIX

a crescut in acest period mai repede, in anul 1873 ail venit la cate
100 locuitori 38.4 vite bovine, in anul 1900, 33.6 vite, dar in anul 1883
greutatea medic) a vitelor era de cate 321 klgr., in 1900 de 352 klgr.
Num6ru1 vacilor in etate de la 2 ani in sus a fost in anul 1883 de
9.086.906, cu greutate medic) do 380 klgr., in anul 1900 de 10.458.631,
cu greutate medic) de 439 klgr. In anul 1900, nume'rul vacilor face
55.20/0 din num6rul total al vitelor bovine, iar valOrea vacilor 68.4 0/0
din valOrea totald a acestor vite, valOrea vitelor bovine find de 4182.2
miliOne de märci, a vacilor este de 2860.5 milidne de marci. Tad
productiunea de lapte a Germaniel aduce pe an 1.731 miliOne de marci.
In Germania importul productelor de lapte, al untului, al branzei, cu
exceptiunea laptelui condensat, intrece exportul cu valórea de 40.6 mi-
liOne de märci, majoritatea productiunii se consurnd in tord, ceea ce
contribue la prosperitatea, la bunul traiil al poporatiunii, consumatoril
nu se compun numal de locuitori urbani, ci i de eel rurali. In ora§ul
Berlin se consurna de cap de locuitor pe di 0.23, pe an 84.10 klgr.
lapte, la Dresda pe di 0.26 klgr., pe an 94.90 klgr.
Economistul §i agronomul hamburges Boysen aratil intr'o mica
scriere, Ca inarirea productiunii germane de lapte din cei din urrna
25 do ani se datoresce perfectionarii invOtamintului rural, immultirii
§cOlelor superiOre §i inferiOre in care se invata laptaria, aplicarii prac-
tice a chhniei §i a bacteriologiei la productiune, imbunätätirii lapta-
riilor marl prin intrebuintarea aburilor §i electricitatii ea forta motOre.
In Danemarca numOrul vacilor cresce continuil ; ea se afla in capul
tuturor statelor producatdre de lapte ; acésta tera a avut, in anul 1881,
1.470.078 vite bovine, din earl 898.790 vaci, in a. 1898, 1.743.440 vite
cornute marl, din earl 1.067.193 vaci. In a. 1900 ail venit la calm 100
locuitori 67.7 vite bovine, din earl 41.4 vaci. Danemarca consuma sin-
gurd parte din laptele produs, fabrica putine branzeturi, aprovisio-
néza Insa Marea Britanie cu unt; productiunea de unt face pe an 47
pfundi (aproximativ 23 kgr.) de cap de locuitor. In anul 1901, s'ail expor-
tat 170,5 iniliOne de pfundi de unt ; iar IniT Danesii mananca marga-
rina, fabricata in tOra in parte din materia bruta venita din America;
in anul 1901, Danemarca a produs 37 iniliOne de pfundi de margaring,
earl s'ai1 consurnat in Ord §i s'aii mai importat 6,5 milióno pfundi
(G. II. Sieveking, Die Mach, 1903).
Suedia preface asemenea in unt parte din laptele produs, pe care
nu-I consuma in starea prOspötd Ornenil §i vitele. Suedia a avut, in anul
1880, 2.227.757 vile bovine, din earl' 1.409.326 vaci, in anul 1899, 2.583.065
vito, din earl 1.760.915 vaci; la eke 100 locuitori yin 50.7 vite bovine,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI. 11.

din cari 34.7 vaci; cu acest num& ocupd dar Suedia locul al doilea din
Europa. Suedia exportd asemenea unt in Marea Britanie, dar acest
export scade treptat i consumul interior do lapte, de unt, de branze-
turi cresce. Exportul de lapte si de producte de lapte face pe an, dupd
banil nostri, 50 milióne lei, sag lei 9.82 do cap de locuitor (G. Kjerrulf,
Milehhygienische Verluiltnisse in Schweden, Stockholm 1903).
Intro statele producsOtOre de lapte ocupil Norvegia locul al treilea ;
in anul 1890, Norvegia a avut 1.006.497 vita bovine, din earl 706.925
vaci, la cat() 100 locuitori yin 45.1. vite bovine, din earl 31.7 vaci. Nor-
vegia consumd mult lapte i unt si exportézd unt i lapte condensat
in Marea Britanie, asernenea si in alte ri lapte condensat. Brânze-
turile fabricate in Norvegia nu sunt suficiente pentru consumul interior
si se mai importézd brânzeturi. Exportul de producte do lapte face
pe an lei 4.50 de cap de locuitor.
Statisticile lui H. Mohr de la expositiunea de lapte din Hamburg
no aratd cd bogata Marea Britanie consurnd producte de lapte impor-
tate din mai multe alto teri, chiar din Irlanda ; nurnèrul vitelor englese
scade, Marea Britanie cu Irlanda ail avut, In anul 1892, 11.519.417 vite bo-
vine, din earl 4.120.451 vaci, in anul 1902, 11.338.180 vite, din call. 4.066.827
vaci. La cate 100 locuitori vin astddi 27.3 vite bovine, din call 9.8 vaci.
Importul in anul 1901 s'a suit la 3.702.810 cwts (hundredweights) unt,
2.586.885 cwts brdnzeturi si 921.020 cwts lapte condensat. Din statisticile
oficiale nu afidm cn exactitate cari state importézd totalitatea acestor
alimente, cad in Anglia se inregistrdzd dupd Konnessemente sag ma-
nifeste numai portul de plecare al marfei, nu tdra de producere, ast-
fel cdutdm in zadar Elvetia intro Orile importatóre in Anglia, cad
Elvetia n'are port maritirn. Este un cas analog ca cu importul de ou0
din Rusia in Anglia; ele sunt inregistrate ca rnarfd germang, cad tree
prin portul Hamburg. Marea Britanie importd astddi, dupd statistica
oficialA, unt din Danemarca, Rusia (Siberia), Francia, Suedia, Norvegia,
Olanda; brânzeturi din Olanda, Canada, Statele-Unite ; lapte condensat
din Francia, Olanda, Norvegia. Elvetia i Belgia nu figuréza in acéstd
statistia, des1 ele importd in Anglia lapte condensat, brânzeturi i unt.
Terile-de-jos ocupd dar asemenea un loc important intro statele ex-
portätOre de producte de lapte. Dupd H. Mohr, Olanda posedd, in anul
1890, 1.532.800 vite bovine, din earl: 900.500 vaci, in anul 1899, 1.646.500
vite bovine, din earl 958.400 vaci; in anu11899 ag venit la cdte 100 lo-
cuitori 32.5 vite bovine, din earl' 18.8 vaci. In anu11901, Olanda a exportat
220.947 dz. unt in valOre de 22.094. 698 fiorini olandesi, 472.952 dz. bran-
zeturi in valOre de 16.553.487 fiorini si 341.209 cwts lapte condensat

www.digibuc.ro
12 DR. I. FELIX

in valOre de 20.000.000 fiorini. Olanda mai produce si exportézd multa

margarina (F. Mohr, Statistisches ueber Rindviehhallung, Hamburg
1903).
Belgia a avut, in anul 1866, 1.242.445 vite bovine, din cari 738.732 vaci,
in anul 1900, 1.657.494 vite, din cari 828.445 vaci, proportiunea vacilor
este mica, din causa consumului crescOnd de came de vaca ; la Cate
100 locuitori yin 24 , vite bovine, din cari 12.3 vaci. Importul de unt
si de branzeturi intrece exportul cu valórea de franci 244 de cap do
locui tor.
Tot dupd H. Mohr, s'ag afilat in Francia, in anul 1885, 13.104.970 vite
bovine, din cari 6.414.489 vaci, in anul 1900, 14.520.832 vite bovine din
cari 7.819.582 vaci. La Cate 100 locuitori yin 37.7 vite bovine, din earl
20.3 vaci. Nurarul locuitorilor rsomane stationar, dar num6ru1 vitelor
cresce. Francia exportéza mai mult unt si lapte condensat si mai putine
branzeturi decat importéza, exportul acestor alirnente intrece importul
cu 29 miliOne franci, sad cu 0.67 franci de cap de locuitor.
Dupà o scriere noud a lui C. Baechler, agregat pentru sciinta lap-
tilriei la c1:51a politechnicd din Zurich: Milchindustrie der Schweiz,
Elvetia a avut, in anul 1876, 1.035.930 vito bovine, din earl* 592.463 vaci,
in anul 1901, 1.339.910 vite bovine, din earl 739.562 vaci. La Cato 100
locuitori vin 40.4 vite bovine, din earl 221 vaci. Cu URA inferioritatea
acestor numere fatd cu térile scandinave, laptaria are o insemnatate
nationala pentru Svitera. in anul 1900 s'ag produs in Elvetia 19.6
rniliOne dz. de lapte de vaca si de capra, in valOre de fr. 245 miliOne.
Se consul-rid do cap de locuitor pe an 225 klgr. lapte, 12.4 klgr. unt,
4.3 klgr. branza ; din productiunea intréga se consumd in Ora. 83.90/3 ;
valörea laptelui consurnat de Omeni este de 93. milióne franci, a celui
intrebuintat pentru präsild si ingrasarea vitelor de 37. milióne. Elvetia
exportéza numai branzeturi slabe (din lapte smantanit) i lapte condensat
9i importa unt si branzeturi grase ; exportul productelor de lapte in-
trece importul cu 66 miliOno fraud, sag cu 20 de franci de cap de lo-
cuitor. De consumul interior nu se folosese numai indigenii, ci armatele
do ctilétori straini earl' inunda Elvetia in lunile de yard.
Ultima publicatiune statisticd despre vitele bovine din Italia, cea din
anul 1890, evaluézd numérul lor cu 5 miliOne, sag cu cate 15.4 Ia cdte
100 locuitori. Cu tOtá neinsemnatatea aCestui numér, Italia exportéza
producte de lapte, unt, branzeturi si lapte condensat, excedentul ex-
portului are valOrea de 24.75 miliOne franci, sag de 0 76 francl de cap
de locuitor.
Austria a avut, dupa H. Mohr, in anul 1896, 7.425.212 vite bovine,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIJI. 13

din cari 3.831.136 vaci, in anul 1900, 9.506.526 vite bovine, din cari
4.678.846 vaci; la cAte 100 locuitori yin 36.4 vite bovine, din earl 17.,
vaci. Ungaria a avut, in anul 1870, 5.279.193 vite bovine, din earl
2.052.488 vaci, in anul 1895, 6.738.365 vite bovine, din cari 2.185.224 vaci,
yin dar la 100 de locuitori 35 de vite bovine, din cari 11.3 vacl. Mo-
narcbia austro-ungarà exportéz5 unt i importézd branzeturi, exportul
intrece importul cu 7. miliOne lei, on cu 18.5 bani de cap de locuitor.
Serbia a avut, in anul 1895, 915.428 vite bovine, din earl 289.501 vaci,
sad la cate 100 locuitori 36, vite bovine, din earl 11.6 vaci.
Despre nurnilrul vacilor din Rusia n'am gdsit date, scim insd ca in
anul 1900, numgrul vitelor bovine a fost de 35.936.857 sail de 33.8 la
100 locuitori si cA dup5 Danemarca Rusia este acea térd din Europa,
care exporteza mai mult unt ; acest export va mai cresce in urma
cornpletarii càil ferate siberiane.
Nu ne vom opri la Wile transatlantice exportAtOre de producte de
lapte, la Statele-Unite, Argentina, Uraguai, Australia, si trecem la Ro-
mania, extragend datele earl ne interesézA din publicatiunea impor-
tantil a lui L. Colescu, Statistica aniinalelor domestice din Romdnia,
Bucuresci 1903. Nu putem lua in sclind recensärnintele fäcute inaintea
Unirii Principatelor, cad ele n'au dat resultate exacte, Bind Monte cu
scop fiscal si cu excluderea vitelor earl aparVneail claselor privilegiate.
L. Colescu crede ca chiar la recensAmintul vitelor de la 1859-1860
s'aü comis erori insemnate.
In anul 1860, Romania a avut 2.607.594 vite bovine.
» > 1900, 0 » » 2.588.526 , din earl 751.277
1.

vaci (380.720=50 ,°/o vaci en lapte, 370.507. = 4930/0 sterpe), vacile fac
dar numal 29.50!0 din num6rul vitelor bovine. In Austria ele fac 49.50/o,
in Elvetia 5240, in Germania 58.8(10, in Danomarca 61,0/0 din numérul
vitelor bovine.
Din aceste vite, bivolii 43.475 la numér, fac 204, taurii 24.000 sail 0.90/0.
Din numérul vitelor bovine, sunt tauri in Moldova 0.5%, in Muntenia
130/0, in Dobrogea 0.80/0.
Cele 2 588.526 vite bovine apartin la 754 000 locuitori.
Din celo 751.277 vaci, se OM:
In Moldova . '279.657 din cari 117.866 cu lapte si 161.791 sterpe.
.

,> Muntenia . . . 421.700 232.985 A 188.715 ,

o Dobrogea. . . 49.870 o 29.869 0 20.001 ,
La 100 locuitori yin in Romania 43., vite bovine, din cari numai
12.5 vaci.
In Europa vin la 100 locuiiori vaci: in Danemarca 41., in Suedia

www.digibuc.ro
14 DR. I. FRLIIt

34. in Norvegia 31. in Elvetia 22, in Francia 20.3, in Olanda 18.8,

in Germania 18.8, in Austria 17.9, in Romania 12.5, in Portugalia 12.0
in Belgia 12 in Serbia 11.4, in Ungaria 11.3, in Marea Britanie si
Irlanda 9., (H. Mohr.)
Din numrul relativ mic de vad ce se gäsesc in Romania, nu trebue
sä conchidem cd Regatul Roman face parte din tèrile sdrace in vite,
cad la 100 locuitori vin, dupd L. Colescu, vite bovine : in Danemarca
74. in Belgia 53,, in Suedia 51, in Norvegia 47,, in Romania 43.
in Elvetia 42, in Serbia 39.9, in TJngaria 36.7 in Austria 36.2, in
Francia 35. in Germania 33,, in Olanda 328, in Rusia 30.0 in Anglia
28.2, in Italia 15.8. Aceste date se referd la cantitate, alta ar fi insd
ordinea acestor feri, daca le-am clasifica si dupd calitatea vitelor, cad
atunci noi am lila in acéstd listä un loc mai jos.
De la anul 1860 pand astdcji nurnërul vitelor bovine a scAdut la nol;
se pare cá el a scdclut numai in raport cu numérul locuitorilor care
a crescut, nu insá in mod absolut, cdci L. Colescu contestd cu motive
valabile exactitatea recensärnintului de vite din anul 1860. Statistica
m5strA nu ne luminéza asupra cestiunii, dacd a scAcjut sail a crescut
calitatea vacilor si productiunea de lapte. Afarä de scólele de agricul-
tura, de fermele model, de putinele mosii administrate in mod modern,
nu se inregistrezd la not greutatea vitelor ; este Irish' cart ca produc-
tiunea nóstra de lapte este insuficienta pentru trebuintele nostre in-
teridre. L. Colescu si A. Locusteanu ail Malt de o cam data incercarea
de a determina greutatea vitelor de mdceldrie, ce se Wail la abatoriile
urbane ; ca prima incercare de felul acesta, ea a dat un resultat in-
complet. Dupd datele culese in acéstä privintd, greutatea vacilor de
macelarie este cea urmatore: vacile de Moldova neingrdsate 180-330
kgr., vacile de munte neingrdsate 130.-285 kgr., corciturile locale ne-
ingräsate 150-300 kgr., vacile de Moldova ingräsate la suhat 215-340
kgr., vacile de munte ingrásate la suhat 150-350 kgr., corciturile locale
ingrasate la suhat 202---360 kgr. Vacile de Moldova ingrasate la velnita
de 280-500 kgr., vacile do munte ingrdsate la velnitä 230-340 kgr.,
corciturile locale ingrdsate la velnita 260 360 kgr.
Num6rul oilor a crescut de la anul 1860, nu insd in mod suficient ;
el a fost in anul 1860 de 4.410.357, in anul 1900 de 5.655.444, in Mun-
tenia 3.550.428, in Moldova 1.367.995, in Dobrogea 737.027. Din totalul
speciei berbecif intregi fac 4,0/0, berbecii intorsi sall batuti 1.5°/9, carlanii
si carlanele 160/9, partea femascd 77.8°/o, din cele din urmá oi sunt
920/9 fdtdtóre si 8°/0 sterpe. Cele 5.655.441 61 co exista in Romania
apartin la 392.523 proprietari, mai mult de o treirne din el au de la 1

www.digibuc.ro
 larire LAPTELDI. 15

pane. la 5 capete de oi, o alta treime de la 6 pane la 10, numeral celor

car! posedd peste 1.000 .de di este de 270.
Numeral caprelor a scAdut in mod considerabil, el a fost in anul
1860, de 409.676 in anul 1900 de 232.515, in Muntenia 177.776, in Mol-
dova 34.352, in Dobrogea 20.387. Colegul nostru I. Kalinderu in mai
multe randuri a indemn at pe satenii de pe Domeniul Cordnei la crescerea
caprelor, dar n'a reusit, caci teranul nostru are o repulsiune contra
caprelor. In jurul oraselor nOstre mai mari se gasesc mai multe capre,
cari servese pentru cura de lapte de cure'.
Dupa recensamintul din anul 1900, yin in Romania la cate 1.000
locuitori :
Vite bovine. 4 1 in Moldova 474, in Muntenia 401, in Dobrogea 575
Oi . 942 736 915 * 2.804
Capre 39 a 18 46 V 78
La 1 kilometru patrat aii venit in anul 1900 :
Vite bovine. 20, in Moldova 23, in Muntenia 20, in Dobrogea 10
Oi 43 36 46 47
Capre 2 1 2 V 1

Vitele cele mai frumlise i cele mai numerOse, in raport cu nurnerul

locuitorilor, le are judetul Suceva, cate 576 vite bovine la 1.000 locuitori ;
apoi yin judetele Mehl, Dorohoiil, Vasluii, Tutova, Iasi. In termen me-
diii vin in tote: tera 20 boi i vaci la 1 klm. patrat, in judetul Dorohoiil
insa 31, in Roman, Iasi, Valcea 27, in Gorj, Mehedinti 26, in Vasluiil,
Tutova 25.
Causele scaderil numerului vitelor in general si al vacilor in parte
sant cunoscute. Immultirea cailor de cornunicatiune a provocat cresce-
rea exportului cerealelor ; introducerea de masini agricole, aducerea
de lucratori strain! ail inlesnit extensiunea agriculturii, care a mai
crescut in urma inchiderii hotarelor austro-ungare pentru vitele ro-
mane de la anul 1884, s'aii redus dar imasele, islazurile de pasune si
livedile de fan, proprietarii i arendasii ail arat treptat i putinele li-
ved! i islazuri ce mai ail avut, in cei din urma. 40 de ani terenul ocu-
pat de agriculture a crescut cu 1730/0, din 1.290.000 hectare la 3.520.000
hectare, iar pasunele ati ocupat in anul 1900 numai 1.781.381 hectare
din intregul teritoria al Regatului Roman de 13.135.300 hectare, 1.495.556
hectare pilsuni permanente si 285.825 hectare Osumi timporare, pe earl
aii pascut cea mai mare parte de animale domestice : 864.324 cal, 7.186
asini, 515 catari, 2.588.526 vite bovine, 5.655.444 ol, 232.515 capre, dupà
recensamintul din anal 1900. P. S. Radian dice (Studii de Economia
rurald, Bucuresci 1903): < Suntem cu total indaret cu cultura plantelor

www.digibuc.ro
16 DR. I. VELIX

de nutret, abia destinam furagelor anuale, livedilor de fan naturale si

23 / 0 din totala intindere a agriculturil nOstre, tinênd in
artificiale 11 '(),
acésta privintd locul din urma Intro tote statele Europel. Dacd punem
in socotela si pasunile (islazurile, imasurile) in suprafatä de 1.495.600
hectare, locurile destinate intretineril vitelor represinta 3°/a din intin-
derea productiva, daca consideram numai nutreturile sernenate (livedI
artificiale), suntem cu totul inapoi, de abia le avem pe acestea in pro-
portinne de 1.30/0 din intinderea productiva, sag. 4.8Va din intinderea
locurilor reservate intretinerii vitelor. N'avem nici plante de nutret
introduse in cultura, nici pasuni bune semenate, s hranim vitele. Excep-
'and papnile, 1.495.000 hectare, plantele de nutret earl dail cele mai
bune sperante do succes, trifoiul curat sag amestecat cu phleum, lu-
cerna, rnazariche, se cultiva prea putin in Romania, abia 71.412 hec-
tare. De vreme ce Ungaria conserva 22.80/0 din intinderea locurilor ocu-
pate cu pasuni i fanete culturilor de nutreturi semenate de calitate
buna i cu produs mare la hectar, Romania abià a introdus aceste
nutreturi po suprafata de 4 8010 Islazurile i imasurile mistre sunt locuri
gole, in parte sterpe, servind animalelor ca locuri de plimbare, fara a
le procura vr'un fel de hranad)
La inceputul anului 1899, colegul nostru D. Sturdza, atunci ad-inte-
rim Ministru de Agricultura, a decis : ca arendasil mosiilor statului
sa fie obligati ca o parte din patrime a mosiei lasate spre odihna, sa o
cultive cu trifoiil ori lucerna, ca la fermele model Studina si Laza sa
se IntincIá cultura trifoiului i hicernei pe col putin cate 200 hectare
cu scopul produceril semintei, ca acesta sëmInt i cea cumperata de
arendasii mosiilor statului sa se imparta fara plata satenilor pana
la catatimea necesara cultivaril unui sfert de hectar, adeca 4 kgr.
pentru un sdtean, ca pentru respandirea cunoscintelor asupra nutre-
telor artificiale se va alcatul un manual. Schimbandu-se ministerul,
acesta decisiune n'a fost executata, numai manualul s'a alcatuit de
S. P. Radian, dar in anul trecut Ministerul de Agriculturd a inceput
sã imparta teranilor semintá de trifoig. Colegul i amicul nostru I. Ka-
linderu, in indrumdrile date ag entilor Domeniuldi Cordnel, Bucu-
resci 1900, II insarcin eza ca sä explice teranilor necesitatea culturil
plantelor de nutre i sa stäruesca ca ei sa semene trifoiü si lucerna.
In urma intinderil agriculturil proprietarii mari i arendasii, en putine
exceptiuni, ail desfacut frumOsele tamaslicuri earl constituisera una din
podobele teril, i astacji el nu mai ag vite. 0 cercetare facuta de Mi-
nisterul de Agriculturd in a. 1899 a constatat ca 920/,,, din vitele exis-
tente in téra se afla in posesiunea teranilor, numai 8 in a marilor

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI. 17

proprietari si a arendasilor, cari nu vroesc sä intelegd cd agricultura

rationala nu o pot face fall vite propril, ca valOrea granelor scade
conthura in urma concurentei transoceanice, de vreme ce consumul si
pretul cdrnil cresce, en tOta importarea in Europa a cdrnil inghetato
din America si Australia, care este de calitate inferiOra, ca pentru
exportare de vite vil se vor mai grisi debuseuri, cand vom aye vite
de ajuns, cd afaril de vite si de carne se mai pot exporth alte producte
animale, i cä este necesar ea chiar consumul interior de carne si de
alte producte anirnale sä er6sca. Cu tOta sedderea pretului granelor
arendile mosiilor sail scumpit, mai ales in Muntenia ; in Moldova, unde
parnintul este mai eftin, se mai gäsesc si mai lesne mijlOce pentru
hrdnirea vitelor ; cu tote acestea, in tote pa'rtile teal numai teranii
mai bogati aü cate o vaed cu lapte.
Nadejdea teranilor era la proprietar si la arendas, sä le deà locuri de
fin si de islaz, pentru care-1 pliatiail in bani ori cu munca ; dam astadi
teranii n'atl unde sà pased vara vitelole si erna en ce sa le hrilnesca,
satenil nu mai tin vite, i pe cari le mai ail, sunt in mare parte slabe.
Teranul I§I modified numai forte incet sisternul do gospodarie, i va
mai trece un timp Ore-care, 'Ana cand se va generalise cultura plan-
telor de nutret, a lucernei, trifoiului si a altor asemenea. Multi terani
eultiva deja pe un mic petec de pamint nutret artificial, insa in can-
titate cu totul insuficientd, si nu so va puté inratura masura propusa
de barbati competinti, de a se mai impärti teranilor treptat seminta de
lucerne si de trifoiii din fondurile ministerului de agriculuril si din
ale judetelor.
Direetiunea practica data invetdmantului din scOlele primare rurale,
precum i infiintarea scOlelor elementare de agriculturd nu pOte da
r6de imediat, cad nu tOte sc6lele primare satesci dispun de terenuri
do cultura, si este mic numeral proprietarilor, cari in acesta privinta
yin in ajutorul cOlei, cari inteleg câ va fi si folosul lor, eand mosia
lor va fi locuità de terani mai culti, mai buni gospodari, dueencl un
traiii mai omenesc.
Dar chiar child cultura nutreturilor artificiale va progresa mai repede,
nu ne vom puté lipsl cu totul de pdsunile naturale. G. Maior dice in
<Economia rurald, Bucuresci 1900, cd pasunile naturale 41 ail rostul
lor de a fi, cd stabulatiunea este practica si de folos unic pentru vi-
tele marl' de muncd i pentru cele puse la ingrasat, une-ori i pentru
vacile cu lapte, dar nu si pentru vitele tinere si in desvoltare, Ca oile
nici ca se pot tine vara la grajd.
Vitele se cresc cu done scopuri deosebite : vite de muned si vite do
Analplp A. R.Tonr. XXVI.Memoriile Seq. Sciin(ifloe. 2

www.digibuc.ro
18 bk. I. tEtAit

folosinta prin productele lor. La noi mai totl cresc'etorii de vite ail in
vedere producerea exclusiva de vite de muncd, ei nu se preocupa de
crescerea de vite care sä le doh i producte animale, lapte, came, vitel.
La noi se taie prea multe vaci, ceea ce contribue la descrescerea pro-
ductiunii de vitel si de lapte.
Pentru ca sà probarn lipsa de productiune de lapte in unele judete,
reproducem parte din relatiunea Doctorului 0. Blasian, Medic prirnar
al judetului Ilfov, asupra acestel cestiuni, din luna Maiil 1903 :
In marea majoritate a comunelor din judetul Ilfov lipsa de vaci si
decl de lapte este ash de adanc sirntitä, in cat in casul iviril unei
epidemil mai intinse, nu se pOte gasi in localitatea bantuita nici macar
cantitatea de lapte neeesar pentru cautarea bolnavilor. Lapte suficient
se 'Ate gäsi numal in acea serie de vre-o 10 comune, situate impre-
jurul capitalel, al caror locuitori furnisézd capitalei laptele de bivo-
Eta si de 3; aca. Iata cate-va exemple de marea lipsd de lapte in co-
munele acestui judet :
<In comuna Dridu-Sarindarele, plasa Dambovita-Mostistea, cu o po-
pulatiune de 4.731 suflete, cu ocasiunea unel marl epidemil de Disen-
terie, ivitä in 1901, am fost nevoiti sa procuram laptele necesar pentru
cilutarea bolnavilor in comptul judetului si in mare parte din co-
munele invecinate, din causd cd in tOta cornuna sunt mai putine de
200 vaci, din cari spre tOrnna de abia 30 mai dail lapte. La Radu-
lesci-Resimnicea, aceea0 plasa, cu o Ipopulatie de 1502 sufiete, sunt
actualmente numal 34 vaci; proprietarul i locuitorii n'au islaz, iar
pasunatul vitelor se face in padurea proprietatii in schimbul unei
plati de 25 lei de cap do vita. In mica comuna Frunzinesci, aceeasi
plasil, cu 600 suflete, ivindu-se in anul trecut o epidemic de febra
tifoida, bolnavil ail fost tratati, parte cu lapte daruit de proprietar,
parte cu lapte cump6rat de judet, locuitoril ne-avênd de loc lapte.
In primavara curenta in comuna Lamotesci.Galbinas, plasa Negoescl,
cu 1.700 suflete, nu s'a putut gag laptele necesar pentru cautarea
bolnavilor de febra tifoida si de pojar; in special in catunul Lamo-
tescl nu erail deck 2 bivolite cu lapte. In comuna Sohatu, plasa Ne-
goesci, cu 1586 suflete, in August 1902 nu erail deck 5 vaci cu lapte
din care 3 ale proprietarului. In comuna Garlita-Sarulesci, plasa Ne-
goesci, cu aprópe 2.000 suflete, bantuita de 6 luni de scarlatina, am
gasit multi copil in etate de 7 10 aril, earl. pretind cA n'ail vklut
nici odata lapte, si ca nu cunosc gustul laptelui, fapt confirmat de
parintii acestor copil in presenta primarului. Mamele sustineafi, &A in
casele lor nu s'a vëclut deck lapte din titele lor i CA din acésta

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIII. 10

causa copiii bolnavi de scarlatina, chiar in casul deed li se va puté

procura lapte de vaca, il vor refusa, necunoscOndu-i gustul. Tot atat
de mare este lipsa de lapte in comuna Obilescii-Vechi (plasa Negoesci)
cu 1.000 suflete, bantuità acum de scarlatina, unde la 8 Maig, din 10
familii molipsite, n'am gasit decat una avênd 1 capra, si deci am fost
nevoit a interveni pentru ca judetul sa procure lapte bolnavilor.
Ca disproportiune evidenta intro numërul locuitorilor si numserul
vacilor dintr'o localitate, citez urmatdrele comune:
Pl. Dâmbovita-Mostistea, cont. Bránesei 3275 locuitori, 34 vael, 43 bivolite
. Steffinesel 4878 . 24 4
Pl. NegoeseI corn. Frumuseni-Gustineni 1600 16 , 10
', Lulea 1100
,
30 , 15
VasilatI-Popesei 2600 18 23 4

Pl. Oltenita Crivatul 1600 23 3 ,

Olteni ta rurald 2355 , 44 11 .
Pl. Sabar Vdresel-Obedeni 3000 30 20 .
Gostinari 4923 16 3
Pl. Snagov Corbénca 1600 33 0
' Lipia-Bojdani 7000 . 170 . 10

< Comunele nu ail izlasuri ale lor proprii. In prea putine comune
locuitoril improprietariti din nog al-al lasat cate-va prájini de loc de
fie-care familie, pentru a servi vitelor ca islaz permanent. De asemenea
numal exceptional cate un mare proprietar are locuri destinate a
servi ca islaz permanent. In marea majoritato a comunelor pasunarea
vitelor se face nurnal pe locurl ce aü fost arate i apoi lasate un
an necultivate, sag in padurile proprietarilor, iar pentru acest drept
de pasunat sag de ierbdrit se pldtesce proprietatii 15-25 lei de cap
de vita. In satele fara islaz vitele pasunéza numal prin santurile
soselelor, pe cOstele ripelor sag malurile baltilor, cum si pe locurile
virane din prejurul satului, earl insa de ordinar sunt acoperite de
gunOiele si baligarele scOse afara din sat, unde vaca nu gasesce decat
bozii, gunoid i érina, si prea rar un fir de &Va.
data pentru ce num6rul vacilor scade din an In an, pentru ce lap-
tele nu mai face parte decat exceptional din alimentatiunea copiilor, §i
pentru ce acest fapt este una din causele principale ale mortalitatii
excesive a copiilor mid. MijlOcele pentru indreptarea acestui rad ar
fi : intervenirea Statului pentru infiintarea de islazuri permanente
pentru fie-care comuna, regularea dreptului de erbärit i reducerea
costului erbàritului, regulamentaeea tocmelilor agricole, acestea tre-
buind sâ cuprindd i dispositiuni obligatorii relativ la intretinerea cel
putin a unei vaci de fie-care familie.»

www.digibuc.ro
 Mt. 1. IT1,12

Rasa vacilor.
Pentru ca se producern lapte in cantitate mare si de calitate bune,
nu este de ajuns ca sä dispunem de un numér indestuletor de vaci,
cilci nu tOte vacile dart lapte bun si abundent, trebue dar se alegem
Vacile si si pefectionem rasa, prin imperecherea rationale i prin in-
grijirea lor potrivite. Prin ingrijirea i hrânirea metodice putem, pane
la un grad 6re-care, se crescern productiunea de lapte chiar la vacile
unel rase, care de mai putin lapte.
Intro vacile mai bogate in lapte expuse la Hamburg a predomnit
rasa do Holstein, precum in general din t6te terile, Germania de Nord
a fost mai bine represintate la expositiune cu tot co se refere la
productiunea de lapte ; s'ad vecjut si vaci bune de rash olandese, na-
turalisate astelqi in mare parte a Prusiel orientale, ici-colo si in pro-
vincia Prusiel apusene. Germania de Sud a trimis la expositiune vaci
frumOse de rasa Allgau, forte bine apreciate. Rasele Elvetiane, Sirn-
menthal, Pinzgau, afl fost putin represintate. Pe lânge vaci afl fost
expuse i capre bogate in lapte din Germania si Elvetia.
La noi existe, dupe V. Cernu-Muntenu, mai multe rase de vite bo-
vine, in general mai bune pentru munce decet pentru producere de
lapte, in Moldova tipul bucsan i cel moldovenese, earl daü lapte bun,
inse in cantitate mica in comparatiune cu rasele streine ; in Muntenia
tipul de munte, cu cap mic i come mid, bun de lapte, vite de tipul
cempen, mai marl, cari dail mai putin lapte, tipul de Beregan, din
judetul Ialomita, esit din corcitura vacilor românesci cu tauril adusi de
Mocanil din Transilvania, vacile de acest tip sunt slabe de lapte. Prin
imperecherea vacilor romenesel cu taurl sträini de rase alese, se pot
cresce vaci bogate in lapte. Asemenea N. Filip, desi admite numal 2 rase
do vite bovine romenesci, rasa de vite marl moldovenesci i cea de
vite mid muntenesci, le imparte inse in 4 grupuri sail tipuri: tipul mol-
dovenesc, care de putin lapte, 2 cate odatã pane' la 10 litri pe i, bo-
gat in unt, intr'un timp de lactatiune de 6-7 luni; tipul bucsan, vitele
moldovenesci mai mici, cu corpul mai scurt, cu mamelele mai putin
desvoltate, acoperite cu per, daii putin lapte; tipul de Ialomita, vaci
mocenesci imperechiate cu tauri moldovenesci, vite marl, au cap lung,
cu cOrne lungi in forme de lire, sunt vite bune de munce, daü insti
putin lapte, mamelele lor find putin desvoltate ; tipul muntenesc, vite
cu cap scurt, cu frunte concave, cu Orme scurte, cu mamele fere
per, bine desvoltate, cate odate cu sfircuri de tate suplimentare, sunt bune

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELITI. 21

de lapte. Vacile din corcitura rasei moldovenesci cu rasa olandesä,

dad lapte abundent cand sunt bine hranite i inute in grajd; corci-
turile rasel moldovenesci cu cea de Pinzgau dad lapte putin. N. Filip
recomanda incruci§area vacilor moldovenesci cu tauri Schwytz §i ame-
liorarea rasei muntenesci prin selectiune, precum §i incruci§area ei tot
cu tauri Schwytz. Din rasele straine, vitele din Allgau se aclimatisOza
bine la rioT, o probéza exemplul de la Peril.
Dupd D. Alexandrescu, vacile rornanesci daa pe an 600 pana la col
mult 1.000 litri de lapte, vacile romanesci de munte, mid de statura,
del lapte mai mult, pana la 10 litri pe di, insä intr'un period scurt
de 5-7 s6ptamani i apoi cantitatea laptelui scade. Dupa I. Furtuna,
(Econonzia vitelor, Bucuresci 1898), vacile buqene daa 400--600 litri
lapte pe an, cele moldovenesci 600-800 litri, cele transilvane 450 700
litri. Aceste cantitati sunt pasibile de crescere prin buna ingrijire §i
hränire a vacilor.
De la vitele romanesci de corcitura cu rase alese straine, se doban-
desc cantitäti mai marl de lapte. Unele vite de rasa straina, strarnutate
din patria lor in alta téra, nu daft tot-deauna in noua lor statiune
aceea§1 cantitate de lapte §i de unt, ca in cea de originea lor, caci §i
clima jócd un rol in productiunea de lapte, ast-fel vacile olandese
prosperd numai intr'o climd umeda, pe care o gasesc in unele regiuni
ale Germaniel de Nord. La läptaria regala Brosceni (Sucéva), vacile
de rasa Pinzgau §i corciturile acestei rase aduse din Bucovina, daa
in termin media 1.200 litri lapte pe an. Una' laptari din suburbiile
marginw ale Bucurescilor aü vaci de corcitura cu tauri de rasa strd-
inn, cari le del pana la 2.000 litri lapte pe an ; se gasesce la noi si
cate o vacd care da mai mult. Vacile de rasa purl Olandesd, Allgau,
Elvetiana, Simmenthal, Holstein, del in patria lor cantitäti de lapte cu
mult mai mari decat vacile rornanesci, decat vacile de rasa straind
pura naturalisate in térd §i decat corciturile acestora. Dunbar, direc-
torul Institutului de Igiena din Hamburg, afirmä cd prin ingrijiri si
prin hrana potrivita se pot dobandi de la o vaca pana la 7.000 litri
lapte pe an, asemenea casuri sunt insa forte rare §i nu este just, ca
productiunea insemnath lunara, pe care o daa unele vaci in timp de
4 pand la 7 sèptamani dupa. Mare, sä o immultim cu 12 i sä inre-
gistram ca productiune anuala resultatul acestei operatiuni aritmetice;
mai tot-deauna secretiunea abundenta de lapte din primul period al
alaptarii scade treptat.
Multe vaci de rasa alésa bine ingrijite del in Suedia, Germania,
Danemarca, Olanda pand la 4.000 litri lapte po an, media productiunii

www.digibuc.ro
22 DR, I FELIX

este insa mai OA Din statisticele expuse la Hamburg si din publi-

catiunile aflate la expositiune reese, ca in Pomerania (Prusia), vitele
alese de rasa Holstein daü pe an 1.800 'Ana la eel mult 4.000 litri,
ca in provincia prusiana Brandenburg vacile din unele domenii, ad-
ministrate in mod exemplar, daft 1.800 panä la maximum de 4.400 litri
pe an, ca maximum produs de vacile de rasa Olandesa si Allgau
trece eke odata cu putin peste 4.000 litri. Si la nol vitele de rasa
strainA, dach sunt bine ingrijite, &A aceleasi cantitati. La laptAria
Peris a Domeniului CorOnei vacile de rasa Allgau dal pe an pand
la maximum de 4.000 litri lapte, dar media este de 2.400 litri; asemenea
vacile de rasa Pinzgau si. Simmenthal, de la laptaria Bréza (Prahova).
Dui:4 S. P. Radian, la ferma Statului Laza in anii 1898-1900 vacile de
rasa Pinzgau au dat in termin mecliti cate 1.181 litri lapte pe an. Corn.
Roman a constatat la ScOla centralä de agric. (la Statiunea agrono-
micA), ca. vacile de rasa moldovenésca daii pe cji 5, litri lapte ; cele
de rasa olandezA pe di 12 litri, peste tot 1.862 litri ; vacile Simmenthal
pe di 8.3 litri, peste tot 2.457 litri; vacile de corciturA olandesa-moldo-
venesci pe di 4., litri, peste tot 1.642., litri; vacile de corcitura Sim-
menthal-moldovenesci pe di 7 , litri. pranii de pe mosia Cocioc a
Domeniului Cordnei, earl ail vaci de corciturd din taurii Allgau ai
Domeniului, produc asemenea cantitati de lapte cu mult mai marl
decal de la vitele de rasa românésca pura. La laptaria Bucurescii-
Noi, care are cAte-vA vaci elvetiene, vaci moldovenesci r:si corcituri
din amândou6 rasele, unele vaci dail 4 pana la 10 litri pe di intr'un
timp scurt, dupa care secretiunea laptelui scade. Unit laptari din su-
burbiile mArginase ale Bucurescilor au vaci de corcitura din vaci mol-
dovenesci cu tauri elvetieni si mulg din ele pe di cAte 7-10 litri lapte,
in mod exceptional pana la 11 litri, insa intr'un period scurt, dupa
care cantitatea scade.
Dupa G. Maior (Zootechnia, Bucuresci 1899) si dupa W. Fleischmann,
(Lehrbuch der Milehwirthschaft, Leipzig, 1900) dati pe an, inclusiv ceea
ce a bdut oil a supt vitelul, in termen mediii:
Vacile de rasa Olandesa 32..000 lit,ri
Oldenburg . . 2,800
Schwytz 2 600 .
Aligau, Airshire 2 500 )
Angeln . 2 400 .

Bivolite
Shnmenthal
Marzthal
.
....... . .
2 300 z
. 1 900
1 000 -1.200 2-

Vacile de rasa pedolica din Ungaria, Moldova . . .

800
Productiunea medic a raselor de lima, 6-7 litri pe yli, 2.350 .

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIII. 23

Laptele este mai abundent indata dupd Mare, apoi scade treptat
panä ce SOCA cu totul, el ramâne insd abundent in urma nutretului
verde si a pAsunil abundente. Abundenta in lapte, durata lactatiunii
si bogatiei laptelui in unt sunt in strinsA legatura cu nutritiunea
v a cilor.
Dupd Eichloff si Ramon (Die Mileh, Hamburg 1903) untul se gl-
sesce in laptele vacilor de diferite rase in proportiunea urmatóre:
La rasa Olandesd, Oldenburg, Angler, Dithmarsch 3 3.40/0
Schwytz, Allgau. 3 6-3 7V0
Simmenthal, Miesbach. 17,4
Pinzgau, Westerwald, la vacile rosii din Silesia . . . 3.5-16%
Shorthorn, Ayrshire.
Vogelsberg, Harz . . . .
Iersey
.......... 5.4%
. .
3 7-3 8V0
3.9--4.20/0

Pentru a completà acdstA lista, mentionam ca, dupa. statisticele ex-

puse la Hamburg, laptele vacilor de rasa Holstein si a celor din pro-
vincia prusiana Pomerania dail 2.30-4.24°10 unt, cele de rasa Allgau
dail in patria lor 2. 4.55°,
/ ol in termen media 3.540/0 unt, ch laptele va-
cilor suedeze contine 3-4 .20°,/0 unt. DupA G. Maior, laptele vacilor ro-
mânesci contine 4-50/0 unt, al bivolitelor 6-100/0 ; dupa A. Poltzer,
laptele de vaca contine in termen media. 3.0/0 unt, laptele de bivo-
HO 7.47%.
Laptele vacilor romAnesci de rasa indigena, al color de rasa straina
naturalisatA in Ora si al corciturilor acestora confine, dupd constatarile
facute de Corn. Roman la Statiunea agronomica. in anil 1898 si 1899,
in termen media. cantitätile urmatóre de materii fixe (substante uscate):
De la vaca moldovenSscd densitate 1 03410, unt 3.43°/37 subst. fixe 13225
a olandesa 1 03060, , 2 45 ° 0, a 10.850
a Simmenthal
olandesa-moldovenSsca
Sitnmenthal a
1 03258,
1 03422,
1 . 03256,
,
a
4 03%7
4.26%,
4.43° 0,
13
13 ,
-- 269

13'744
Media de la tote vacile scólei
centr. de Agriculturá 1 03235, 7, 4.14%, 13'374
Media laptelui luat din grajdurile
unor läptari din Bucuresci I 03169, 2.93010, a 11795
Lapte de bivolitä muls direct 1 03314, ' 7.920/0) a 17984
, din comerciil 1 03172, * 6.620 01 a 16
__ 238

La laptAria Peri§ (Domeniul Corónei Cocioc) laptele de la vacile de

rasa. Allgau contine de la 2'80-5'50°10 unt, in termen mediti 4.20°4.
Durata lactatiunil unei vac! este de 8-10 luni. La Sc61a centrald de
agriculturA, lactatiunea durka, dupA Corn. Roman, la vacile olandese

www.digibuc.ro
24 DR. I. FELIX

154 dile, la vacile Simmenthal 294 dile, la cele olandese-moldovenescl

329 vile.
Durata lactatiunii oilor este dupa. G. Maior, de la 100 140 dile, dupa
C. Vasilescu la mosia regala Brosceni, la unele ol 0i peste 5 luni, can-
titatea de lapte variéza la ol, dupd C. Roman, de la 0.25 1 litru, la
Brosceni, dupa C. Vasilescu, de la 300 grame pana la 750 grame de Ole.
Precum am vklut mai sus, mica cantitate de lapte ce dail vacile ro-
manesci este in parte compensata prin cantitatea de unt mai mare, nu
numal in laptele de bivolitil, ci si in laptele de vaca; cu tOte acestea suma
totald de unt cuprins in cantitatea de lapte muls in 24 de ore este cu
mult mai mare la vacile de rasa strain:a alOsä. Prin imperecherea va-
cilor romanesci cu tauri de rasa straina alésd se pot cresce vaci bo-
gate in lapte ; pe mosia Cocioe, administratiunea Domeniului CorOnei
a pus la dispositiunea tOranilor tauri de rasa Allgau si el posed astädi
vaci excelente, earl le del lapte abundent. Putem dar marl si canti-
tatea laptelui produs. TOranil din Moldova aü in mare parte vite mai
bune cleat majoritatea celor din Muntenia, cari poseda vite mai ma-
runte, mai mid la statura, dar in tOta Ora lipsesc tOranilor tauri alesi
pentru reproductiune; D. Alexamlrescu, veterinarul judetului Ilfov,
arata ca pentru reproductiune tëranii se slujesc de vitel tauri nedes-
voltati, de tauri de varstä mai mica decal 18 luni, nehranitl, munciti
peste masura. Vitele marl si frumOse cari le vedem la unil plugari din
Muntenia, sunt cumpOrate din Moldova, undo lipsa de pasune nu este
atat de mare; in tot judetul Ilfov singura comuna Cheajna are islaz
suficient.
Danemarca, aflata in capul tèrilor produckOre de lapte, a marit
acéstä productiune prin selectiunea vacilor in cercul rasel indigene,
fard amestec de rasa streina, alegend pentru prasila vacile cele mai
bogata in lapte si eliminând de la propagare cele earl secretoza mai
putin lapte. De la 1895 s'ail constituit in Danemarca, sub patronagiul
si cu ajutorul Guvernului, asociatiuni de crescétori de vite si de propri-
etari rurall marl, mijlocil i mid, earl aü supus vacile lor la prive-
gherea asociatiunii; ea inregistreza etatea lor, controlOzâ modul crescerif,
a intretineril, hraniril, mulgeril, timpul fOtaril, cantitatea si calitatea
laptehil dobandit de la fie-care vacd in parte si la fie-care mulgere in
parte ; controlul acesta este incredintat persOnelor competinte, cari po-
vOtuesc pe tOrani asupra tot ce se refera la gospodaria lor si unui
laborator chimic, care exarninOza laptele. Proprietaril de vite primesc
consilii practice, el sunt invitati ca sà elhnineze vacile nepotrivite
pentru producere de lapte, sä conserve pentru prasila cele carT dati

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIII. 9.5

lapte mai mult in raport cu cantitatea nutretului consurnat. Cu ac6stä

selectiune de vact i cu alegorea scrupul6sd, de tauri ai asociatiunii,
se perfectionézd treptat rasa vitelor laptifere.
Acest sistem a trecut in anul 1898 din Danernarca in Suedia, care
posedd astdcli 150 asociatiuni pentru imbundtdtirea rasel vitelor bo-
vine, si in anul 1900 in Germania. La expositiunea de lapte din Hamburg
aü figurat ddrile de sómd si statisticele a mai multor asemenea aso-
ciatiuni, <zIlerdbuchgesellschaften», din earl cele mai importante par
a fi cele ale Prusiei orientale, ele cresc vite de rasd olandesd. 0 se-
lectiune metodicd analogd fac si mai multe sc61e de ldptdrie germane si
statiuni de incercare de lAptdrie, <CVersuchstationen für Molkereiwesen ).
Oile din Romania apartin la 4 rase diferite, rasa cea mai rdspanditd,
carei apartine marea majoritate a poporatiunii ovine, este cea Turcand,
care dd lapte mult i gras ; a doua este rasa Tigaie, asemenea mai
bogatà in lapte ; apol vine rasa Stogosa, tot cu mamelele bine des-
voltate, ddnd lapte destul ; a patra rasd, Pol-spanca, delicatd, cid lapte
putin dar gras i land find. (N. Filip). 0 Oie dá pe di 250 pând la
750 grame lapte, care contine 5-70/0 unt.

ingrijirea i intreVnerea vacilor.

Cu singura selectiune de vaci bogate in lapto i chiar cu importarea
de vaci de rasä straina alosa, nu ne putem asigurd o productiune in-
semnatd. de lapte, dacà nu punem vacile in conditiuni cu totul igie-
nice, dac . nu le adapostim la vreme rea in grajduri sanatOse, dacã
nu le tinem in curdtenie perfectd, dacd nu le hrdnim bine, cu un cu-
vint dacd nu le dam acele ingrijiri, earl li se daü in t6ri1e undo so
cultivä cu succes industria laptelui. C. Freytag si N. Filip cred, cä
vacile nOstre, cdnd vor fi mai bine hrdnite, tinute érna in grajduri
calde, când nu vor fi supuse prea tinere la munca, vor da lapte mai
abundent decdt astácji. (C. Freytag, Regatul Roman din punctul de
vedere al agricultura sale, Bucuresci 1899. N. Filip, Les animaux
domestiques de la Romanic, Bucarest 1900). Dacd voim sà ne asi-
guram progenitura de vaci bune cu lapte, trebue ca o bund parte din
lapte sd o destinam pentru hrana viteilor, cad in casul contrar viten'
degenerézd si se prdpädesc ; se pot insa hrdni viteil si cu lapte de
6ie, care este mai eftin.
Igiena laptelui, in sensul mai strict al cuvintului, incepe in grajd,
cu igiena grajdului, a vacil, a tot ce o inconjOrd I cu curdtenia scru-
pulosa a personalului laptariei,

www.digibuc.ro
26 DR. I. FELIX

In incinta expositiunil de la Hamburg ail fost construite grajduri

moderne in natal* ail functionat cu poporatiunea lor animald i cu per-
sonalul de serviciil, au mai fast represintate i prin modele, desemne
ei fotografii, grajdurl vaste de vite, inalte, luminóse, bine aerate, pe
jos cimentate, canalisate, alimentate induntrul lor cu apä, pentru a se
demonstra necesitatea unel locuinte igienice pentru vacd. Unii visi-
tatori al expositiunii aü Meat excursiuni si mai depdrtate, pentru
Ca sd vadd diferite läptdrii marl si mid. Veranil din central si din
occidental Europel, desi nu posedd grajduri model ca cele presintate
la expositiune, addpostesc bine vitele lor, de vreme ce noi mai suntem
in acéstd privintd inapoiati. Se gdsesc in Regatul Roman ici-colo
grajduri de vite confortabile, de constructiune modernd, intretinute
intr'o stare de curätenie perfectd, care nu este inferibrd instalatiunii
si intretineril grajdurilor carT ati paradat ca modele la expositiune;
inoiile Domeniului Cor Onei posedd grajduri spatiOse, inalte, solid
zidite, pe jos cimentate, canalisate, alimentate induntru cu apd ; ase-
menea afl grajduri mai moderne unele asezdminte ale statulul, scOlele
de agriculturd, fermele model, apoi unit proprietari particulari de
mosil si de l5ptdrii marl; ca model de grajdurl calde, spatiOse,
construite din barne de lemn, canalisate si alimentate cu apd, pot servl
cele ale mosiel i làptäriol Brosceni in muntil din jud. Sucéva, pro-
prietatea M. S. Regelui. Mai gdsim mai adese-ori in judetele de munte
cate un grajd modest dar bunicel din lemne cioplite. Majoritatea pro-
prietarilor de mosil nu le inzestrézd cu clàdirile necesare pentru ex-
ploatarea rationald, dacä posedd vite, ele sant in general eeil addpo-
langà fabricile de alcool se ingrasd sutiml de vite in nisce
stite ;
grajduri primitive, call cu gunOile si cu scurgerile lor infectd satul
invecinat si apa lui curg6tOre.
pranul addpostesce obicinuit vitele sale in cosare primitive, in sd-
lase ori soprOne, in cari vitele sunt culcate pe gunOie premenite de
rare ori, cate odatd el le tine si érna in ocOle desvelite, unde sant
expuse la intemperil. Cosarul este construit din nuele impletite,
lipite cu pdmint, cu tavanul jos, lipsit de ferOstrd, intunecos i frigu-
ros, caci n'are pod, afard dacà este asezat sub pätulul de porumb.
Obicinuit cosarele sant réu intretinute, nu se lipesc din nog indatd
dupd ce s'a desfAcut lutul cu care sant umplute interstitiile gardului
de nuele, i atuncl vintul bate prin cosar. Vaca cu lapte, tinutd si
hranita in grajd or): in cosar, trebue sd se scOtä neapérat in tote
cjilele la aer curat cel putin pentru 1-2 ore, iar in timpul veril sd
fie tOtd cliva lasata in aerul Uber. Van are trebuintd de apd curatd,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIII. 27

gasim in tera multe sate, unde dmenii si vitele lor n'ad apa de ajuns,
unde femeile aduc apa din depArtare cu hardAul pentru trebuinta easel,
iar vitele le due departe pentru a le adApa. In asemenea conditiuni
obicinuit vaea nu este tinuta curat si nici de ajuns adapata, pentru
ca sA dea lapte bun si de ajuns.
Oi le sunt si mai röd tinute decat vacile, adesea-ori ele sunt ap6rate
contr a viscolului i viforului numal printr'un simplu paravan de scan-
duri. Stanele sunt de constructiune primitiva de gard, nelipite, orT
de barne sail de seanduri nelipite, depArtate de ape curg6tOre si de
isvóre.
Comitetul expositiunii din Hamburg a publicat un premid, pentru
modul eel mai potrivit de desinfectarea grajdurilor in cas de Ma a
vitelor, mod care O. nu vaterne vitele si sA nu modifice gustul i mi-
rosul laptelui. Ni se pare inutil a se mai calla pentru acest scop un
desinfectant non, mai bun decal laptele de calce (1 parte var nestins
la 5 parti apa) care este la noi intrebuintat.
In têrile Scandinave, in Olanda, in mare parte a Germaniei, intro-
tinerea i curAtenia grajdurilor de vite, mai ales de vaci, sunt exern-
plare, asternulul lor este curat, vitele si in special vacile sunt Jilnie
euratate cu tesala i cu peria i sp6late, gunoiul secs din grajd de
2 ori pe di. La noi se da o asemenea ingrijire vacilor din lAptAriile
mai marl, si numai cu incetul tëranul se deprinde a tesAlà vitele din
and in cand, a prerneni. mai regulat asternutul vacilor, pentru ca
ugerul lor se nu inOte in murdärii; majoritatea Oranilor curAta graj-
dul de mai rare oil, afarA de casurile isolate, cand exemplul co ad
necontenit inaintea ochilor II convinge de neeesitatea curAteniei graj-
dului si a vacii, de folosul tesalei si a periei. Dupa ce fiul Oranului
va invOta in seOla elementara de agricultura modul cum trebue sa
ingrijascd vaca, se va schimba in bine starea actualA a tineril el.
Este natural ca numai vaca bine hrAnitä pOte produce lapte de
ajuns, cã mica intindere a terenurilor de pasune, reaua lor calitate,
insuficienta rarelor culturi de nutreturi artificiale, contribue pentru
ca vaca feranului sa-i dea putin lapte, cu exceptiunea unor sateni din
vecinatatea oraselor marl, unde el vind laptele cu bun pret. G. Maior
scrie in Economia ruralä, ca din causa lipsei de nutret, obicinuit va-
cile ce sunt sa fete, cand es in primavara sunt atat de slabe, in eat
daca si fata, abia aü laptele necesar pentru alaptarea vitelului lor,
asa in eat numai pe la Rusalii, dach ad ce-va lapte mai mult, sa pOta
mulge i éranul ce-va lapte de la ele, iar dupa secere intarca indata,
cad le ska laptele din causa eecetei si a lipsel de hrana. De aceea

www.digibuc.ro
28 DR. I. FELIX

prin satele 'Astro nu se gasesce vara si 6rna lapte dulce, care e o

raritate.

Mulgerea vacilor.
Mulgerea vacilor este o manipulatiune importanta, pentru care so
cere Ore-care inteligenta si pricepere, mai ales vacarii, vdcdresele, gos-
podinele insärcinate cu acOsta lucrare intr'o laptarie, trebue O. po-
sede notiunile si disciplina necesard pentru indeplinirea el regulata si
corecta; O. fie din firea lor blandi, sti nu trateze vacile cu brutalitate,
cdci si vaca este simtit6re pentru modul cum este tratata, si. ori-ce
nemultumire a el trage dupa sine imputinarea secretiunil de lapte. In
Verne scandinave si in Schleswig-Holstein existd pe langd numerOsele
scOle de laptarie, cursuri practice pentru formarea de vacari si vacá-
rose insarcinati cu mulgerea.
Prima conditiune de implinit la mulgere este curatenia cea mai scru-
pulosa. Dacd de la inceput laptele n'a fast muls, cules si pdstrat in
mod aseptic, atunci tOte proceddrile posteriOre pentru indreptarea
lui rèman zadarnice; dacd fierbem ori sterilisam un lapte murdar,
nu-i mai restituim calitatile laptelui curat, natural. Vaca se mulge la
pasune, in aerul liber, sag in grajd, este necesar ca atmosfera graj-
dului sd fie curata, pentru ca sä nu cada in lapte materiile suspen-
date in aer, ca vaca sd fie curatd, pentru ca la miscarea el sd nu se
scuture in lapte necurateniile lipite de corpul eL
La expositiunea din Hamburg ail fost reproduse si puse in practica
instructiunile ce se dail persOnelor insärcinate cu mulgerea vacilor in
Danemarca, Suedia si Schleswig-Holstein. in tote diminetile, dupa ce
vacile ag fost tesalate si *terse cu peria, li se spald pantecele si uge-
rul cu apd curata. Vacile se mulg de 2 ori pe di, in t6te clilele la aceeasi
ora si in aceeasi ordine. Cu o jumOtate ora inaintea mulgerii vaca se
mai curata pe pantece si uger cu o perie mOle, si. in timpul mulgeril
nu i so da nutret, pentru ca sd nu intro praf in lapte. lmediat ina-
intea mulgeril, persOnele insarcinate cu ea isi spalä manile si ante-
bratele pana la cot, 41 curata unghiile, pun poste vestmintele lor
bluze curate si se incalta cu incaltaminte speciala, obicinuit de lemn,
spald din nog ugerul vacil cu o carpa curata muiatd in apd, isi sterg
manile ca sa fie uscate si se WO langd vaca pe un schunel. La
mulgere se apuca cate una din tate cu mana, se apasd putin asupra
titelor, presiunea trebue sa fie dulce, nu forte, dar se golOsca ugerul
cu desavirsire, cad laptele care se stOrce cel din urma este cel mai

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI. 2c4

bogat in unt, si presiunea prelungita pand la esirea din tata a celei

din urma picaturi de lapte, stimuléza circulatiunea sangelui in glan-
dele produatOre de lapte i maresce dar secretiunea luT. Metoda de
mulgere cea mai intrebuintatä astdcji este cea a lui Hegelund, la care
se imitóza natura, modul de sugere al vitelului; acdsta metóda a fost
descrisä si la noi de V. S. Moga in Albina din 4 Maid 1903. N. Filip
(Les animaux domestiques de la Roumaine, Bucarest 1900) reproduce
parerea lui Cornevin, ca rasele primitive dad putin lapte, fiind-ca gim-
nastica functionala a mamelelor lor a fost negligiata. La noi cola mai
multe vac)", nefiind supuse la mulgerea metodica, nu dad mai mult
lapte deck cantitatea strict necesara pentru vitel.
La expositiunea din Hamburg s'ail v6clut i masini pentru mulgerea
autornatica, earl insd, dupd parerea órnenilor competinti nu sunt prac-
tice. Am vklut cum mulgétoril germani de ambe sexe mangaiail va-
cile la inceputul i dupti terminarea mulgerii, le cantail in timpul acestel
operatiuni, se putea constata eh existd simpatie reciproca intro vaca
vacarésa, cà vaca este sirntito're pentru manifestatiunile de dragoste.
Daca animalul este tinut curat, daca ugerul a fost bine curatat Ina-
intea mulgerii, laptele care se scurge din el este curat, aseptic, nu
insä tocrnai in sensul pe care bacteriologistii Ii dart acestui cuvint.
Unele bacteril se pot sul in orificiile glandelor mamelare, ast-fel primele
picaturi de lapte muls pot contine microorganisme si din acesta causa
in laptdriile bine conduse, se separa intr'un vas osebit mica cantitato
de lapte stOrsä din tate la inceputul mulgeril, nu se dd in comert si
se intrebuinteza pentru hrana viteilor.
Vasele in cari se mulge, aduaa si se pastreza laptele, trebue sa fie cu
desávarsire aseptice, cea mai mica urma de lapte, care dupa golirea va-
sului a r'emas in el, devine un camp de culturd pentru microorganismele
earl strica laptele. Vasele pot fi de lernn, do for irnbracat cu cositor
ori cu un smalt insolubil, de pamint ars, bine smaltuit, de sticT ele ;

so spald si se desinfectil in diferite moduli: se inc5ie in basino cu apa,

se freca cu peria, se clátesc cu apa fierbinte, cu lapte de calco, cu so-
lutiuni slabe de soda, se umple cu vapori fierbinti de aptt; un singur
mod de curatire nu este tot-deauna suficient, i pe langa curatirea me-
canica cu peria, trebue sil mai sterilisam interioriul vaselor. La Ham-
burg aü fost expuse masini rotatóre cu peril, puse in miscare prin
vapori off prin motorl dinamo-electrici, pentru curatirea vaselor si a
sticlelor. La laptaria Penis de pe Domeniul Coronei, am vOclut intro-
buintandu-se metoda de curiitire combinata, de care se serva" multe
laptaril marl straine, inzestrate cu generator)" de vapori fierbinti de

www.digibuc.ro
30 1Nst i tr.t.fat

apa: dupd curgtirea cu peria i sp'elarea cu solutiune de soda, vasele

se clatesc cu apá curata, se intorc cu fundul in sus, se introduc in ele
vapori fierbinti de apg i apoi nu se sterg, caci cu carpele s'ar mai
putO introduce in ele materii straine, i pana la noua intrebuintare va-
sele rëman asezate cu fundul in sus, iar imediat inainte de a se turna
din nog lapte in ele, sunt &kite cu apa curatä. La laptgria din Bréza,
care dispune de cazane de vapori de la m6ra, vasele se steriliséza ase-
menea cu vapori fierbinti. In lipsa de vapori vasele trebue sä se curete
neap6rat prin metode combinate mecanica si chimica, prin frecarea cu
peria si prin opgrirea cu solutiune fierbinte de soda si apoi prin spé-
lare cu apa curata. Pe alocurea soda este inlocuita prin lapte de calce.
Se intelege ca apa care servä pentru spOlarea vaselor trebue sg fie
fOrte curata, cad in casul contrarig microorganismele din apd s'ar in-
multi repede in lapte, care este una din substantele cele mai supuse
la fermentare.

Tratarea laptelui dupd mulgere.

Compositiunea laptelui de la una si aceeasi vacd nu este constanta, ea
variéza. chiar la diferitele mulsori din una si aceeasi cli. Amestecarea
intr'un vas mai mare a laptelui de la mai multe vaci, imediat dupa
mulgere, presinta dar avantagiul, ca ne procura un product uniform,
iar desavantagiul, ca. in cas de bad a unei vaci, on f. a unui vacar, tota
cantitatea laptelui din laptarie se p6te infecta, si contra acestui din
urma cas trebue sa se ieg masuri.
Murdgriile mai grOse, visibile, earl ag putut cadO in lapte, le de-
part:1m lesne prin strecurarea on filtrarea lui imediat dupa mulgere ;
microorganismele intrate in lapte nu le putem inlatura cu clesavarsire,
dar cu Ore-cari precautiuni si ingrijiri minutiOse, prin pgstrarea lap-
telui la temperatura jOsa, putem oprl immultirea germilor, putem man-
tine laptele sgrac in germi si nestricat un timp 6re-care. Indata dupa
mulgere laptele se departéza din grajd, pentru ca sa nu absOrba ema-
natiunile volatile, mirositOre din atmosfera grajdului si se strecOrd ori
se filtréza. La expositiunea din Hamburg ati figurat pentru acest scop
diferite site si filtre ; strecurarea prin panza de in, de bumbac, de Una,
intrebuintata mai adesea-ori, o consideram ca condamnabila, fiind ca
nu este probabil, ca aceste carpe se vor spOla i sterilisa cu ingrijire
indata dupa fie-care intrebuintare. Ici-colo se mai filtréza laptele prin
nisce filtre umplute cu vatd, si am vOcjut cu mirare, cg ele ag fost expuse
la Hamburg in diferite exemplare, chiar de unele lgptaril Suedese;

www.digibuc.ro
 IGIgNA LAPTELTJI. 81

vata prin care a trecut laptele devine de sigur un media de culture

pentru diferite microorganisme, dace nu se depth-WA imediat dupe
intrebuintare ; afara de acésta vata, chiar comprimata, mai are port
marl §i lase multe microorganisme sa treed. In multe leptdrii din strei-
netate se filtreze laptele dupe mulgere In mod analog, cum se filtreze
apa do rig pentru alhnentarea unor ora§e, in nisce basinuri mid ori
in vase marl in cari este a§ezat, de-asupra unui strat de pietri§ mai
maricel, alt pietri§ merunt, un strat de nisip gros §i de-asupra un strat
de nisip fin. Intretinerea curate a acestor filtre este dificild §i ele nu
opresc trecerea microorganismelor; desinfectarea lor prin vapori fier.
binti de ape este posibild numai in acele lepterii, cart ag genera-
tort de aburi, prin ea nu se d3pertéza inse murderiile rémase pe
nisip §i in interstitiile lui, ci ele se steriliseze numai pentru un timp
scurt. Alte filtre de lapte contin ca strat filtrator asbest (amiant) ori
celulosa ; nici unul din aceste filtre nu presinte garantif contra trecerii
microbilor prin ele, de aceea trebue se renuntem la filtrarea prea
fine, cad laptele nu se 'Ate filtra ca apa prin filtre de portelan ori
de alt pernint ars, §i sà ne multurnim cu sitele metalice fine. La lap-
taria Peri§ am véclut functionand done serif de site metalice fine, ana-
lege cu cele intrebuintate in multe lepteril germane, ele sunt cu totul
suficiente pentru acele stabilimente, in cari laptele mai este trecut
prin centrifuge invirtite repede, pentru depertarea rnateriilor solide
suspendate in el. Centrifuga, clisa §i aparat separator, se pune in mi§-
care in lepteriile mart (ca cea de la Peri§, §i a.), prin motori de va-
port, in cele mid prin motori de benzine, petrol §i chiar cu mana.
Prin aparatul separator se scete din lapte o masa cenu§ie, lipiciese,
compusa din caseine, unt, per, nisip, bucati fine de nutret, de balige,
celule epiteliale, epidermice, globule de sango §i multime de bacterii.
Acestà masa nu se pete da de mancare animalelor domestice, ci se
arde, ori se depune in depositul de beligar.
Obicinuit mai remane in lapte o cantitate minima de necuratenif ;
cu cat procedarea in ldpterie este mai curate, cu atat cantitatea acestor
materii streine este mai mica ; in laptele din comercig la Wilrzburg
ea nu trece peste 3 miligrarne intr'un litru de lapte, la Leipzig peste
3,6 miligrame, la Berlin ea ajunge cate odate la cetetimea de 10 mili-
grame, la Munchen pane la 19 miligrame, la Christiania ea varieze
intre 3 §i 36 miligrame la litru. Causa pentru care nu se depertéze
cu centrifuga tete murderiile, este ea' nu trebue se o invarthn cu iutéla
prea mare, caci atunci am rnoclifica constitutiunea normale a laptelui,

www.digibuc.ro
32 DR. I. PELIX

prin aruncarea cu forta a micilor globule de unt cdtre peretil centrifugel,

unde s'ar lipi una de alta.
Dacd laptele se pune in sticle, ele trebue sä se inchidd ermetic in
mod curat, dopurile de plutd sunt admisibile numal cu conditiune, ca
dupti fie-care intrebuintare sä se fiérbd intr'o solutiune slaba de soda,
dopurile do sticla imbrdcate cu cauciuc se pot desinfecta asemenea
intr'o solutiune de soda i apol spèla cu apa. fiOrta.
Aparatul separator (centrifuga) nu departéza tote microorganismele,
si laptele devine nurnai relativ curat ; ace-stà imprejurare n'are nici
o importantd pentru sandtatea consumatorilor, dacà laptele provine
de la vaci sdnatOse, precum i un mic numér de bacteril ordinare, nu
patogene, aflate in apa de b'eut disii curata, nu educe nici o vattimare.
Trebue ingt sâ luam masuri, pentru ca aceste microorganisme sil nu se
immult6sca in lapte si ca sa nu intro in el germl nod. Dupd strecurare
laptele mai este cilldieel, II rOcorim dar roped() cu diferite aparate r6-
coritOre. Aparatul récoritor cel maI intrebuintat este un vas cilindric
de metal inchis ermetic, umplut cu ghéta, peretil exteriori ai acestui
vas nu sunt netecji, ci ondulati, purtand nisce proeminente circulare.
De-asupra acestul vas cn ghota se asOzd un vas mal larg, cu aperturi
line la fund, destinat a priml laptele pe care voim sd-1 rOcim, el curge
cu incetul prin aperturile fine din fund peste vasul rsecoritor umplut cu
ghit, si se acluna intr'un alt vas aflat de desubtul celui rOcoritor,
ast-fel temperatura laptelui scade repede. Asemenea vase rOcoritOre se
gasesc si la noi in tOrd in mai multe laptarii. La Hamburg au fost
expuse ast-fel de vase rUcoritOre de diferite forme. Laptele, dupil ce
a fost rècorit, trebue sa fie mantinut in vase inchise la temperaturd
do cel mult + 8 0C, la care fermentarea n'are loc. Laptariile mai bine
instalate ati dar masinl pentru fabricarea de ghéta, ghetaril i pivnite
rOcorOse. Laptaria Peri§ are pe ldngit dou6 ghetaril spatiOse i o ma-
sind pusa in mi.scare prin vapori, pentru fabricarea de ghota artiii-
ciala prin comprimarea de acid carbonic ; in l'aptariile midi, in lips:1
do ghOta, se pun vasele cu lapte, bine inchise, in hardaie orl in alto
vase marl cu apa rece, care se reinoiesce din cand in cand. Multe
laptaril straine, si la hol laptaria Peri, aft pentru transport vase midi
metalice umplute cu gheta si inchise ormetie, care se asézd in nduntrul
vaselor marl cu lapte. In strainatate transportul laptelui din departare
se face in vagOne specialo ale citilor ferate cu pareti dubli, ale caron
interstitil sunt umplute cu gheta. Mai ales in Germania administra-
tiunile cailor ferate fac laptdriilor t6te inlesnirile posibile.
Metoda de conservare a laptelui in moclul doscris, la temperaiurd

www.digibuc.ro
 ICIENA LAPTELUI. 23

scilduth, nu este generald. In unele ldptdril din sträindtate, indatd

dupd mulgere si strecurare laptele se pasteurisftd, se inalcjesce 20
minute la 60-65C. pentru distrugerea bacteriilor patogene, cu excep-
tiunea sporilor, cart resistd si la temperaturi mai inalte. Dupd W. Hesse
si Th. Smith (Zeitschrift f. Hygiene, Leipzig 1903) mor la 60°C. in 20
minute bacilii Tuberculosei, Febrei tifoide, Difteriei, Bacterium coli
commune, Spirilii Cholerel, Streptococii, Staphylococcus auraeus, Sta-
phylococcus albus. Pasteurisarea cere insä Ore-cari conditiunl osebite,
laptele trebue sà fie mantinut in intregimea lui la temperatura de
60-65°C timp de 20 minute, dar la incäldirea laptelui se forméza pe
suprafata lui prin inchegare o pielitd, caimac, laptele rhmas in inter-
stitiile pielitei are o temperaturd mai scdclutd, decat cea din interiorul
vasului, si p6te contin6 microorganisme cari ati rOmas vii. Este dar
necesar, ca laptele &à se pasteuriseze in vase inchise ermetic si pline,
ast-fel nu se 'Ate forma caimac. Obicinuit laptele cumpérat de la 15ptar
se mai fierbe in cash, dar pasteurisarea imediatà dupd mulgere este
adesea-ori indicatd, nu numai pentru ca sd se asigure nepericulosi-
tatea productelor laptelui care se mdnâncd crude, ea untul, branze-
turile, laptele acru, ci si pentru ca bacteriile din lapte sd n'aibd timp
a se immultl. si a secreta nisce toxine, cari nu se mai distrug nici prin
fierbere la temperaturd mai ridicatd.
Dupd pasteurisare laptele so rOcesce. Inginerul agricol Helm si altii
mdntin laptele la temperatura de aprOpe 0°, altii la ± 3 -1-- 4° C.
Danesul Casse pasteurishzd laptele strecurat, apol il rOcesce la 000.
si pentru transport II adaogd a Osea pand la a treia parte lapte in-
ghetat. La pasteurisarea laptelui nu trebue sd.-1 incalcjim mai taro si
mai mult timp, deck este necesar pentru uciderea bacilului tubercu-
losei (601-65°C, 20 minute), alt-fel laptele perde gustul plácut, aroma,
si untul fabricat din laptele inalcjit la temperaturd mai ridicatd este
mai putin aromatic decat acela din lapte crud. Copiii hräniti exclusiv
cu lapte sterilisat, cu lapte fiert mai mult timp la temperatura ridicatti
peste 100°C, se bolnavesc adesea-ori de un fel de scorbut numit bOla
lui Barlow, dupit acest profesor de la Royal College of Physicians, care
a descris-o in a. 1894, din causd ch laptele fiert pierde si o calitate
biologicd importantä, pe care am rnentionat-o in altd parte a acestei
lucrdri.
La expositiunea din Hamburg au fost expuse uncle termofore speciale,
in cari laptele se incilldesce nurnai la 57° C. si mentinêndu-se prin
mai multe ore la achsth temperaturd, se nimicese microorganismele con-
tinute in el, chiar sporii cart resistà la temperaturd mai inaltd. (Dunbar,
Analele A. R. Tom. XXVI. Mernoriile Seq. Sciinfifice. 3

www.digibuc.ro
84 D rt. 1. VELIX

Dreyer, Krobrak, H. C. Plaut). Plaut explica acest fenomen prin faptul,

ca la sederea prelungita in termofor la temperatura de numal 57°C
se umfla si se mdie membrana invelitOre a sporilor, de vreme ce la
incaldirea mai inalta, la forbore, acésta membrana coagulOza si pro-
tege ast-fel interiorul celulei. Termoforul are pereti indoiti, in inter-
stitiile intre arnêndoi peretii se and acetat do soda, care so topesce
la temperatura mai inaltd, iar la scaderea temperaturii el cristaliseza,
liberand cu incetul caldura absorbita, ast-fel laptele so afla mai multe
ore intr'o atmosferd calda. Ni se pare ca, de o cam data, experimentele
frurm5se cu termoforele Inca nu se vor putO aplica in practica lap-
tariei.
Deja prin simpla pasteurisare se modifica calitätile biologice ale
laptelui, dar prin sterilisare, prin incaldire la temperatura de 100°C
si mai mult, se schimba cu totul constitutiunea laptelui, untul se topesce
si nu mai r'emane in mod egal impartit in tOtà masa laptelui, se
mai produc i alte prefaceri in compositiunea luL Nu putem intra aci in
studiul bOleT lui Barlow, observata mai cu osebire la copiii hräniti cu
lapte sterilisat. Bacteriologistii afirma, ca in sangele viü se afld nisce
antitoxine, earl ap6rd organismul sanatos intr'un grad Ore-care contra
multor bOle, colegul nostru V. Babes ne-a vorbit denna-cli despre
aceste corpuri. Se pare cä si in laptele via», adeca in laptele prOspk,
turand dupa mulgere se and asemenea materii bactericide. Danesul
Betzy Meyer le-a gasit in cele dintai 6 ore dupa mulgere (Hospi-
tal slidende, Kopenhagen 1903), M. Klimmer din Dresden a constatat,
ca si laptele prOsp6t de femee amana cu mai multe ore crescerea bac-
teriilor intrati in el (Archly f. Kinderheilkunde 1903). Prin fierberea
laptelui se distrug aceste corpuri slab bactericide si se modifica i na-
tura albuminel disolvate in lapte, ast-fel cd copiii mid digerrt mai bine
laptele crud decat pe eel fiert.
Avem dar sa r6spundem la intrebarea, care mod de tratare a laptelui
este de preferit, pasteurisarea lui imediat dupa mulgere si r6cirea lui
ulteriOrA, ori conservarea laptelui crud la temperatura scaduta. Data
avem siguranta cä vacile sunt sanatOse, daca laptele provine de la o
laptarie care merita increderea nOstra, in care nu se afla vite tuber-
culOse, in care vacile sunt examinate in periode scurte, tuberculinisate
si cele suspecte eliminate, precum s. e. la laptaria Penis, preferim pas-
trarea la torn peratura scacluta a laptelui crud, nepasteurisat ; in casul
contrar pasteurisarea este indicata, dar daca ea s'ar face obligatorie si
la noi, precum s'a facia in unele localitati pentru laptele din comert,
nu ne-am putO increde in exactitatea acestei operatiuni, in scrupulo-

www.digibuc.ro
 IGIE14A LAPTELtit 35

sitatea si curätenia tuturor laptarilor, din cari putini ail localul si in-
stalatiunile necesare pentru o asemenea inovatiune. Trebue dar sa ne
multumim de o cam data cu pasteurisarea laptelui in casa, indatd dui:id
aducerea hit, si apoi cu pdstrarea lui intr'un loc r6coros si curat, intr'un
vas inchis ori cel putin bine acoperit. Trebue sd scim insa, cd prin in-
caldirea suficienta distrugem numai mare parte din bacterii earl s'aii
immultit in lapte, nu distrugem insä toxine le, materiile oträvitóre se-
cretate do acele bacteril, toxine näscute in laptele re'll conservat, infectat
prin mulgere si tratare murdard, prin pdstrarea lui intr'un local murdar
si in vase murdare, amestecat cu apd murdara. Se impune dar o pri-
veghere mai consciintiOsd a productiunii de lapte, despre care vom
vorbi mai jos.
Docentul Seiffert din Leipzig a expus la Hamburg un aparat pentru
producerea de lapte aseptic, prin expunerea lui la actiunea radelor de
lumina' ultra-violete ; aparatul pentru acéstá operatiune este complicat,
el n'a functionat la expositiune si trebue sä asteptdm confirmarea efec-
telor sale.
Francesul Gaulin a inventat o metodd pentru homogenisarea laptelui,
pentru imprirtirea egald a untului in lapte, ast-fel eá el nu se mai pOte
sul po suprafata si forma smântAnd. Gaulin supune laptele la presiunea
insemnatd de 250 atmosfere, strivesce globulele de unt, le transformá
intr'o pulvere forte find impärtita in mod egal in lapte. Acesta inven-
tiune va inlesnl conservarea laptelui si il va face mai digestibil pen-
tru copii.
In technica industriei laptelui intervine cdte odatd Bacteriologia, se
intrebuintéza deja culturi speciale pure pentru prepararea de Kefir,
de Kumis, de lapte acru, de smântând acrd, in Wile scadinave si pentru
o coagulare gelatinOsà, un fel de iaurt numit guman, dupd bacterio-
logistul care a descris-o, < die Mazzonigährung» ; un rol important mai
jOcd culturile pure speciale la fermentarea diferitelor brdnzeturi din
lapte pasteurisat.
Laptele care nu se vinde si nu se consuma in stare prOspOtd, servä
pentru fabricarea de unt si de brdnzeturi. Pentru fabricarea untului
se scOte smântilna din laptele crud ori pasteurisat prin procedarea,
la care smantana se suie singurd la suprafata laptelui aflat in repaus,
ori cu ajutorul unor aparate rotiltOre, numite centrifuge, separatori,
earl inlesnesc scOterea mai repede, mai complectd a smantânei. Când
laptele rOmilne mai mult timp in stare de repaus, el incepe a se acri, din
causa immultiril bacteriilor produckOre de acid lactic, precum si din
causa altor microorganisme. In uncle tori se prefera smântâna acra

www.digibuc.ro
86 bit. I. FELIX

pentru sc6terea untului, i pe alocurea se grdbesce acrirea ei normald

prin introducerea in laptele pasteurisat de culturi curate de bacteriile
laptelui acru, spre a so inlatura fermentatiunea anorma15, in altd parte
se pun vasele cu lapte in locale r6cor6se, oH se as6z6 in alto vase
mai marl umplute cu apd rece, fiind-cd la r6c6re globulele de unt se
suie mai repede la suprafatd. Aparatele separat6re, centrifuge, se pun
in miscare cu maim, prin motori mid cu petrol ori benzind, prin Ca-
zane cu vapori ori prin dinamomasine electrice. Prin Invdrtirea fOrte
repede a vasului cu lapte din separator, se deosebesce partea mai
usOrd a laptelui, smântând, aruncath spre periferia vasului, de partea
mai ap6s5, mai gra, care rOnafine mai in centrul vasului, si fie-care
din acesto dou6 licide se scurge din separator printr'un tub osebit.
Unii separatori pusi in miscare prin vapori, fac intr'un minut pAnd
la 5.000 invfirtituri. De vreme ce cu proceddrile vechi s'ad scos din
lapte numal 75% din cantitatea untului, smilntana separatd cu centri-
fuga contine 91-950/a din untul laptelui i laptele smântdnit r6mâne
f6rte s5rac in unt. Cele mai multe laptarii scot smântâna din lapte
indatd dupd mulgere, ast-fel cd laptele smântânit rOmane dulce si se
p6te intrebuinta mai bine.
Din smfintand se scOte untul prin cbdtutul putineiului), la care glo-
bulele de unt se lipesc unele de altele, formând bucati mai marl. Laptele
se bate in putineie de constructiune diferitd, in putineiul cu bätätor de
diferitd formd, din material diferit ; el a fost descris la noi de V. Cal-nu-
Munteanu, (Fahricaliunea untutza, Bucuresci 1889), de S. P. Radian,
(Laptele fi exploatarea sa economicci, Bucuresci 1896), de G. Major,
(Zootechnia, Bucuresci 1899). D upd baterea smântfinii i separarea un-
tului, el so spalti bine, se främintd, se bate, se comprimd cu aparate
speciale. Numai untul bine sp6lat i framintat, din care s'a departat
z6rul, apa i caseina, se OW conserva ca unt prOspet mai mult timp.
Fal?ricarea do unt bun core local curat i unelte potrivite, de cari nu
dispune un Oran sane, i numal l5ptdriile teranesci cooperative ar
put6 bine utilisd laptele produs de midi cultivatori.
Cantitatea laptelui necesar pentru a se produce 1 kilogram unt va-
rieza dupd modul proceddrii i dupd perfectiunea uneltelor ; dupa V.
Carnu-Muntdanu, se intrebuintéza la ScOla centrala de agricultura
27 29 litri lapto pentru 1 kigr. unt, dupa G. Maior, 26 32 litri, dupd
A. Stutzer (Bonn), so scOte de la vacile de rasa olandesa i ostfrisicd,
1 litru lint din 33 litri lapte, de la vacile cu lapte gras din 26-28 litri.
DNA G. Major, (Economia rurald), o vacd roindnOsa din Moldova,
d5 pe an 35., kilograme unt, o vac5 de rasa Pinzgau 73 25 kilograme,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELEL 37

o bivolitd 86.88 kilograme. Este insä cunoscut cd untul do bivolitä este

mai putin aromatic decal eel de vacd. Untul do la vacile do munte este
mai gustos deck de la cele car! pasc la camp.
Pentru colorarea untului se intrebuintOzd in tote pärtile colori ve-
getale nevdtèmdtOre, chiar colorile sulfonate de anilina se pot admite
pentru acest scop.
Ca in lapte, vietuese si in unt numerosi parasiti microscopic!: Bac-
terium butyri colloideum, Bacterium butyri fluorescens, Oidium lactis,
adesea-ori Bacterium acidi lactici, Bacterium lactis aerogenes si bac-
tali! carl sOrnOnd cu bacilul Tuberculosei si se confundd cu el; eel mai
multi din acesti parasiti sunt nevät6matori. In untul prOsp'et, fabricat
din lapte nepasteurisat, se gdsesce i bacilul Tubercolosei viti in cel
mult 140/,, din num'arul probelor, mai póte trdi in untul netopit bacilul
Febrei tifoide si al Choleral. Asemenea in Margarind, in untul artifi.
cial, se gdsesc elite odatd bacteril patogene.
Se recomandd dar pasteurisarea laptelui destinat pentru fabricarea
do unt, afard de acela din ltiptdriile in car! vacilo sunt supuso la un
control veterinar scrupu1o3. Nu putem insd sd avem incredere in irnu-
nitatea untului fabricat de cate un producent mic, lipsit de instalatiunl
pentru pasteurisarea metodicd, si numai in acela din ldptdriile mai
marl, i chiar din acéstd causà se recomandd infiintarea de ldptdril
coopera tive.
Margarina, Oleomargarina, untul artificial, este o imitatiune a untului,
inventatil de Mege Mouriez, pusä in practicd in a. 1872 in Francia ; in
a. 1880 a inceput fabricarea ei in America si Olanda, putini an! mai
tarciiii in Gormania si in Austria. In prima fabricd de margarind Wage
Mouriez a intrebuintat material do bund calitate, gräsimo de vacd, de
pore, i lapto de vacd; astddi servd ca material grdsimi animale de
calitate inferiOrd, chiar de origine suspectd, uleuri vegotale cu addo-
giro do putin lapte. In Olanda, care produce pe an 60 miliOne de IC-
lograme de unt prOspét si asemenea cantitAti insemnate de margarinã,
servá i margarina pentru falsificarea untului; acéstd falsificare se
ascunde prin amestecarea margarine! cu cantitall mid de unt prOspèt
de prima calitate, bogat in acidf grasl volatili, car! dati untului aroma
specified. Materialul pentru fabricarea margarine! vine in mare parte
din America. Uncle guverne ati creclut, cá vor putO limità intinderea
falsificdril untului prin legi si regulamente. S'a prescris in Danemarca
in anul 1885, in Anglia, Germania, Francia in 1887, in Olanda in 1889
si t900, cà fabricarea si comerciul de margarind sunt permiso, cu con-
ditiune ca BA se vindd cu insemnarea speciald de margarind, spre a

www.digibuc.ro
38 DR. I. FELIX

se distinge de untul natural. Efectul acestor prescriptiuni este slab.

La noi vinciarea de margarina este cu totul Tinton:Pa in Anglia se
mai practica o altä falsificare, se importa si se vinde ((Milk blended
butterv, unt care contine lapte in cantitate insemnata, judecatoril en-
glesi nu considerd insä ca falsiticare adaogirea de lapte, care este ase-
menea aliment.
Laptele dulce smantanit, remas dupa departarea smantanii, serva
direct ca aliment, precum si pentru fabricarea de branzeturi; ele con-
stitue un aliment hranitor, o conserva concentrata, lesne transporta-
bilä; ele sunt de trei feluri: slabe, din lapte smantanit; pe jumatate
graso, facute din lapte integral, si grase fâcute din smantana. La noi
putine laptarii produc branzeturi din lapte de vaca, casäriile teranesci
intrebuintéza de preferinta lapte de die si de capra. Ciobanul coagu-
lózä laptele incalclit prin adaugire de putin cheg, stomac de vitel ori
de miel preparat si uscat pentru acest scop, aproximativ 1-2 grame
cheg la 30 litri de lapte. Laptarul modern se serva pentru coagularea
laptelui, pentru separarea casului, de cheguri fabricate cu ingrijire in
fabricile chimice, si la noi laptäriile bine administrate intrebuintóza
deja atat chég in pulvere, precum si chég licid din fabricele germane
si elvetiene.
Casul dulce, scos din lapte, trebue sà fermenteze un timp diferit in
pimnita off in camera recoresa; dupd felulcascavalului trebue sa difere
gradul de umiditate, si de temperatura din acel local. Acestä fermentare
este datorità actiunii diferitelor bacterii, descrise de Duclaux, Fitz si
de alp*, unele din bacteriile branzeturilor peptoniséza casul; astacji se
servesc deja multi producetori de branzeturi de culturi pure specifice
de bacterii, earl difer dupà felul cascavalului; ele sunt introduse in
lapte, in smantâna sag in my ; in Germania, in Elvetia si in Norvegia
existä laboratorii in earl se produc aceste culturi. tnceputul cu cultu-
rile artificiale de bacterii s'a facut acum 7-8 ani cu branza de Roque-
fort, fabricata din lapte do eie, bacteriile se cultiva pe pane preparata
pentru acest scop, care apoi so pulveriséza si se adauga casului. De
5-6 aril, in urma studiilor Norvegianului 0. Iohan-Olsen, se intre-
buinteza culturi pure de bacterii specifice la fabricarea cascavalului
do predilectiune al Norvegienilor numit Gammelost; mai inainte acest
cascaval s'a putut produce numal in timpul veril, de la introducerea
culturilor artificiale de bacterii, fabricatiunea continua si in timpul
emit Bacteriologistii nu se pot intelege asupra bacteriilor carora se
datoresce fermentarea cascavalulul de Emmenthal si a altor cascavaluri
elvetiene, s'a incins o controversa intre Schirokich, Weigrnann, Chodat,

www.digibuc.ro
 IGIENA LA PTELDI. 39

Hoffmann, Bang si Adametz, in fine in anil 1899 si 1900 Adametz si

von Klecki ail isolat un bacil, Bacillus nobilis, care se intrebuintezd
deja in multe cdsdrii elvetiene si care se pune in comercal sub numele
de Tyrogen de o fabricti din Bremen, in forma de pulbere find. La
cumpèrarea acestor culturi, trebue sa se asigure cumOratorul daca ele
sunt prOspete.
Bacilul tuberculosel, obicinuit nu se mai gasesce vit.' nici in brdnze-
turile fabricate din lapte crud, nepasteurisat ; acest bacil mire in tim-
pul fermentarii casulul, mai ales in acele brdnzeturi carl se coc mai incet.
In Germania s'a observat, ca la fabricarea brdnzeturilor din lapte
fiort se produce o marfd inferiOrd in comparatiune cu cea din lapte
crud, din causa cd la fierberea laptelul ese parte din calce din combi-
natiunea cu caseina. Pentru ca sa se dobandésca branzeturi bune si din
lapte fiert, se adauga casului unele saruri, ca chlorur de calciii, saii se
introduce in lapte acid carbonic, care restabilesce solubilitatea sdrurilor
de calce din lapte (Schaffer, Du Roi).

Laptariile. Aprovisionarea oraselor cu lapte.

Sh ve 'em ce se petrece in orasele marl din törile unde produc-
tiunea si consumul de lapte stint cu mult mai marl decdt la noi.
Perfectionarea metOdelor de tratarea laptelui dupd mulgere, pentru
mai buna lui conservare si transportare, cere unelte si instalatiuni
costisitOre; micul proprietar de vite nu-si pOte lesne procurh apara-
tele moderne, de aceea s'ail format in acele WI asociatiuni de Hiptari
cu usine comune, in earl laptele de la un num6r mare de vite este
amestecat si tratat ast-fel, ca sit pait fi vindut ca lapte integral, smdn-
Valid, lapte batut, si in cari laptele nevindut este transformat in unt si
in branzd. Unele asociatiuni inapoidza membrilor asociatiunil laptele
smdntdnit, care le servesce ca hrand pentru farnilie, pentru vitei si
rimatori. Prin amestecarea laptelui de la un numèr mare de vaci, com-
positiunea lui devine mai uniforma, mai constanta, dar pericolul in-
fectiunii mai mare, in casul cdnd laptele unel singure vaci bolnave a
fost amestecat cu acela de la numerOse vite sandtOse, putênd ast-fel
infectd un nurnser mare de consumatori, deed laptele n'a fost pasteu-
risat. Mal ales laptele smântânit devine lesne purtator de microorga-
nisme patogene, si este necesar ca sd se pasteuriseze negresit, fard
deosebire dacd are sa serve ca brand la enneni sail la animale.
Orasul Kopenhaga are reputatiunea, ca aprovisionarea lift' cu lapte
se face in modul cel mai perfect ; in jurul acelui ores se afla nume-

www.digibuc.ro
40 DR. I. FELIX

rOse mosil cu 1àptrii, comerciul cu lapte se afld insd in manile mai

multor negutiltori de lapte, mai cu sémä in manile a dou'd societati
mari pe actiuni din Kopenhaga : Societatea pentru aprovisionarea
orasului K. cu lapte i Compania danesd de lapto. Coa dintãiti dis-
pune de usine vaste si de o gard speciald, ea vinde laptele mdntinut
in stare naturalii, prin pdstrarea lui la temperaturd jOsd ; a doua
societate vinde lapte pasteurisat. Nici una din aceste douO societáti
nu posedd vaci, ci ele functionézd numai ca mijlocitOre intre produ-
celori i consumatorl, ele aii incheiat contracte cu proprietarii de vaci
de la t6rd, earl se supun conditiunilor prescrise de societate, ca vor
tin6 numai vite sanatose, admise de veterinarii societatii, eh' le vor
addposti, ingriji i hräni in mod igienic, cd in timpul verii le vor
tin6 la pasune, cà le vor mulge in mod aseptic, cd vor pästra laptele
in modul prescris de societate. Gospodariile acestor producgtori de
lapte se inspectézd cel putin la cate dou6 s6ptdmani de veterinarii
si de alti functionari technici al societdtii, intro earl se afld si femel
esite din scOlele de ldptarie. Pentru rOcirea laptelui, laptarii mai cu
mijlOce posedd aparate rècitOre proprii, pe cel mai saraci if impru-
mutd societatea cu aceste unelte. in usinele fie-cdrei din aceste done'
Societäti intrá po cli 30.000 litri de lapte, li se trirnito de la térd atat
lapte integral, precum i srnantand, lapte smantanit i lapto preparat
pentru copii. La sosire in usind temperatura laptelui nu este mai H.-
dicatil de cat de 5°C, el este repede examinat, cantarit, se scot probele
pentru examenul chimic si bacteriologic si laptele se tOrna in basinele
de filtrare, osebite pentru diferitele feluri de lapte, in earl: trece prin
3 panze de in si prin nisip suprapus asupra dou6 strate de pietris.
Filtrele se sterilisézd in Vote i1ele cu solutiune fierbinte de soda si
cu vapori fierbinti de apd. Dupd filtrare laptele este vOrsat in vasele
destinate pentru impdrtirea lui la clienti, insemnate cu calitatea lap-
telui, sigilate cu plumburi pe earl se aratd iva pornirii din usind.
Pand la expediere vasele se tin pe ghétd. Smantana este clasificatd
si pusd in sticle insernnate : smantand de clasa I si in alto de cl. II.
Laptele pentru copii se pasteurisoza, se dilueza, i se adaugii sahar
do lapte si so umple in sticle de 135-200 grarne.
Acest mod de aprovisionare cu lapte a orasului Kopenhaga, nu
ni se pare atat de perfect, precum afirmá unii igienisti, si credem cd
la noi in Bucuresci, spitalele si mare parte din particulari sunt mai
bine serviti, preferim chiar pe läptarul proprietar de vaci ignorant si
nemodernisat negutdtorului de lapte, care nu posedd nici o vacd proprie.
La Stockholm, unde in termen media fie-care locuitor consumä pe

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUi. 41

di 0.640 litri de lapte, modul aprovisiondril cu lapte este acelasi ca la

Kopenhaga, prin negutatori do lapte, cu deosebire cd se admit in co-
merciti prea multe feluri de lapte : lapte duke integral, lapte pe ju-
miltate smântânit, lapte cu totul smântdnit, lapte acru, smantând dulce,
smdritând acrd, lapte Mut, colostru. La Stockholm, afard de deposi-
tele si prdvdliile in earl se vinde lapte, mai existd in pietele i stra-
dale publice chioscurl in earl se debitézd lapte. Asistenta publicd si
asociatiunl filantropice impart copiilor sdraci lapte sterilisat.
Orasul Christiania, cu peste 200.000 locuitorl, se aprovisionézd cu lapto
adus in vase de zinc, material nu cu totul indiferent, si in sticle si-
gilate, din apropiere si din depdrtdri marl, pand la 200 kilornetri, pe
apd, cu calea feratd I cu cdruta, apoi se and in oras 170 grajduri cu
cale 6-30 vaci. $i la Christiania predornnesc vindötorii de lapte, 1.200
la numér, ca intermediari intro producenti si consumatori. La Chris-
tiania s'a constatat, c. consumul de lapte scade cu scdderea prospe-
ritAtii i cresce cu imbundtatirea conditiunilor econornice ale popora-
tiunil. Se vinde pe lAngd lapte fOrte bun si altul cu numal 2,20°A, unt.
In Anglia, pe lângd laptele próspOt si srnântâna prOspëtd aduse din
Francia, Olanda, Danemarca, Norvegia, se importézd din Francia, 0-
landa si Norvegia cantitdti insemnate de lapto condensat, in anul
1901, 923.741 ctw. (centweights). Se mai importOzá pe an 3.700.000 ctw.
unt si 2.600.000 ctw. brânzeturi. In pdrtile excontrice ale orasului Lon-
dra existd grajduri cu vaci, din earl se vinde lapte direct la clienti,
precum i unele läptdril marl, cea mai mare parte a laptelui prOspe't
vine insd din depArtdri mai mid si mai marl din tOrd si din Fran-
cia. NumerOse asociatiunl de ldptdrii englese si comerciantl marl de
lapte ail in lduntrul orasului deposite, de la earl laptele se imparte la
clienti in cdruciOre curate, trase de cal, mAgari ori catdri, in earl cd-
ruciOre se afIll vase marl de alamd cu robinete pentru scOterea lap-
telui. Asemenea vase do alamd se mai intrebuint6zd in orasele olan-
dese, de vreme ce in tóte cele-lalte t'Ori predornnesc vase de fier im-
brdcate cu cositor.
La Paris predomnesc asemenea cornerciantl de lapte cari nu-I pro-
due singori.
In Germania se consumd malt lapte. Dupd M. Rubner consumd
fie-care locuitor in termen media po di la München 562, la Konigs-
berg 383, la Berlin nurnal 275 grame lapte.
Orasele surori Hamburg si Altona, strins lipite unul de altul, so apro-
visionézd cu lapte mai mult prin comercianti, intermediari intro produ-
cötori i consumenti. Pe ldngd un numOr mic de producenti de la mar-

www.digibuc.ro
42 DR. I. FELIX

ginea orasului si de la tdrä, earl trimit laptele direct la consumatori,

pe lang6 asociatiunile de laptari de la tórä, predomnesc comerciantii
de lapte, 1.500 la numser, din earl unil ail locale de vingare elegante,
cu deposite si spOltitorii de vase bine intretinute, altil ag prAvälii mai
sgrace, earl servesc si de bucAtArii pentru familia comerciantului de
lapte ; multi din el nu dispun de alt local, decat de un suteran, in
care se manipulózà si se vinde lapte. In orasele Hamburg si Altona
se consumá pe di 300.000 litri lapte.
In cele-lalte orase ale Germaniei predomnesc asemenea vingOtorii
de lapte earl nu sunt i produckort Laptele se aduce din dephrtAri
insemnate. Din hlrtile i cartogramele expuse la Hamburg, earl repre-
sinta teritoriile vaste din earl: se aprovisionézä cu lapte orasele prin-
cipale germane, reiese, ca acele teritorii nu sunt limitate in mod strict,
cA la limita teritoriului de aprovisionare a unui oras se aflä sate, cari
aprovisionézti tot de odat i alt oras, ast-fel s. e. teritoriul de apro-
visionare al orasului Berlin se confundä spre Nord-Vest cu acela al
orasului Hamburg si spre Sud cu acela al orasului Leipzig.
A celasi sistem de comercianti de lapte ii gdsirn in orasele marl ale
Austro-lingariei, la Viena, Budapesta. Praga, Brfinn, Graz. La Viena
Graz, Brunn asociatiunile de producétori de lapte aü mai infiintat lapta-
Hi mail, In earl aduc laptele de la terg, spre a fi supus la un trantamet
ore-care, i spre a-I impartio la consumatori. Vacile i grajdurile pro-
duckorilor de lapte sunt supuse la o privighere Ore-care din partea
asociatiunii, asemenea se controlézd laptele adus de la Vera, dar acest
control, fácut in pripti, nu pOte s4 dea garantii suficiente. La Viena
exista in Prater o asemonea 14t5rie mare, un fel de fabricd in care
laptele este trecut prin centrifugg pentru separarea smantamei, care
se vinde osebit si care servd si in stabiliment pentru producerea de
unt ; lAptäria este asezata intr'un edificiil mgret, inzestrat cu masini
imposante, cu un laborator frumos, intretine 400 functionari i lucr5-
tori, poste 100 cal', imparte gilnic in oras 38.000 litri lapte in sticle
pecetluite, i mai vinde unt i brdnzeturi. La Viena se vind mai pu-
tine feluri de lapte decât in orasele principale germane, dar mai multe
foluri de smantang.: lapte integral, lapte smântânit si 5 clase de sman-
tân5. cu 10, 15, 20, 25 si 30 Vo unt. fn anul 1902 s'ail aflat in raga
orasului Viena 11.093 vaci, se consuma pe an in acel oras 183.407.791
litri lapte sag pe gi 0.3 litri de cap de locuitor, din earl 40.358.050 litri
de la vacile din oras si 143.049.751 litri din afarà.
Nu poseddm date statistice despre intréga productiune de lapte ei
despre consumul lui in Romania.

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUi. 43

La Bucuresci si in cele-lalte orase ale Regatului roman conditiunile

aprovisionaril poporatiunii cu lapte sunt mai bune decat in strain&
tate, flind-ca negutatoril mijlocitori sunt putini la num6r, afara de
orasele Iasi, Botosani, Roman, unde exista si comercianti de lapte cari nu
poseda vaci; la Iasi chiar spitalele easel Sf. Spiridon sunt aprovisio-
nate cu laptele cump6rat de un asemenea comerciant intermediar. Cu
putine exceptiuni laptele se aduce direct de la produckor in casa con-
sumatorului, dar consumul este in orase si mai ales la toil mic. Este
necesar ea medicii si alto persOne culte sa recomande intrebuintarea
mai larga a laptelui in tOte stratele societatil, ca asociatiunile coope-
rative de consum, de aprovisionare cu alimente, existente, sa inflinteze
laptaril proprii cu grajduri de vaci, ca primariele oraselor sä vie in
ajutorul poporatiunii sarace prin darea de lapte curat la copii in mod
gratuit, fall multe formalitati, fard ca pdrintii copiilor sa facd drumuri
lungi si sa astepte ore intregi pentru ca sa capete V, oH Vs litru de
lapte. Primaria orasului Bucuresci si administratiunea judetului Ilfov
ail facut inceputul cu acesta impartire, deocamdata resultatul este slab
si organisatiunea acestui serviciil pasibild de imbundtatire.
In apropierea orasului Bucuresci si chiar in suburbiile milrginase
ale capitalei se afla laptdrii, call poseda vite bune. Capitala se apro-
visionéza cu lapte de la numerosii laptari din oras si din satele vecine
si do la putine laptarii mart Una din aceste laptaril nu poseda nici
o vaca si cumpërd de la producétori laptele pe care il umple in sticle ;
ea face si unt si vinde dar, cu probabilitate, si laptele smantanit. In
judetul Ilfov teranil, in parte de origine bulgärti, din uncle sate din
apropierea capitalei, Dudesci, Rosu, Dobroesci, Banésa, Jilava, sobri si
economi, cresc multe vaci si bivolite, ail grajduri bunicele si se imbo-
gatesc din comerciul cu lapte; asemenea teranii de origine Romani din
Ferèstrail, Chiajna, Militari, Afumati, Pantelimon, Fundeni si din alto
sate, si teranii crescétori do vite din suburbiile mdrginase ale Bucu-
rescilor, Ghencéa, Spirea, Obor, cari tocmesc vitele la mosiile invecinate,
le mulg dirninéta, apoi le trimit la pdsune pana sdra, cand le mulg
din nal ; din causa scumpetei pasunil vacile cari nu dail destul lapte
le trimit la Balta, unde se platesc 10 12 lei de vita de la Sf. Gheorghe
pana la Sf. Dumitru. (N. Filip).
La Iasi exista vaci cu lapto in partile rnarginase ale orasului si in
vecinatatea lui imediata (Galata) 2 laptarii mai marl, cu vaci de corci-
tura Simmenthal-moldovenesci si cu vaci din Bucovina, ele dail putin
lapte, in termen mediil cate 5 litri pe di, dar bogat in unt.
In capul tuturor laptariilor romane so afla ldptdria Peris, de pe

www.digibuc.ro
44 DR. T. FELIX

mosia Cocioc a Dorneniului Cor Onei, ea constitue un asezamint model

de productiune si de inv6tatura, care nu este inferior institutiunilor
sirnilare din Orile cele mai inaintato in producere de lapte. Laptaria
Peris poseda vaci frumOse de rasa Allgau, earl: dell cat() 61/4-24 litri
do lapte pe di, grajduri igienice, usine spatiOse cu instalatiuni moderne,
en unelte alese puse in miscare prin vapori, cu masina electro-dina-
mica pentru producere do lumina, cu aparate pentru fabricarea de
ghéta si un personal bine disciplinat, inzestrat cu notiunile technice
necesare. Acest stabiliment serva i ca scOla de laptarie, in care se in-
tretin 6 MeV de te'rani eke 6 luni pe an cu spesele administratiunii
Dom eniului.
Pe Domeniul Cor Onei se mai afla rapt:aria Ruset din judetul Braila
laptaria Gberghita din Prahova, arnandoué cu vite frumóse moldo-
venesci E cu scOla de laptarie. Tëranil de pe Domeniul Cor Onel ail in
mare parte vito buno, cad li se pun la dispositiune tauri alel. Vacile
multor terani de pe mosia Cocioe, esite din curcitura vacilor ronianesci
cu tauri de rasa Allgau, sunt de constitutiune tare si dail lapte mai
abundent decat vacile romanesci ordinare; aceeasi influenta salutard
asupra imbunatatiril rasei vacilor teranesci i asupra productiunil de
lapte do catre tërani se pOte observa i pe la alte mosil ale Dome-
niului Corónei. *cellele de laptarie influentdza asupra intretinerii pi
tratarii igienice a vacilor si a laptelui, la Peri§ (Coeioc) unii Omni
curatä deja vitele lor cu tesala si cu peria, mai toti spala ugerul vacii
inaintea mulgerii si tin vasele de lapte curat.
De la Peris laptele vine in Bucuresci eu calea ferata ca si de la lap-
taria I3uftea. Laptaria Peris aprovision'eza spitalele Filantropia, Ma-
ternitatea, de Copil i Colentina cu eke 400 litri lapte dulce i bátut
pe ji cn pretul de 30 bani litrul.
Laptaria *tirbei de la Buftea are pe langd vaci moldovenesci si el-
vetiene si vito esite din corcitura acestor doug rase, ca i laptaria
DOmnei Blaramberg din Pascani, judetul Ilfov ; arnandoua laptariile
vind laptele in Bucuresci i produc unt si branzeturi.
*cOla centrald do agricultura do la Ferestrail are vaci de rasa olan-
desä pura, de rasa Schwytz si Simmenthal, apol corcituri Olandese-
moldovenesci si Shnmenthal-moldovenesci, tauri olandesi i elvetieni,
instalate in grajduri bune, bine intretinute. Laptaria actuala a scOlei
poseda pivnite i ghetärie, local bine aerat pentru pastrarea laptelui
pentru separarea srnantanei do la laptele re'mas nevindut si din
care se scOte unt, uneltele indispensabile; ea nu corespunde insa cu
tOto cerintele moderno, de aceea s'a construit alta laptarie noun, care

www.digibuc.ro
 IMENA LAPTELIII. 45

Inca nu este instal atti. Laptaria scdlei vindo laptele direct la 2 spitale
*i la mai multi clienti particulari.
LAptaria Bucurescii-Noui are vaci elvetiene, moldovenesci i corci-
turi de amandou6 rasele, ele dcii pe 1i cate 4-12 litri lapte, care se
vindo la spitalul Coltea si la particulari ca lapte dulce i lapte bAtut,
parte se intrebuintéza pentru fabricarea de unt.
Afara de aceste laptaril mai exista altele in diferito regiuni ale toril,
din care vom mentiona:
Laptariile de pe mosiele M. S. Regelui de la Brosceni (SucOva),Poiana-
Tapului (Prahova) si Zorleni (Tutova). Laptaria Brosceni produce cas-
caval soiul Emmenthal, unt, branza de Oie i lapte acru (lapte de pu-
tina), ea are 113 vaci do rasa Pinzgau, carl fusese naturalisate in
Bucovina, precum si tauri de rasa Pinzgau, vitele sunt adapostite Orna
in grajduri fruna5se, calde, din barna do lemn, alimentate in nauntru
cu apA de isvor. Laptaria mai poseda 1.000 oi. TOranil din Brosceni,
peste 400 familii, poseda pe langA 12.000 oi 500-600 vaci cu lapte, oi nu
erase insa vita de prAsila, ci numai exclusiv vita de munca. Mica
laptarie Poiana-Tapului langa Sinaia are vaci din Transilvania, cor-
cituri de vita ardelene cu rase strAine, si produce lapte, smantanA
unt pentru trebuinta curtil regale.
Laptaria Zorleni (Tutova) are 656 oi adulte si 188 cArlani de rasa
Tigaie §i parte mai mica de rasa Turcand si produce branzA i lapte
acru (lapte de putina).
LAptariile Statalui, administrate de Ministerul de Dornenii, de la
ferma model Laza (jud. Vaslui) cu vite de rasa Pinzgau, i cea de la
ferma model Studina (Romanati) cu vite unguresci aduse din Ungaria.
LaptAria d-lui P. P. Carp de la Tibanesci (Vaslui) cu vaci moldo-
venesci.
LaptAria D-lui Cantacuzino-Pascani de la Salcia (Suc Ova) cu vite
de rasa moldovenéscA.
Lapdria d-lift V. Lascar de la Codreni (Dorohoi), cu vitd de radA
Simmenthal, de rasa moldovenOsca, i curcituri de amandou'e rasele,
produce unt prOspOt o i unt topit.
LAptaria Bibescu de la Comarnic.
LaptAria Basarab-Brancoveanu de la BrOza, are, dupa comunica-
rea d-lui Vetorinar I. Petrescu, vaci de rasa Pinzgau si Simmenthal
aduso din Transilvania si Bucovina, uncle cii fost crescute, poseda
instalatiuni moderne, afara de pivnite, i lucrOza cu ajutorul unei
masine cu vapor care servä i pentru mora. Parte din lapte se pas-
teurisOza. Laptele so vinde la Sinaia, transportandu-se cu caruta in

www.digibuc.ro
46 Mt. I. FTLIM

acest ora§ depdrtat la 25 Kilometri de la Breza, din cdusa dificultd-

tilor cari se opun transportului cu calea foratd. Laptele se vinde la
Sinaia cu 40 bani litrul, §i din laptele nevindut se fabricd unt prOspet,
dat in comerciti cu 6 lei Kilogramul, unt topit cu 4 lei Kilogramul §i
diferite brAnzeturi fine; pentru fermentatiunea lor se construesce acum
o pivnitd potrivitd §i de o cam data acestâ operatiune se face in pivnita
din Bucuresci.
Ltiptdria Nigulici din Domnesci (Muscel) cu vaci de corcitura rasei
moldovenesci cu cea elvetiana, fabricd brAnzeturi grase, ca§caval nu-
mit de Campulung §i ca§caval Nigulici, earl se consumd in térd.
Un factor al productiunii nationale important este laptele do Ole,
din care se scOte unt de eie §i brAnzd in numerese stane §i brAnzdril
mai mult terdnesci. 0 Oie dã pe an in termin mediti 5 Kilograrne
brAnzti, pe mo§ia regald Zorleni (Tutova) 6 Kilograme. L. Colescu a
cules date asupra branzdriilor terdnesci, earl incd nu .sunt publicate ;
din lucrarea d-sale, Inca neterminatti, m'am informat despre numerul
acestor brAnztiril. Cele mai multe se afid in judetul Olt 332, in judetul
Nemtu 130, in judetul Constanta 119, apol vin judetele Sucéva cu 86,
Teleorman cu 82, Via§ca cu 71, Arge§ cu 63, Ialomita cu 50, Ia§i cu
49, Itomanati cu 22, Prahova cu 19, Vasluiti cu 14, Baal' §i Dolj cu
Cate 10 brAnzdril, in cele-lalte judete numérul lor este mai mic.
Din brAnzeturile produse parte se consumg in térd §i mare parte se
exportézd. Importul de brAnzeturi scade treptat, din 170.922 kgr., in
anul 1897, la 113.727 kgr. In anul 1901, iar ex portul de brAnzeturi a
crescut de la 535.888 kgr. in anul 1897, la 828.441 kgr. in 1901.
In ceea-ce privesce untul de vacd, sd ne multumim de o cam datd,
di de cAti-vh ani nu-1 mai importdm §i cd am inceput chiar a-1 exporth
in proportiune micd. Importul de unt prOspét a scddut treptat in anul
1897 la 849 kgr., in anul 1900 la 441 kgr. iar exportul de unt prOspet
§i topit a fost in anul 1897 de 19.461 kgr,, in anul 1900 de 24.752 kgr.
In regatul roman laptele se plAtesce mai scump deck in cele-lalte
tell ale Europa dupd pArerea nOstrd din causa productiunii slabe Ca
consecintd a scumpetel pd§unilor ; V. CArnu-Munteanu credo insd, cA
scumpetea laptelui ar fi o consecintd a micului consum, CA cu mijlOcele
mistre am puté produce cantitilti de lapte cu mult mai marl decAt
astd4i, dacd consumul ar cresce.
In ora§ele francese comerciantul de lapte pldtesce proditcétorului li-
trul de lapte cu eke 10-13 centime §i 11 vinde cu 20-24 centime ; in
ora§ele marl ale Germaniel comerciantii de lapte II cumpérd de la pro-
ducetori cu 13 pfenigi §i vind litrul de lapte integral (Vollmilch) cu

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELth. 47

20 22 pfenigi sail 25-27 bani, afard de laptele vindut ca lapte pasteu-

risat de calitate superiOrd de la vacile alese, pus in comerciii sub
numele de Kindermilch, Kurmilch, Keimfreie Dauermilch, din care costa
litrul 30 pfenigi = 37112 bani. La Stockholm si in alte orase suedeze
mai marl litrul de lapte se vinde cu 20-25 bani dupd cursul nostru,
afard de laptele vindut ca garantat liber de germil tuberculosel, care co-
std 30 32 bani litrul. La Kopenhaga comerciantul de lapte il pldtesce 0-
ranului cu 15 bani litrul si-1 vinde cu 27 bani, afard de cel vindut in
sticle sigilate care costa 31 bani. La Viena se vinde lapte bun, natural
cu 25-30 bath litrul, la Londra laptele importat din strAiniltate cu
37 bath.
in Bucuresci litrul de lapte de vacd natural costa vara 40 bani, érna
adesea-ori 50 bani, si numal cunsumatoril marl ca spitalele 11 plAtesc tot
anul cu 30 bath; la Sinaia 40 bath, la Focsani vara 25 bath, érna
35-40 bath, la Pitesci vara 20 bath, érna 30 bath, la Iasi litrul de
lapte costa vara 15-20 bath, érna 20-30 bath, spitalele easel Sf. Spiridon
din Iasi cumperd laptele de la un comerciant cu 231/2 bath litrul tot
anul. In orasele mistre mai marl pretul ar puté scAdé, dacd laptele s'ar
aduce din depArtAri mai marl, si in acest cas administratiunea cdilor
ferate de sigur ar face producétorilor inlesnirile posibile. Urcarea pre-
tului laptelui in timpul ernil existd numai la nth; in strAindtate vacilo
&Al érna mai mult lapte deal vara, find érna tinute in grajduri calde,
bine hrAnite si bine adapate ; la nth, cu exceptiunea unor laptéril
mai bine conduse, vacile dad érna m ai putin lapte deck vara, fiind
in timpul ernil de obste rell ad dpostite si raj hranite; tèranul nostru
nu intelege, cà nutretul ales, dat vacii bine ingrijite, se transformA in
lapte si recompensézd ast-fel munca si cheltuiala.
Productiunea de lapte a téranului trebue sä se rndréscd, pentru ca
sd aibd lapte de ajuns pentru vitel, pentru copil, si sd mai pedd vinde
lapte sail producte fabricate din lapte ; sd scié insd te'ranul, cd si vitelul
trebue sa se hrdnésca cu lapte de ajuns, pentru ca rasa sd nu se de-
terioreze. Dar téranul, mai ales in Muntenia, nu se gAndesce la crescerea
de vite de rasa mai bunA, lasd acéstd grije altora, cumpéra de la giam-
basi vita de muncd si dacd ii da mdna Qi vacd. Téranul nu este con-
vins de necesitatea de all hrani copiii cu lapte, si 3-4 ani dupd in-
tercare, si de folosul laptelui si al productelor de lapte ca aliment si
pentru copii mai marl; chiar cdnd are vaca cu lapte 11 vinde tot,
si nu opresce nimic pentru copil. in alte teri copiii téranului se bucurd
cel putin de laptele smântânit, dar pe teranul nostru sardcia, cate o-
data si dragostea pentru rachiii, 11 opresce a-si procurd vacd cu lapte.

www.digibuc.ro
48 WI. I. PEIAX

Multi cdrora le dd mana sä tie cate o vadi, nu o fac, afard do locali-

tdtile unde se pOte vinde laptele cu inlesnire.
pranul modified cu gred vederile sale asupra gospo däriei, dar in
fine le modified, dupd ce s'a convins de folosul reformelor care i se
Indicã de persOnele in earl are incredere, dupd ce exemple repetate
1-ag povdtuit. in ëri1e scandinave §i in nordul Germaniel scolile de
lAptdrie, din earl unele sunt intrunite cu scolile de menagiil pentru
fete, ail contribuit la modernisarea gospoddriei terdnesci; la noi existà
asemenea seoli practice pentru bgeti numai pe Domeniul Cor &lei. La
sc6la centrald de agriculturd de la Her6strAil s'a deschis de 1 an o
asemenea scOld cu nurnai 2 elevi; la scolile practice de pe langd fer-
mele model ale Statutui, care s'ail infiintat de 1 an, nu este prevè-
(1110 inv6tAtura laptariei, este insd probabil cd ea se va introduce.
Regulamentul din Aprilie 1903 pentru aplicarea legii (din Julie 1901)
pentru invotamintul agricol prescrie, cd in §colile elementare de agri-
culturd elevii vor invOta crescerea si ingrijirea vitelor, rOrnane dar
ea administratiunile judetene sd pásOscd la lucru, creand fondurile
necesare pentru infiintarea acestor scoli, si ca prefectil i subprefectil
sä se ocupe mai de aprOpe de starea economicd si igienicd a micului
cultivator.
Astädi teranul, cu putine exceptil, n'are vite bune, fiind-cd n'are
nici tauri buni la dispositie, cdci Statul, judetele, comunele nu posedd
un num6r indestuldtor de tauri ; teranul nu posedd grajd bun, n'are
Ovine de ajuns, dar nici proprietaril mari din regiunile de camp
n'au pilsune in deajuns si dail tOranilor locurile de pdsune cele mai
prOste, ast-fel vitele sunt fOrte rOü hrdnite. La nol nu se intelege in
de ajuns interesul marelui proprietar do a ridica starea materiald a
Oranului, iar arendasul std une-ori putini anT pe o rnosie, in care timp
mita sd castige cat de mult, spolieza pamintul si asupresce pe Oran.
Antagonismul intro proprietar si tOran trebue sä dispara, sà conlu-
creze unul cu altul pentru prosperarea amanduroi a.
In sträindtate laptdriile terdnesci cooperative ail contribuit la ridi-
carea stdrii materiale a töranilor. Dupd G. Maior, unele laptdril coo-
perative Oranesci ail fost organisate aprOpe de hotarele Regatului
Roman de Svabi in Banat si de Sasi in Transilvania; S. P. Radian
a recomandat la noi infiintarea lor in anul 1882 (Sludil do Economia
rurald), G. Maior in anul 1897 si 1900 (Economia rurald). In anii
1897/98 si 1898/99 se prevkluse in budgetul Statului suma de lei 16.395
pentru exploatarea a 2 laptarii cooperative, earl insä nu s'au putut
infiinta. Bilncile poporane sgtesci, infiintate de curand, earl' desvoltd

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUi. 44

spiritul de asociatiune i destOptä sirntul responsabilitAtii, vor face pe

Oran primitor i pentru organisarea laptdriilor cooperative, nu lipsesce
decat facerea inceputului.

Privegherea sanitarà a laptelui dln cornercill.

De la inceputul civilisatiunii laptele a fost considerat ca un aliment
indispensabil pentru copil, i sunt multe secole de când comerciul cu
lapte este priveghiat de autoritate. Acéstd priveghiere trebue sd in-
cepd la grajd, cdci numai o vacd sAndtós5, adApostitA in timpul aspru
intr'un grajd igienic, bine hrdnitd, bine ingrijitA i curAtitd, mulsd de
persOne sAndtbse si curate, numai laptele adunat in vase fabricate
din material inofensiv, curate, bine spdlate dupd fie-care intrebuin-
tare, bine inchise, transportate ast-fel ca laptele sd nu sufere din cal-
dura aerului atmosferic, numal un asemenea lapte natural, nefal-
sificat constitue un aliment sAndtos.
Falsificarea laptelui nu se operézd numai in gdleta, in hArdAb, afard
de ugerul vacii, ci modificArile ce sufere laptele In interiorul ugeru-
lui vacii când este raj hrAnitA, sunt iJentice cu adaogirea de apd la
lapte i cu scéterea smântdnii din el, si proprietarul vacil póte exer-
cith o influenta larga asupra calitatil i cantitatii laptelui dobAndit.
Laptele de la vacile bolnave, neingrijite, slabe, réfi hrdnite, tinute in
grajduri rele, murdare, mulse de Omeni bolnavi i murdari, nu 'Ate
constitul un aliment sdnAtos; acésta all inteles de mult administratoril
insArcinati cu carmuirea oraselor. In anul 1599 senatul Venetiei a ame-
nintat cu pedépsa capitald pe acei cari vor aduce in oras lapte, unt,
branzd de la vile bolnave, (Ramazzini, Opera omnia, Geneva 1717); in
Braunschweig s'a ordonantat in a. 1732, in Saxonia in anul 1753, la
Frankfurt pe Main in anul 1776, ca laptele de la vad bolnave sd se
lepede ; o ordonanta a Politid din Paris din 1742 interdice vindarea
laptelui stricat, diluat en apd, falsificat in alt mod, impune proprieta-
rilor de vaci, capre i mAgdrite, ca sA hrdnésca vitele lor numal cu
nutret sdnAtos si pedepsesce cu globA de 200 livre hrAnirea acestor
vite cu malt stricat de la berdrii, cu rérndsitele fabricatiunil de scrobéld
oi cu alto materii putrede. In a. 1800 s'd interdis la Paris vindarea lap-
telta smântAnit. AprOpe de finele secol. XVIII se prescrie in unele
regiuni ale Germaniei, ca vacile sd se tie in grajduri curate si aerate,
sa se hrdnésca bine, de preferintd pe live4T, pentru ca sit fad. mis-
care. (J. P. Frank, System einer vollstaendigen medizinischen Polizei.
Mannheim 1783. H. Napias, Hygiene industriell.e, Paris 1882).
Analele A R. Tom. XXVI.Memoriile Seq, Seiintifice. 4

www.digibuc.ro
50 bit I. VELAR
-La
Priveghierea sanitara a laptelui din comerciii se intindo si asupra
vaselor in earl se culege si se transportä laptele. Deja la finele secol.
XVIII s'a interdis in multe SOrT inerea laptelui in vase de arama si
de alama, deja in a. 1818 s'a interdis la Hamburg si in alte cate-va
'prase germane transportarea laptelui in vase deschise, neacoperite,
s'a prescris inchiderea lor cu capac bine potrivit, pentru ca sa nu
intre necurdtenii in lapte. (Chr. D. Andersen, Sammlung der Verord-
nungen tier freien Hausestadt Hamburg).
La noi, inaintea unirii Principatelor, nu s'ail publicat masuri spe-
ciale de control al laptelui din comerciii, si s'a interdis numai prin
legi i ordonante in mod general vindarea de alimente stricate i fal-
sificate. In tOrile romane comerciul cu lapte se face direct de produ-
centi, din acOsta causti falsificarea lui nu este atat de frecuenta si de
rafinatä ea in tOrile apusene.
Calitatile laptelui din comerciti se controléza astAdi in bite statele
Europa dar normele, basele acestui control sunt fOrte diferite, nu
numai din causa deosebirii a organisatiunil politiei sanitare, a le-
gilor penale, a obiceiurilor, ci si din causä cä laptele n'are in tOte
tOrile aceeasi compositiune, cad proportiunea constituantelor lui de-
pinde si de rasa vitelor si de clima Wit in Germania, uncle in ge-
neral legislatiunea sanitara este reputata de excelentä, privegherea
comerciului cu lapte mai lasa de dorit. Ea este prescrisa de legea asupra
privigheril alimentelor din anul 1879, valabila pentru tot imperiul,
care lege stabilesce numai principiile controlului, lasand fie-carui stat
german latitudinea suficienta hr aplicarea lui, si in unul i acelasi stat
se gasesc in diferite orase diferite regulamente, acornodate obiceiurilor
locale. MO opresc la ele, fiind-ca cu tOte neajunsurile lor, ele sunt mai
nouO si din acOsta causä mai complete dacat in alte state. Regula-
mentele germane cele mai noui5 stabilesc calitätile laptelui admisibil,
modn1 de tratarea i de conservarea laptelui, masurile de luat in casul
de ivire de bole in laptdrie, calitatile vaselor, modul insemnarii lor,
materialele din earl se pot fabrica, modul de curatire, de inchidere a lor
si declaratia obligatorie a bOlelor personalului ocupat cu industria si
eu comerciul laptelui, precum si a b6lelor vitelor. TOte regulamentele
germane interdic, ca i cele din alte state, vindarea de colostru, de
lapte de vaci bolnave, de lapte in care s'a pus direct ghOta, intre-
buintar'ea de materii colorante i conservatOre, punerea in comerciii
de lapte stricat, murdar. Cantitatea admisibild de necuratenii variOza
in diferite orase : la Altona si la Hanovera se cere, ca din laptele aflat
in repaos tiMp de 2 ore, sä nu se depuna nici un deposit, la Hamburg

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUL 51

si la Strassburg ca cantitatea acestui deposit sA fie neinsernnatd, la

Dresden si la Düsseldorf, ca cantitatea lui sd nu trécd peste 8 mili-
grame la litru, la Chemnitz peste 10 miligrame, la Mannheim peste
15 miligrame, in alte regulamente nu se face mentiune de aceste mur-
ddril Numal in 10 regulamente urbane se prescrie, cd in depositele
de lapte, in prdvaliile in cari se vinde lapte, nu se pot pdstrA alto
obiecte cart se descompun lesne, ori earl comunicA laptelui emanatiu-
nile lor mirositóre. Numal uncle din regulamentele germane fac ob-
ligatorie declaratiunea bOlelor infectiOse, ivite in familia ori la perso-
nalul de servicill al laptarului ori al vimidtorului. In privinta vaselor
se face obligatorie inchiderea lor cu capac bine adjustat, se interdic
vasele de aramd, de alarnd, de zinc, vasele 1.6ü sindltuite de pdmint
ars ori de fier, dar nu se prescrie in tote pdrtile insemnarea pe vas
a calitAtil, a soiului de lapte ce contine, nici modul de curAtire a
vaselor. (K. v. Buchka, Die Nahrungsmittelgesetzgebung im Deutschen
Reich, Berlin 1901 ; A. Reinsch, Die gesetzliche Reg lung des Milchver-
lcehrs in Deutschland, Hamburg 1903).
Ceea ce face in Germania privegherea dificilä, sunt multele feluri de
lapte admise : lapte de clasa I. pentru copil (Kindermilch, Vorzugs-
mulch, Sanitaetsmilch, Kontrollmilch); lapte integral, natural, (Vollmilch);
lapte partial smantdnit, din care s'a scos numal parte din smantand
si lapte natural amestecat cu lapte smântAnit (Halbmilch, Marktmilch);
lapte smAntanit dupd metoda veche (abgerahmte Much, Magermilch),
lapte smAntanit cu separator centrifug (Centrifugen-Milch); lapte pentru
sugari diluat cu apà cu adaos de zahar de lapte (Säuglingsmilch);
lapte bätut, lapte acru (Dickmilch); lapte fiert, pasteurisat, sterilisat;
lapte conservat pe ghetà (Eismilch); srnântAnd de mai multe feluri,
smAntand ordinard (Sahne, Kaffeesahne) si friscd (Schlagsahne).
Cele mai pulte din regulamentele germane precisézd cantitatea mi-
nhnald admisibild a materiilor nutritive din lapte, a substantelor fixe
earl rérnan dupd evaporarea apel, dar si ad observdm marl diferente;
in unele regulamente se fixOzd greutatea specified minimald si maxi-
mald pentru ca laptele sA fie admis ca natural, in altele i propor-
tiunea substantelor fixe in parte, iar in altele numal cantitatea untulul,
§i chiar aceste cantitäti variOzd in diferitele localitati intre minimum
de 2,4% i de 3,3°/0; la Brandenburg si Mühlhausen se cere numal
2,4°/a unt, in Prusia, in mai tOtd Germania de Nord 20/0, in Saxonia
2,80/0, la Francfurt 15. M., Wiesbaden,. Darmstadt 30/a, la Strassburg
3,2% , la Kaiserslautern 3,,°/, in sudul Germaniel, in Bavaria, Wiirt-
temberg, Baden; regulamentele nu se ocupà de cantitatea untului in

www.digibuc.ro
52 On. 1. VELIM

parte. La Dresda §i Leipzig se deosibesce lapte integral de clasa I-a

(Vollmilch I. Sorte) cu 2,80/0 unt §i lapte integral de cl. II cu mai putin
unt. De cAti-va ani agrarii at deschis in Germania o campanie contra
regulamentelor earl* fixazd cantitatea minimald de unt din lapte ; in-
fluenta acestei agitatiunil se aratd inteo ordonanta a ministrului de In-
terne al regatului Saxoniei din anul 1899, in care dice : admisibilitatea
laptelui nu trebue sd depindd de cantitatea de unt, dacd laptele nu
c3ntine proportiunea minimald de unt, care se credo cã corespunde
cu laptele normal, vindêtorul il mai p6te vinde ca lapte natural, in-
diand pe vasul cu lapte proportiunea de unt ce contine. Acéstd cam-
panic) s'a manifestat §i la unele adundri §i consfAtuiri tinute la ex-
positiunea de igiena laptelui de la Hamburg.
Cantitatea minimald a substantelor fixe ale laptelui, rknase dupd
evaporarea apei, prescrisd de 19 regulamente germane, variézd intro
10,6% §i 12°,'0. Pentru laptele smântânit prescrid unele regulamente
proportiunea minimald de unt ce trebue sd cuprindd, ea variézd intre
0,100/0 §i loo/. Pentru laptele pentru copil (Kindermilch) cer 38 din re-
gulamentele germane o priveghere osebit6 a vacilor, temperatura acelui
lapte sä nu trécd peste 15°C., aciditatea lui peste 4° Soxhlet, unele
din aceste regulamente (Berlin, Charlottenburg, Halle, Chemnitz *. a.)
prescrig ca laptele pentru copii sä contie 30/, unt, de vreme ce lap-
tele natural ordinar p6te sà cuprindd numai 2,70/0 unt.
Asupra metodei privegheril predomnesce astd-di in Germania ea §i
in alto state convingerea cercurilor competinte, cd examenul laptelui
fdcut in strade, piete, hale cu. areometrul, chiar dacä servd nu-
mai ea examen prealabil pentru alegerea probelor suspecte, nu pre-
sintä garantiile necesare unei alegeri exacte, i cd tot controlul fisic
§i chimic trebue sa rèmând incredintat laboratoriilor de chimie ; astädi
ele dispun de proceddri, cari permit evaluarea repede a proportiunii
de unt §i de cele-lalte constituante fixe. Cantitatea de unt se determind
cu ajutorul unei centrifuge midi, acido-butirometrul lui N. Gerber din
ZUrich. R6mane bine inteles, cä luarea probelor se p6te incredintã
numai unor agenti one§ti i inteIigenT, instruiti pentru acésta §i in-
zestratl cu uneltele necesare pentru transportarea §i conservarea co-
recta a acestor probe. In Germania §i in multe alte state, in casuri
dubi6se de falsificare, se ieail probe nou6 din grajdul 16ptaru1ui direct
de la vacd. Este insd de observat, cä laptele de la o singurd vacd in
parte 'Ate sti fie cate odatä mai sarac in materii hranitOre decat media,
cd insd laptele natural amestecat de la mai multe vaci, nu arata pro-
portiuni mai slabe decdt media din localitate. Privegherea este numai

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUL 53

atunci eficace, cand contraventiunile sunt repede pedepsite, cand pro-

cedura judiciard este scurtä.
In orasele suedeze se intrebuintézd, pe langà interventiunea justi-
00, si o mäsurd administrativd care dd folOse sigure, se public d. in
gazetele locale resultatul analiselor de lapte, cu indicarea numelui
si adresel vindötorilor. In Suedia regulamentele nu prescriii canti-
tatea minimald a materiilor fixe din lapte. In termen medal contine
laptele natural din comerchl la Stockholm 30/0 unt, laptele smantanit
0.350/0, smantand grOsa 20,70/3, smantand subtire 10,5°/, ; in alte orase
suedeze un num& 6re-care de probe contine mai mult unt deck 30/,
une-ori chiar pand la 4°,0, dar chimistii Soden din Stockholm §i Alén
din Gotenburg constatä, cd. in Suedia se immultesc falsificdrile lapte-
14 prin vindarea ca lapte integral a unui amestec de lapte natural
cu lapte smantanit. In Suedia ca si in Germania, vind6torul care vo-
esce sd falsifice laptele, are intru acésta un camp vast. (I. Kjerrulf,
Schweden's Milehhygienische Verhaeltnisse, Stockholm 1903).
In Norvegia se cere de la laptele integral 3°,10 unt, cantitatea necu-
rdteniilor suspendate care se depun din lapte la repaos, sd nu trécd
peste 10 miligrame la litru.
Regulamentele francese considerd ca cantitatea minimald a substan-
telor fixe din lapte 11,50%, a untului 2,70-3°!0.
In Elvetia fie-care canton al Confederatiunii are regulamentul gii:
la Zurich, Basel, Zug, Schaffhausen se cere ca minimum substantelor
fixe din lapte 120/0, a untului 30/0, la Luzern pentru laptele integral
11550/0 substante fixe, pentru laptele smantanit 8,4%, la Geneva se
examinOzd numai cantitatea de unt, care trebue sd fie de cel putin
30/0. La Zurich se admit 2 feluri de lapte, vindute in vase insemnate
deosebit, lapte integral (ganze Milch) si lapte pe jumdtate smantanit
(Marktmilch), un amestec de lapte smantanit cu lapte integral ; la Lu-
zern si la Bern se admite si laptele cu totul smantanit care mai con-
tine 8-910 materil fixe. Unele regulamente elvetiene mai prescriti can-
titatea maximald de acide ce se pot gdsi in lapte, ea este la Grau-
biindten (Grisson) de 400 , la Basel 0050. (La Legislation suisse sur
les denrees alimentaires, Bern 1899).
In Regatul Roman privegherea sanitard a alimentelor in general si
a laptelui in parte este prescrisd de legea sanitard, de regulamentele
basate pe acea lege si de Instructiunile pentru controlul laptelui din
comerciii din anul 1897. Aceste prescriptiuni, desI pasibile de 6re-cari
addogiri, sunt in general bune, si dacd se constatd ici-colo neregula-
ritafi in privegherea cornerciului cu lapte, vina nu este a legii si a

www.digibuc.ro
54 DR. I. FELIX

regulamentului. Regulamentul de privegherea sanitard a alimentelor

si bëuturilor dice : se vor supune la inspectiuni sanitare periodice ani-
malele (rad, bivolite, oi, capre, magarite) ale caror lapte se aduce in
comerciii, grajdurile in earl sunt tinute acele animale, localele in earl
se pastrézá laptele, precum §i uneltele, aparatele, vasele cari servesc
pentru mulgerea, pastrarea, mäsurarea si transportarea laptelui; aceste
prescriptiuni insä nu se pazesc. Regulamentul mentionat contine re-
gule eu totul moderne asupra igienei laptariilor, a grajdurilor si a
vitelor, asupra curatiril lor, a ugerului vacii, a pers6nelor insarcinate
on mulgerea, asupra bOlelor acestui personal §i ale vitelor earl cer lu-
area de masuri extraordinare, asupra vaselor earl servese pentru cu-
legerea, pastrarea si transportarea laptelui, asupra curatirii §i desin-
fectaril bur, asupra curateniel localelor in cari se patréza si se vinde
lapte.
De§1 la nol laptele de vaca este obicinuit mai bogat in materii fixe
decal in alte tori, de§1. contine 4-50/o unt, iar laptele de bivolità
regulamentul nostru cere de la laptele de vaca cantitatea de cel putin
11./0 materii fixe, 3,,o°/0 unt, de la laptele de bivolitä cel putin 1204
materil fixe si 50/o unt, de la laptele de 6ie 150/o materil fixe §i 60/0
unt, de la lapte de capra 13°1° materil fixe din cari 40/0 unt, de la small-
tana cel putin 1204 unt. Regulamentul nostru admite numai un singur
fel de lapte, laptele natural, integral §i nu permite vindarea de lapte
smantanit. Regulamentul roman nu prescrie un grad minimal de aci-
ditate a laptelui, ea este la noi dupa A. Poltzer pentru laptele de vaca
in termen rnediü de 50, pentru laptele de bivolita Intro 6 si 9°.
Falsificarea laptelui este la noi mai simpla decat in altd parte, frauda
cea mai obicinuita constd in sc6terea din lapte a partii din smantand
si in adaogire de apa, de rare ori in adaogire de Mina ori de scrobéla.
In unele manuale de Igiend se face mentiune de falsificarea laptelui
cu creeri de animale, ceea ce nu este exact, un asemenea licid n'ar
mai presinta aspectul unui lapte normal si nu 1-ar cump'era nimeni.
Conservarea laptelui contra acririi prin adaogire de carbonat de
soda, de borax, acid salicilic, salicilat de soda, formol, este la noi ase-
menea forte rara.
Va trebul ca si la noi, in orasele unde se mai examinéza laptele
in strade qi in hale, sa se reduca acéstä lucrare la luarea de probe
prin persOne cinstite §i instruite pentru acésta, si tota cercetarea sä se
savarsOsca in laboratoriul chimistului ori farmacistului, care va deter-
mina mai cu sóma cantitatea untului.
De curand Parmentier a descoperit o procedare noua pentru con-

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI. 55

statarea falsificArii celei mai frecuente a laptelui, a celei de adAogire

de apa, si a comunicat Academiei de Medicina din Paris in luna Martie
1903 acésta procedare, Kryoscopia, fixarea temperaturii la care laptele
inghéta. Laptele natural inghéta la temperatura de 05°C, dacA un
lapte inghéta la temperaturA mai ridicata, este falsificat.
V. Sion si N. Lapte§ ail propus, ca lactoprecipitinele specifice sA fie
utilisate pentru recunOscerea fraudei comerciale, consistand in ameste-
carea lapturilor si a productelor de lapte cu valOre diferitA. (N. Lapte§
Precipitinele aplicate la diferentiarea laptelui, Tesä de doctorat in
medic. Iasi 1902).

Bólele lapteluT.
Trebue sä distingem intre stricarea laptelui din lipsa de curAtenie
si intre infectarea lui prin bedele animalelor, de la cart provine lap-
tele, si chiar a Omenilor cart manipuléza cu lapte.
Laptele atrage lesne din atmosferA emanatiunile mirositOre aflate in
ea, de aceea este necesar ca grajdul sa fie tinut curat si ca, daca so
mulg vacile in grajd, sA se departeze dintr'insul laptele indatä dupa,
mulgerea fie-caret vaci in parte, sa nu se astepte ca sa se termine mul-
gerea tutulor vacilor din grajd. In lapte se gasesc mai tot de-auna
murdarii provenite din atmosfera murdarA a grajdului in care s'a
muls vaca, a localului in care s'a pAstrat laptele in vase deschise,
mural-it cklute in lapte de pe corpul vacii necuratat, de pe ugerul
ei nespalat, de pe vesmintele si manile persónei care mulge vaca ;
cantitatea acestor necuratenii este considerabila; dupa A. Stutzer
(Th. Weyl, Handbuch der Hygiene Iena 1884) §1 M. Rubner (Ueber
den Werth der Mitch als Nahrungsmittel, Hamburg 1903) se 'Ate
privi ca lapte curat un lapte, care hnediat dupa mulgere contine la
litru numat 5 miligrame de necurAtenii, si se mai considera ca admi-
sibil un lapte care nu cuprinde din ele mai mult decal 10 miligrame
la litru. Cu cat cantitatea acestor materii straine este mai mare, Cu
atat cresce pericolul stricAril laptelui prin pArtile solubile extrase din
necurätenii, cart parti solubile nu se mai pot departa prin strecu-
rare, de aceea se impune, pe langa manipulare curatA, aseptica, si stre-
curarea laptelui indatA dupa mulgere, fall perdere de timp. Aceste
necuratenil contin si particele microscopice. de excremente animale,
prin urmare si bacterii din nauntrul canalului digestiv, Bacterium
coli commune, s. a. Este dar necesar, ca imediat dupa strecurare laptele
sA se r6c6sca repede 1a temperatura de mai putin de 10°C, si sa se

www.digibuc.ro
56 DR. I. FELIX

mantle in timpul pastrarii si a transportului la acOstd temperaturd,

la care obicinuit bacteriile din lapte nu se immultesc, saii sä se incdl-
déscà laptele in intregime la 60-65°C si sä se mantie 20 minute la
acOstd temperatura, pentru ca sa m6rd germii ordinarl ai laptelui, si
apoi O. se rticésca laptele pentru ca si nu se desvolte sporii relnasi
in vidtd. Prin fierbere la temperatura mai inaltd decal de 70^C, chiar
la 100°C nu se ucid tOte microorganisznele, i resista mai ales bacilli
din grupa numità bacilii finului (Heubacillen) cu sporil lor fOrte trai-
nici, si dacà dupa forbore nu pastrdm laptele la récOre, sporii acestia
se desvoltd si pot produce o otrava violenta, care este causa gastro-
enteritelor adesea-ori mortale ale coplilor mid. Laptele se mai stricd
prin cantitäti minimale do lapte vechig, fermentat, rOmas in vasele
de lapte dupd curatirea lor incompleta, prin bacteril din apa mur-
dara cu care s'a sp6lat vasul sa cu care s'a falsificat laptele.
In interiorul glandei mamelare sanatOse nu se afld bacterii, ele se
pot insä introduce in orificiile canalelor prin earl se scurge laptele,
de aceea este bine, ca cele dintai picaturi de lapte earl se scurg la
mulgere, sä se lepede. Bacterii se gdsesc si in laptele femeilor bol-
nave, deja in anul 1885 Escherich a constatat un coc licuifiant si Sta-
phylococcus citreus in laptele femeilor bolnave de crépaturi si de
excoriatiuni ale sfircului tatei; Bum in 1886 si Karlinsky in 1890 au
gasit bacterii in laptele femeilor bolnave de febra puerperala. Chiar
in laptele vacilor sdnatOse se gäsesc microorganisme, cari ai fost im-
portate in el la mulgere, la pastrare, chiar dupd fierberea Jut Lapte
de vacd aseptic, natural, nemodificat, nesterilisat nu se gdsesce, ci
numai lapte sarac in bacterii. Din bacteriile saprofite si din ciupercile
earl se afld mai adesea-ori in laptele de vaca, mentionam dupa. H.
Weigmann din Kiel (Die Saprophyten der Muck Hamburg 1903):
Bacterium. coli commune, Bacillus lactis acidi Leichrnann, Bacillus
acidi lactici Hueppe, Bacillus lactis aerogenes, Bacillus subtilis, Peni-
cillium glaucum sail Mucor racemosus, Oidium lactis.
Din t6te bacteriile contribue mai adesea-ori la stricarea laptelui Ba-
cillus lactis acidi, care se aflä adesea-ori in atmosfera, in apa, pe nu-
tretul vitelor; introdus in lapte el provOcâ fermentarea partii din lac-
tosä, din saharul de lapte, care descompunOndu-se in acid lactic, acid
carbonic, urme de acid acetic, de acid succinic si de alcool, dà laptelui
un gust acid. Parte din acidul lactic forméza cu caseina o sare. Prin
actiunea bacilului laptelui acru nu dispare tad lactosa, cad dupa im-
multirea cantitatil de acid lactic bacilul laptelui ecru nu mai p6te cresce
si a se immulti, dar Et cithil lactic provOca coagularea laptelui, care in-

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUI. 57

trd cu atat mai repede, cu cat temperatura laptelui este mai ridicatd,
prin urmare cu cat cantitatea acidului lactic este mai mare, la tempe-
ratura do 10°C. in 48-72 ore, la 200 in 12-20 ore, la 31°C in 7 ore.
Dacd se adauga laptelui o substanta alcalind ca soda (ceea ce nu este
permis), se amand coagularea lui, nu se opresce insd imrnultirea bac-
teriilor si formarea de acid lactic, laptele se presintá atunci cu aspect
normal, desi este stricat. Unele bacteril anaerobe formézd din lactosa si
din albumina laptelui descompusd, pe langd acid lactic, si acid butiric
si corpuri cari mir6se a putregaiii si a brAnzd putredd : Clostridium
butyricum Prazmowski, Granulo-bacillus saccharo-butyricus in cele 2
forme ca immobilis liquefaciens i mobilis non liquefaciens (Schatten-
froh, Grassbergor). Albumina laptelui se mai descompune prin actiunea
unor bacteril aerobe, earl nu dail nascere altor corpuri mirositOre, afard
de acide grase volatile, earl produc lush un ferment triptic, capabil a
peptonisd caseina, a o disolva, a o descompune in Albumose si Pepton,
a forma i Leucina i Tyrosina ; ele exercitd o actiune utild la fermen-
tarea branzeturilor.
Duclaux (Chimie biologique) a descris numer6se bacterii aerobe ale
laptelui : Tyrothrix tenuis, T. filiformis, T. geniculatus, T. distortus,
T. turgidus, T. scaber, T. virgula, si alto bacterii anaerobe ale laptelui:
Tyrothrix urocephalum, T. claviformis, T. catenula ; unele din ele j6cd
un rol important la fermentarea branzeturilor, altele produc In lapte
corpuri toxice analOge cu ptomaine, Vaughan le-a numit tyrotoxine;
ele produc mai ales in timpul cAldurilor de yard, cand laptele se des-
compune mai lesne, oträvirea copiilor hräniti cu lapte stricat, care se
rnanifestd prin semne choleriforme si aduc adesea-ori m6rte.
Cate odatd se formézd pe suprafata laptelui pdstrat in locale mur-
dare pete albastre, datorite desvoltdrii unui parasit, Bacillus cyano-
genus, care descompune caseina, producend un corp care prin acid
lactic se colorézd albastru, (F. Hueppe, 1889, A. Stutzer, 1896). Un pa-
rasit analog al laptelui este Bacillus cyaneo-fitiorescens. Asemenea se
pot forma pe lapte pete rosii, nu numal prin scurgerea de sange in
urma lesiunii vaselor sanguine ale glandei mamelare, ci i prin des-
voltarea parasitului Bacterium lactis erythrogenus (Hueppe si Groten-
felt), Sarcina rosea, Protococcus prodigiosus (K. Menge, A. Stutzer).
Pete galbene se forméza in lapte prin presenta parasitului Bacillus
synxanthus Schroeter. Laptele p6te deveni viscos, gros, prin importa-
rea in el a mai multor bacili : Bacillus lactis viscosus, i altii, descrisi
de Adametz, Weigmann, Schmidt-Mühlheim.
Laptele de la yite afectate de bOle acute nu se 'Ate da in consuma-

www.digibuc.ro
58 DR. I. F ELIX

tiune, desi mai multe din ele, afard de Afte epizootice si de Dalar,
nu se comunicd omului ; mulgerea i ingrijirea unel vaci bolnave de
dalac este chiar periculOsa pentru persona cdreia este incredintata.BOlele
septice, piemia, febra puerperald, modified calitdtile laptelui. Asemenea
nu se pOte da in consumatiune laptele vitelor aflate in starea de in-
cubatiune dupd rnuscdturi de animale turbate, al color cari sufer de
cancer, do actinomicosä, obicinuit insä vacile bolnave de Me cronice se
tae inainte de a släbi cu totul. Colostrul, laptele secretat in cele din-
MI jile dupà fOtare, mai condensat decat laptele normal, muls cu 6-7
dile in urma, este un aliment potrivit pentru vitel, dar nu trebue sa
se amestece cu laptele ordinar din comerciii.
Din tOte Melo vacilor ne interesOzd mai mult tuberculosa, fiind-ca ea
este mai frequentd la vitele bovine si la rimatori deck la om. In anul
1882 R. Koch a descoperit bacilul tuberculosei omului si a vitelor. Smith
in anul 1900, R. Koch si Schatz, in anul 1901 ail constatat, eh* bacilul
tuberculosei vitelor bovine are pentru om un grad de virulentd mai
slab decal bacilul tuberculosei omului. Nu putem insä afirma ca ba-
cilul tuberculosel vitelor, prin urmare i laptele crud care contine ase-
menea bacili, ar fi inofensiv pentru om. Bacilul tuberculosei se afla
rar in laptele vacilor tuberculOse, la care bOld Inca nu s'a generalisat
si n'a afectat ugerul. Dupa Stanström nu se gasesce bacilul tubercu-
losei in laptele chiar al vacilor cu tuberculosa generalisata, dud ugerul
nu este afectat. Bacilul tuberculosei mai pOte tral in untul prOspOt,
fäcut din laptele nepasteurisat de la vacile bolnave de tuberculosa
ugerului ; acel bacil mOre insd in putine dile in branzeturi, in urma
fermentärii lor. La ultimul congres antituberculos, tinut la Berlin in
anul 1902, s'a mai manifestat divergentd de opiniuni asupra periculo-
sitätii tuberculosei vitelor bovine pentru om.
Tuberculosa vitelor bovine este mai frecuentd in sträinatate decal
la not Rasa rustied a vitelor nOstre este mai resistentd. Imprejurarea
ca la noi stabulatiuneat tinerea vitelor in permanentä in grajd nu este
reguld ci exceptiune, expune vitele nOstre mai rar la infectiune, decat
vitele de rasa mai delicatd, inchise in grajduri, unde o singurd vita
tuberculOsd infectd vitele vecine cu ea si treptat i altele mai depArtate.
Dintr'o lucrare notiO,. «Th. Rosatzin, Mulch und Tuberculose, Hamburg
1903, > imprumutdm datele urmdtOre : Dupa statistica abatoriilor din
Germania sunt tuberculOse din vitele bovine adulte 20%, sail in tOta
Germania astadi 3 miliOne de animale. Pentru vaci in parte propor-
tiunea este mai mare, in regatul Saxoniei sunt afectate de acOsta hOlà
35^4 din numèrul vacilor. In Danemarca s'ad gasit tuberculOse 31°/o,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIA 59

din vitele bovine, in Suedia 30-424, in Belgia 4804, in Anglia 26 3004,

in Francia 25%, in diforitele state ale Americel 4 5014. Dar propor-
tiunea vacilor bolnave de tuberculosa ugerului este cu mult mai mica.
Ostertag admite, cd din vacile afectate de tuberculosa generalisatd
5-100/ sufer de tuberculosa ugerului, dupd Ric& insd 170/0 din numOrul
vitelor tuberculOse, ast fel in Germania se pOte gdsi tub erculosa ugeru-
lui la 0.5-1.0/0 dupd Rieck, la 40/0 dupd Ostertag, din numOrul vitelor
bovine. Statisticele englese dail proportiuni mai marl de tuberculosa
ugerului, ea s'ar gäsI dupd Stockman la 7°/0, dupd Ioung i Wolker la
1004 din numörul vitelor bovine englese. Pentru ca sd se constate de
tirnpuriü tuberculosa ugerului, inainte chiar de a apare bacilli tuber-
culosei in lapte, veterinarii se servesc de nisce harpune, instrumento
cu earl scot din tesátura ugerului bucatele f6rte mid pentru examenul
microscopic.
Pentru regatul roman nu posedam date statistice asupra cestiunil
care astacji ne interesOzd mai de aprOpe, nu cunOscem frecuenta tu-
berculosei ugerului la vacile romanesci i statisticele abatoriilor nu ne
pot lumina asupra frecuentei tuberculosei la vacile cu lapte.
Dupd datele adunate de Th. Benze, se gdsese in abatoriul din Bu-
curesci din bovideele adulte 4 la 1.000 tuberculOse, dupd I. St. Fortund
in abatoriile celor-lalte orase ale Romaniei 5-8 la 1.000; causa acestei
deosebiri este dupd. I. St. Fortund imprejurarea, cd in Bucuresci vitele
se taie numal nOptea, cand un examen scrupulos este mai dificil, iar
in cele lalte orase vitele se taie qiva.
La tuberculinisare insd reactionézd la nol in termen mediti 6 la 100
din vitele bovine. La animalele carora s'a injectat tuberculina, se de-
nuntd prin ridicarea temperaturil lesiunile tuberculOse cele mai mid.,
neinsemnate, ascunse, cari nu se constatd la metoda de examinare
obicinuitd Iti abator, i earl lesiuni nici nu ne interesézd la aprecierea
valoril igienice a cdrnii.
Dupd numOrul insemnat de vaci, gdsite in strdindtate afectate de
tuberculosa ugerului, este natural cd in laptele de vacä se aria adesea-
ori bacilli tuberculosel. 0 confirmd, afara de cercetärile bacteriologice
ale laptelui, observatiunea unor economi, cd viteii si rimdtorii hraniti cu
necurateniile scOse din lapte cu masina centrifuga se bolnavesc adesea-
ori de tuberculosd. Laptele din comerciil amestecat i provenit de la mai
multe vaci sdndt6se i bolnave, contine adesea-ori bacill tuberculosei,
nu este insd just ca sd judecdm periculositatea lui dupa experimen-
tele de laborator, la care se injecteza acel lapte in cavitatea perito-
neala a unor animale, experimente cari nu corespund cu procedarea

www.digibuc.ro
60 DR. I. FELIX

naturald ; infectiunea experimentald ar trebul sd se facd pe cale stoma-

cald, la care dupd Ostertag s'ar cere un nume'r de bacilii tuberculosel
de 2 milióne ori mai mare decat la injectiunile peritoneale. Canalul in-
testinal sdndtos se apdrd contra unui nurneer mic de bacill ai tuberculosei,
numai nimicirea unui numdr mai mare al acelor bacili intrati in tubul
digestiv devine mai dificild, si de fapt casurile de tuberculosd intes-
tinald sunt rolativ putin frecuente la copii, fOrte rare la adulti. De
vreme ce la Berlin si la Paris tuberculosa intestinald primard a co-
piilor n'are frecuenta mai mare decat de 3^/o din numdrul deceselor
de copii, statisticele englese aratd o proportiune cu mult mai mare ;
nu scim dacd. in Anglia se dd copiilor lapte crud mai adesea.ori de-
cal in alte tOri, uncle obicinuit li se dd numai lapte fiert.
Experientele fdcute cu animale in cei din urmd ani, pentru a se
constath dacd tuberculosa omului este identied cu cea a vitelor, sunt
fOrte numer6se, reproducerea lor ar trece peste cadrul acestei lucrdri;
resultatele lor diferd dupd diferitele metOde ale incercdrilor si dupd
specia animalelor infectate, se pare insd, mai ales dupd experimentele
la maimute executate de Nocard, cd ambele virusuri sunt identice,
diferite numal prin gradul virulentei, cd ornul este primitor pentru
ambele virusuri, insd inteun grad superior pentru virsul tubercu-
losel omului, intr'un grad mai slab pentru acela al vitelor bovine.
Nu putem asemenea trece cu vedere faptul, cä 6menii earl manipulkä
cu cadavrele animalelor tuberculOse, dobandese cate odatä tuber-
culosa cutand.
Se irnpune dar, ca s se ied mdsuri pentru stirpirea treptatd a
tuberculosei vitelor, ca sä nu se ded copiilor lapte nefiert, ca sd se
observe strict prescriptiunile regulamentului de privegherea sanitard
a alimentelor i bëuturilor, mai ales in ceea ce privesce controlul ve-
terinar al vacilor din lAptaril, ea O. se taie vacile gäsite tuberculOse,
ca sa se intebuinteze pentru prdsild numai animale absolut sdnAtOse.
Injectandu-se subcutan unui animal o cantitate mica de tuberculind,
toxind extrasd din culturi de bacili tuberculosi, se ridicd obicinuit
temperatura acelui animal cu 11,5°C. cand este tuberculos, afectat
chiar de lesiuni tuberculOse f6rte neinsemnate, incipiente ; tuberculina
obicinuit nu produce nici o reactiune la vitele neatinse de tuberculosd.
Ne servim dar de tuberculind pentru stabilirea diagnosei in casuri
dubi6se, luand precautiuni contra fraudei, caci dacd cu 2-3 dile inaintea
tuborculinisdrii oficiale o vita tuberculOsa a fost deja tuberculinisatd,
a doua tuberculinisare produce numal atunci efect, dacd se face dupa
trecerea de mai multe cjile. Animalele cu tuberculosa generalisatd,

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUL 61

fOrto inaintath, nu reag6za la tuberculind, fiind-ca organismul lor s'a

deprins cu actiunea el, dar in casurile de tuberculosd constatatd prin
semne clinice, nu mai trebue sd recurgem la tuberculinisare..
Tuberculinisarea metodicd a vitelor, introdusd deja in mai tOtA Eu-
ropa si in Statele-Unite ale America inlesnesce selectiunea vitelor de
reproductiune pentru asigurarea sdnatatil rasei; in Danemarca Bang
a organisat in anul 1892 tuberculinisarea sistematicd si a constatat
tuberculosa la 32.8°/0 din vitele examinate, in Suedia s'ag gdsit tu-
bercul6se 31.70/0 din vitele tuberculinisate; in amandoud aceste te'ri se
lucrézd de atunci cu stAruintä pentru excluderea de la procreatiune a
vitelor tuberculOse, spre a se dobandi cu timpul sanatatea rasei in-
tregi; dar nu se prescrie tdierea imediatd, fârA distinctiune, a tuturor
vitelor constatate tubercul6se i afard din lAptdrii, in acele tdri in
earl numerul acestor vite este mai insemnat si undo uciderea lor ar
provoca perturbatiuni economice. .136te cd cu timpul noua metodd a lui
Behring pentru imunisarea copiilor contra tuberculosei se va puté
aplica si la animale. Behring, prin injectarea repetatA de tuberculind,
imunisézd vitele contra tuberculosei i cresce ast-fel vaci imune; copiii
hraniti cu laptele acestor vac! devin imuni contra tuberculosei, se
introduc ast-fel in organismul lor antitoxine cari Ii apArä contra
tuberculosei.
In Danemarca, Suedia, in Germania s'ail format asociatiuni pentru
controlarea vacilor cu lapte si a vitelor de prasila, crierdbuchgesell-
schaften»; ele contribue la reducerea nume'rului vitelor tubercul6se si
vor reusi cu timpul ca sd extermine cu desdvarsire acéstd WM, sd
formeze ciredi cu garantia absolutd a sal-1500i. Organisapunea unor
asemenea societdp cere nu numai mijlOce bAnesci, ci i culturd inain-
tatd, pentru ca tofl proprietaril marl si midi de vite sd intelegd uti-
litatea acestei actiunl i sd o priméscd. La no! incd n'a venit timpul
pentru ea, dar I cu mijl6cele de earl: dispunem astacji, cu legile §i
regulamentele in vigOre, putem sd contribuim pe scard larga la IA-
rirea tuberculosei, aplicandu-le cu scrupulositate. Ceea ce cerem in
primul rand, este depArtarea din grajdurile lAptdriilor i chiar din
ciredi a vitelor afectate de tuberculosa deschisd, adecd de tubercu-
losa laringelui, plAmanilor, ugerului, testiculelor, uterului, canalului
intestinal si sd sfAtuim pe crescAtoril de vite, ea viteil Indatd dupd
nascere sd-i separe de mumele lor i s5.-1 hrdnéscd cu lapte fiert de
vacd sail de 6ie.
in Romania se tuberculinisézd periodic vacile din unele laptdrii mai
marl si se eliminézd vitele tuberculOse. Acest control, cu depArtarea

www.digibuc.ro
62 bk. I. Pa/It

din ldptdrie a vacilor bolnave, este mai putin exact in unele din ldptiriile
earl aprovisionézd Capita la. In unele Hiptárii din apropierea orasului
Bucuresci si din judetele depdrtate de Capita ld, s'a infiintat de bund-voe
un control veterinar corect, in altele nu se tuberculinis6s6 de fel. In
racja orasului Bucuresci, dupd comunicarea voter. Irimia Popescu, s'ail
tuberculinisat pentru ultima Ord in luna Maid i Iunie 1902, 150 vaci
si bivolite, din earl a reactionat 1 ; este insä cert cd in oras se and
mai mult decdt 150 vaci i bivolite. La Focsani nu se tuberculiniséza
de loc, in capul oraselor in earl acest serviciii se face in mod mai
consciintios se and Ploescil, asemenea se tuberculinisézd in cele mai
multe alte orase (I. St. Fortund). La scOlele de agriculturd si la fer-
mele model se tuberculinisézd periodic vitele si se depArtézd cele tu-
berculóse. La ultima tuberculinisare, fácutd in anul trecut de P. Riegler
si C. Motas, la ferma scólel Striharet n'a ardtat nici un animal reac-
tiune tipicd, la ferma Studina din 36 vite aü reactionat 6, 2 vaci si
1 taur moldovenesci si 2 vaci si 1 taur Pinzgau, la ferma seólei centr.
de agriculturd Heréstrdil din 95 vite ail reactionat tipic 7 vaci (A. Lo-
custeanu).
Sunt 5 ani de cdnd, in conformitate cu legea de politie veterinard,
s'a inscris la noi tuberculosa vitelor intro bólele infectióse, la cari
se aplica mäsuri extra-ordinare, intro altele uciderea animalului pe-
riculos cu despdgubirea proprietarului, dar acéstä prescriptiune nu
se aplicd in mod general tuturor vacilor bolnave de tuberculosd, ci
numai vitelor de mdceldrie in unele orase, unde Primärlile ail alocat
in budget fondurile necesare pentru despágubire.
Vitele importate din sträindtate se examinézd de veterinari la punc-
tele de intrare, al cdror numér este mic, i se tuberculinisézd in co-
muna de destinatiune.

Conservele de lapte. Preparatele de lapte pentru copii.

Conservarea laptelui prin adaogire de substante, carl prin actiunea
lor chimica nimicesc fermentil capabili a-1 stricd, nu se permite din
motive de igiend ; sterilisarea laptelui in vase inchise ermetic si pa-
strarea lui in acele vase ar represintà un mod perfect de conservare,
daca prin inedlclire la mai mult deck 70°C. n'am modified constituti-
unea laptelui si gustul lui. Conservarea laptelui prin fierbere este insa
réspAnditd, i aparatul lui Soxhlet pentru pasteurisarea laptelui in casa
consumatorului in sticle midi, este si la noi cunoscut. Am ardtat deja
mai sus, cd in general nu recomanddm sterilisarea, cd preferim pas-

www.digibuc.ro
 iGIENA LAPTELUI. 63

teurisarea laptelui, IncAldirea lui numai la 60 65°C. timp de 20 minute.

Conservarea laptelui prin inghetare nu este practicA, cAci la transfor-
marea lui in glAtA se separA din el o cantitate de licid forte bogat
in albuminA si in lactosA, iar untul se imparte in laptele Inghetat in
mod fOrte inegal si la desghetarea lentd untul inchegat nu mai de-
vine licid.
Dacd voim sA conservAm laptele pentru un timp mai lung, pentru
cAlkorli depArtate, pentru trirniterea lui In regiuni tropicale, pentru
aprovisionarea navelor, a spitalelor de rAsboiii, ne servim de laptele
condensat, preparat dupA adAugirea de mult zahar, prin evaporarea
pArtii din apa In vacuum (aparat de evaporare din care se scOte
aerul atmosferic). Laptele condensat mai contine 25^/0 apti, 12° 0 ca -
seinA si albuming, 100/0 unt, 14°/0 lactose, 2°4 sgruri si 3704 zahar, el
se diluOzA cu 3-4 pArti apA, dar nu constitue un aliment potrivit
pentru copil mid, din causa cantitAtil prea mar! de zahar. La expo-
sitiunea de lapte din Hamburg, dintre num6r6sele conserve de lapte, a
fost distinsA ca cea dintalil laptele condensat norvegian fArA adaus
de zahar al Dahl-Milk-Companiei din Holmerstrand, fabricarea eI a
fost perfectionatA prin omogenisarea laptelui dupA metoda lui Gaulin,
prin supunerea laptelui la presiunea de 250 atmosfere pentru strivi-
rea globulelor de unt. Se m ai gAsesc In comert si alte preparate de
lapte condensat fdrA zahar, ele mai contin InsA peste 66°4 apg. Prin
evaporarea complectA de apd nu se p6te dobAndi din laptele integral
o conservA uscatd gustOsti, mai lesne InsA din laptele smântânit. Din-
tre preparatele de pulvere de lapte expuse la Hamburg, don() all
fost solubile In apA, acela al lui Held din Kopenhaga, fabricat din
lapte fArA adaus, si pulverea fabricatA de fratii Pfund din Dresda cu
adaus de zahar.
Preparatele de lapte pentru copil ail scopul de a Inlocul laptele matern
pe care nu-1 'Ate suplini in mod perfect laptele de vad, de caprA ori
de mAgAritA in starea naturalg, neavênd aceeasi compositlune ca laptele
de femee. Multi copii supOrtA bine laptele de vacA natural sail diluat cu
apA fiértd, mai ales cAnd mumele lor sunt deprinse cu curAtenia nece-
sarA la gAtirea hranei, and ele mAsOrA bine portiunea fie-cdrei mAncAri
spre a nu IncArcA stomacul copilului, si când ele ail timpul necesar de
a ingriji copilul; iar multi alti copii nu digerA bine laptele de vacA, sl
cAnd sunt brAniti cu el r'eman inapoi In crescerea corpului si se bol-
nAvesc de bole ale canalului intestinal. De aceea se aduc laptelul de
vacA modificAri complicate, spre a-I acomodA trebuintei fisiologice a
copilului si se fabricd numerOse preparate de lapte pentru sugar!. in

www.digibuc.ro
64 DR. I. FELIX

realitate existA intre laptele de vacA §1 acela de femee o deosebire

calitativä i cantitativA a constituantelor hrAnitOre, a albuminei, ca-
seineY, untului, lactosei, a fosforului combinat cu materii organice, a A.-
rurilor minerale. De vreme ce in laptele de femee cantitatea caseinei
se and cu cea a albuminei in raportul de 3 : 7, ea este in laptele de
vacA de 10 : 2. Caseina din laptele de fernee coagulezd in stomacul
copilului in flocOne fine, moi, de vreme ce caseina din laptele de vacA
forinézä cheguri grOse, compacte, cari se disolvA cu greü. in laptele
de femee predomnesc combinatiunile organice ale fosforului, in lap-
tele de vacd cele anorganice. Asemenea diferA compositiunea untului
din amandouó felurile de lapte, in untul de vacif se aflà cantitäti mai
marl de acid butiric, capabil a irità can alul digestiv al copilului. Lap-
tele de femee contine mai multd lactosA si mai putine sAruri anorganice
decal laptele de vacA. In cursul aMptdril materne corn positiunea lap-
teluI se modificA treptat in raport cu crescerea copilului, de vreme
ce atAt preparatele artificiale de lapte pentru sugari, precum si lap-
tele de vacl natural, provenit din amestecarea laptelui de la mai multe
vaci, are o compositiune constanta si nu corespunde intocmal cu tre-
buintele variabile ale organismului copilAresc. (Edlefsen, Seinglings-
milch und Milchpreiparate, 1903).
Cu tOte acestea, in lipsa laptelui matern si in lipsa de doicA, lap-
tele de vacA, de caprg, de mAgAritA este singurul aliment potrivit pen-
tru copil, in ori-ce cas copilul ii suportA mai bine decat alte alimente,
si mai ales inaintea intArcarii trebue sA deprindem copilul cu laptele
animalelor domestice, iar dupA intArcare el trebue sA constitue multä
vreme alimentul de cApetenie al copiilor. La crescerea copiilor nu pu-
tern dar sä ne lipsim de lapte de vacA orI de caprA, i pentru sugari
ii modificAm in casA, fArd ca sA avern recurs la preparatele din co-
merciii, call din causa scumpetei sunt accesibile numai familiilor cu
dare de mAnA.
Fabricarea surogatelor laptelui de fernee a inceput pe la jumAtatea
secolului XIX, sub auspiciile lui Justus Liebig si ale lui Löfflund, cari
aà adAugat laptelui si Ming. prAjità, Mayer si A. Steffen 1-ail ames-
tecat cu zérnAL de carne de vitel, Abelin din Stockholm cu apA mine-
raM de Carlsbad, Nes tlé din Vevey a perfectionat compositiunea lui Liebig
si a lui Löfflund in anul 1872, dar fAina Nestlé o pot digera copiii
numaY de la a 7-a hind a vietii inainte. Baginski i Hesse-Pfund aü
adAugat laptelui albus de oti sterilisat i 1actos5. Ph. Biedert in anul
1880, Gaertner in 1890 ail modificat proportiunea constituantelor lap-
telui de vacA cu ajutorul aparatului centrifug, fdrA adAugire de sub-

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELIII. 65

stante strdine, depdrtênd parte din caseind. In loc de a dilud laptele

cu apd, Kehrer, Backhaus, Monti, Vigier adauga zër de lapte, doban-
dit prin coagularea laptelui en ajutorul chégului. Voltmer a peptoni-
sat caseina laptelui de vacd prin addugire de ferment pancreatic, dar
prin acéstä procedare a distrus combinatiunile organice ale fosforu-
lui si Fr. Voit a demonstrat, cd albumosele i pept6nele organice nu
constitue alimente potrivite pentru copii. In ultimul timp s'a mai ames-
tecat laptele de vacd cu somatosd si cu sanatogen, apoi s'a addugat
laptelui diluat lactosd, practicd combdtutd. de I. Prechtl si de altii.
Din t6te aceste artefacte, acela care se depârtOzd mai putin de natura
laptelui de femee, este laptele lui Backhaus, addugire la lapte de vacd
de zOr de lapte dulce, dobdndit prin coagularea laptelui cu chOg,
ceea-ce se 'Ate face si in familia deprinsd cu bucdtdria asepticd.
Cu 6re-care succes se hränesc in Olanda copiii cu lapte bkut fiert,
din care s'a scos parte de unt; dupd recomandatiunea lui Teixeira de
Mattos si de lager se aclaugd la acéstd fiertur i putinã Mind i zahar.
Asemenea se hränesc copiii sändtosi i bolnavi en lapte inchegat. Dupd
procedarea lui von Dungern, laptelui crud, provenit de la vaci absolut
sdnatOse, mulse in mod aseptic, sail si laptelui pasteurisat, inchis intr'o
sticM, se adauga pegnind, pulvere de el-16g produsd de fabrica de pre-
parate farmaceutice din 1-145chst, sticla cu lapte care contine pegnind
se pune pentru 5-10 minute intr'un vas cu apd caldá de 40°C i apoi se
bate, pentru ca caseina coagulatd sd se desfacd in pdrticele abid visibile.
In lipsd de lapte matern, daed murna se gdsesce in neputintd abso-
luta' de a-si aMpta copilul, ea 'Ate dar reusi cre'scd. cu hrand arti-
ficiald, cu lapte de vacd modificat ast-fel ca sà priOscd copilului, lapte
tratat cu curatenie .serupulosa. Mai rare-ofi copiii hraniti artificial ail
insd aceeasi vigOre ca copiii aldptati de mama ori de doicd. Se gd-
sesc i femei murdare earl' nu-0 spald sfircurile tkelor inainte de a
le MO in gura copilului, bacteriologistil ar putO culege dupd ele
bacteril patogene, Staphylcoci, mai rare-ori Streptococi, dar obicinuit
copiii nu sufer din causa ingestiunii acestor parasiti, send de sange
al copiilor aldptati cu lapte de femee are o fortd bactericidd mai mare,
posedd alexine, antitoxine mai active deck acela al copiilor hrdniti
artificial, si hrana lor artificiald, constituitd din lapte de vacd, este
tot-deauna cu mult mai bogatd in bacterii deck laptele unei femei
murdare. Obicinuit nu putem dar renuntd la fierberea laptelui, desl
scim cd prin ea se modified solubilitatea unor constituante ale laptelui,
se distrug enzimele, corpurile antitoxice din serul laptelui, se des-
compune parte din lecitina, fOrte necesard organismului copilului.
Amglele A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. Sciin(ifice.

www.digibuc.ro
66 DR. I. FELIX

(Duclaux, Le lait, Paris 1887. Löffler, Ober Bacterien der Milch, Berl.
Kl. W. 1887. Adametz, Die Bacterien der Mulch, Centralbl. f. Bact. 1890,
Weigmann, Die Methode der Milchconservirung, Bremen 1893. B ackh a u s,
Uber .Herstellung von Kindermilch, Berl. Kl. W. 1895. Th. Escherich,
Natiirl. und Künstl. Erneihrung der Seluglinge, Wien. Kl. W. 1900. I. W.
Wichmann, Uber Kindermilch, 1901. G. Edlefsen, Unterschiede zwischen
Kultmilch und Frauenmilch, Mfinth. rn. NV. 1901. Von Dungern, Eine
praktische Methode um Kuhnzilch leichter verdaulich zu mach en,
Munchen, in. W. 1901. Girard et Bordas, Le lait et la mortalité infan-
tile, Annales d'hyg. publ. 1902. E. Moro, Die Alexine der Mitch u. des
kindl. Blutserums, J. f. K. 1902. Tjeden, Kirke und Hertel, tiber Er-
hitzung der Mitch in Molkereien, Arbeiten a. d. Kais. Gesundheitsamt
1902. Bordas et Raczowski. La lecitine du lait, C. R. de l'Acad. d. sc.
Paris 1903).

Bibliografia romAna a Igienei laptelui.

In ordine chronologia.

P. Vasici, Dietetica, Buda 1830.

L. Filipescu, Manual de Economie rurald, Iai 1843.
I. Felix, Alimentatia skénului in jud. Muscel in Anal, stat. i economiee de D. P.
Martian, Bueuresci 1861.
Maria C. Rosetti, Mama 0 copilul, piar de Duminicd, Bucuresci, 1865-1866.
I. Felix, Rapórtele generale asupra serviciului sanitar si Igienel publice a orasului
Bucuresci, Bucuresci 1868-1892.
I. Felix, Tratat de Igiend si de Politie sanitard, T. I. Bucuresci 1870.
C. Chabudeanu, Lactatul si educatiuuea materna, Bucuresci 1871.
P. S. Aurelian, Economia nationald, Revistd, Bucuresci 1873-1897.
P. S. Aurelian, Téra nósträ, Bucuresci 1875.
1). Cantenzir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor, Piatra 1877.
A. Stancescu, Aldptarea copiilor, Tesa de doct. in med., Bucuresci 1878.
V. G. Cruceanu, Alimentatia, Tesa de doct. in med., Bucuresci 1879.
P. S. Aurelian, Tara nóstrd, edit. II. Bucuresci 1880.
I. Dragescu, Maternologia, educatia igienicã, Ploesci 1880.
T. Filipescu, Rapórtele generale asupra serviciului sanitar si Igienei publice a o-
rasului Iasi, Iasi 1880-1888.
I. Felix, crescerea igienia a copiilor, articied poporald, Bucuresci 1882.
S. P. Radian, Economia Rurald, Bucuresci 1882.
C. Steinceanu, Aldptarea copiilor, Tesa de doct. in med., Bucuresci 1882.
B. Mawer, CAlduza mamei tinere, Bucuresci 1883.
N. Chrisokefal, Alimentatia copiilor nou ndscuti, Tesa de doct. in med , Iai 1887.
I. St. Fortuna, Revista de Medicind Veterinard, Bucuresci 1887-1903.
K Carnu-Munteanu, Fabricatiunea untului, Bucuresci 1889.

www.digibuc.ro
 IGIENA LAPTELUL 67

G. Rojnifd, Rapórtele generale asupra serviciului sanitar si Igienei publice a ora-

sului Iasi, 1889-1899.
D. N. Biberi, Higiena locuintelor animalelor domestiee, Bucuresci 1890.
I. St. Fortuna, Tuberculosa omului si a animalelor, Focsani 1890.
P. Rddulescu. Ueber das specifische Gewicht des Milchserums, Tesa, München 1890.
G. Rigani, Alimentatia poporatiunii rurale, Tesa de doct. in med., Giurgifi 1890.
G. Bdldcescu, Efectele gimnasticei asupra organelor secretiunel laptelui, Tesa pentru
titlul de medic veterinar, Bucuresei 1891.
N. Manolescu, Aperatorul sandtatei, Revista de Igiend, Bucuresci 1891-1896.
0. Bobulescu, Igiena primei copilarii, Bucuresci 1892.
I. Felix, Rapórtele generale asupra serviciului sanitar si Igienel publice a Regatului
Roman, Bueuresci 1893-189.
.N. Georgescu, Rapórtele generale asupra Igienel publice si serviciului sanitar al ora-
sului Bucuresci, Bucuresci 1893-1903.
S. P. Radian, Jurnalul Societatil eentrale de agricultura, Bucuresci 1893-1903.
D. Stamatescu, tntrebuintarea injectiunilor de Tuberculind, Tesd, Bucuresci 1893.
V. S. Ittoga, Alcatuirea unei gospodarii rurale, Bucuresci 1894.
I. Stefdnescu, Consideratiuni asupra Igienei si Dem ografiel judetului Ilfov, Bucu-
resei 1894.
A. Urechid, Igiena, Bucuresci 1894.
G. Crainiceanu, Igiena teranului roman, Carte premiata de Academia Romana, Bu-
curesci 1895.
N. 3fanolescu, Igiena teranului roman, carte premiata de Academia Romanii, Bu-
curesei 1895.
Ministerul de Interne, Regulamentul asupra privegherii sanitare a alimentelor si
a beuturilor, Bucuresci 1895.
Ministerul de Int. Regulamentul pentru serviciul veterinar de orase, Bucuresci 1895.
S. Stoica, Igiena copilului, Sibiiii 1895.
Biblioteca poporala a Administratiel Domeniului CorOnei, Bucurescl 1896-1903.
Dion. C. Demetrescu. Laptele normal, alterat si falsificat, Tesd, Bucuresci 1896.
L. Magnict, Lap tele si exploatarea sa economica, tradus de S. P. Radian, Bucuresci 1896.
Albina, revista enciclopedica populara, Bucuresci 1897-1903.
D. I. Buzed, Igiena si arta medicala, Bucuresci 1897.
D. Cantemir, Consilii igienice pentru crescerea copiilor, ed. II, Piatra 1897.
Ministerul de Interne, Instructii pentru controlul si examinarea laptelui din co-
mercia, Bucuresci 1897.
.S. Stoica, Dietetica poporala, Brasov 1897.
B. Teitel, Consideratiuni asupra laptariei, Tesà, Bucuresel 1897.
S. Arge.yeanu, Notiuni de Igiend .si de Medicind poporand, Bucuresci 1898.
V. C. Bufureanu, Analyses effectuées dans l'Institut de Chimie de lassy pendant
les années 1893-1897, Iassy 1898.
I. St. Fortund, Economia vitelor, Bucuresci 1898.
I. $tefdnescu, Calauza sanitard si igienica, Bucuresci 1898-1903.
C. Baicoianu, Economia nationald, Revistä, Bueuresci 1899-1903.
D. Buzenchi, Priviri critice asupra agriculturei si prasilei vitelor, Iasi 1899.
C. Freytag, Regatul Roman din punetul de vedere al agriculturei sale. Bucuresci 1899.
G. Maior, Zootechnia, Bueuresci 1899.
Sofia Nddejde, Alaptarea, in revista Familia, Oradea 1899.

www.digibuc.ro
68 DR. I. FELIX

Ecaterina Arbore-Rali, Mama i copilul, Bucuresci 1900.

V. Carnu-Munteanu, Notices sur la ferme de l'école super. d'agricult., Bucarest 1900.
A. Ciurcu, Lipsa de nutret, Bucuresci 1900.
N. Filip, Les animaux domestiques de la Roumanie, Bucarest 1900.
I. Kalinderu, indemndri date Agentilor Domeniului Corónei, Bucuresci 4900.
L. I. Magnict, Sterilisarea laptelui, Bucuresci 1900.
G. Major, Economia rurala, Bucuresci 1900.
V. G. Negreanu, Despre lapte, Bucuresci 1900.
0. M. Bolitereanu, Economia rurala, Bucuresci 1900.
V. Dimulescu, Tuberculina bovina, Tesa, Bucuresci 1900.
D. Constantinescu, Cultivarea celor rnai bune faneturi, Caracal 1900.
1. Socec, Cultura nutreturilor, Bucuresci 1900.
Corn. Roman, Cultura lucernel, Bucuresci 1900.
M. Tanasescu, Studil asupra pasunatului, Bucuresci 1900.
A. Poltzer, Analisa alimentelor i beuturilor, Bucuresci 1900.
Biblioteca muncitorului, Crescerea si ingrijirea vitelor, Craiova 1901.
I. Felix, Pevete despre hrana teranilor. Bibl. Admin. Domen. Corónei, Bucuresci 1901.
I. St. Fortuna, Crescerea i imbundtatirea animalelor domestice, Bucuresci 1901.
A. Kaminslci si N. T. Ionescu, Cause le mortalitatii in prima copilarie, Bucuresci 1901.
S. P. Radian, Convorbiri intre sateni, Bucuresci 1901.
D. Alexandrescu, Raport general de situatiunea serviciului veterinar al judetului
Ilfov pe anul 1901, Bucuresci 1902.
I. Ettinger, Fermentil solubili at laptelui de femee, 1902.
I. H. Iacobovici, Causele mortalitatil prirnel copildrii, Bucuresci 4902.
N. Lapte,y, Precipitinele aplicate la diferentiarea laptelui, Tesa, Iasi 1902.
M. Manicatide, Causele mortalitätii copiilor, 1902.
Ministerul de Interne, Instructil pentru Tuberculind, Bucuresci 1902.
V. G. Negrescu, Notiuni de Igiena alimentard, Focsani 1902.
I. Petrescu, Asupra alimentatiunil animalelor, Bucuresci 1902.
G. Proca, Causele mortalitatil in prima copildrie, Bucuresci 1902.
V. Sion ei N. Lapte?, Diferentiarea igienica a laptelui, Bucuresci 1902.
N. Tomescu, Causele mortalitatil in prima eopilarie, Bucuresci 1902.
A. Urbeanu, Alirnentatia copiilor de terani, Bucuresci 1902.
D. Alexandrescu, Bôlele animalelor transmisibile la om, Bucuresci 1903.
L. Coleseu, Statistica animalelor domestice in Romania, Bucuresci 1903.
I. Felix, Medicul poporului, in Bibl. Soc. Steaua, Bucuresci 1903.
H. Leon, Flora laptelui femeilor, 10.0 1903.
I. D. Poenaru, Factorii principall in imbunatatirea animalelor, Bucuresci 1903.
S. P. Radian, Studii de Econonnie rurala, Edit. II, Bucuresci 1903.

www.digibuc.ro
inalele Aeadentiei Romaine. L. B.

Contributiuni la Fisica globului. I. Declinatiunea magnetica la Bucu-

escI. II. Inclinatiunea magnetich la Bucuresci. De 0. C. Hepites . ,20
III. Intensitatea magnetica. la Bucuresci, de ot. C. Hepites. . . ,10
-- IV. Determindri magnetice in Romania, de 6t. C. Hepites , . ,30
Indice alfabetic al volumelor XI XX din Anale, pentru 1888-1898. . . 2
Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 1898-99 .
Flora fosild din Romania, de Gr $tekinescu.
, . .. .&
Din publicatiunile Inst. Meteorologic, Anale, t XII, de ,Ft. C. Hepites.
Dilatatiunea absolutd a lichidelor determinatä eu balanta lul Mohr
modificatà de- Westphal ei Reimann, de D. Negreanu.
Dare de sémd de luerdrile Congresului international de idrologie, de
climatologie ei de geologie de la Liége tBelgia), de .5't. C. Hepites.
Cutremurele de pdmint din Romania in anul 1898 st. n., de qt. C.
Hepites.
Determinarea comparativil a componentelor orizontale ale fold
magnetice terestre cu busola de inclinatiune, de D. Negreanu.
Erorile in observatiunile magnetice de la Observatoriul magnetic
al Institutului Meteorologic de la Filaret, datorite masselor de
fer, precumei tramwayului electric cu fir aerian, de D. Negreanu. ,.
Tram waynrile electrice ei Observatoriile magnetice, de 6t. C. Hepites.
XXIIDesbaterile Academiei in 1899-1900 , .
XXII.Meinoriile Sectiunii Songlike ,. . .
. ,
. .
. .
. . . . . . . .
6.
12
Fapte pentru a servit Iri descrierea mineralogich a Romaniel, de
Petru Poni. - 1,60
Materiale pentru climatologia Romaniel. XI. Repartitiunea ploil pe
districte ei pe basenuri in Romania in anal 1898 st n., de 6t. C.
Hepites . . . . . . . , . . , . . .. . . ,60
XII. Clima Brdilei, de A57. C. Hepites. ...... . . . . ,60
XIII. Regimul pluviometric al Romaniel, de $.57. a Hepites.
(Cu 3 figuri ei 18 charte) . . . 6 ..... 5.--
Studii de meteorologic agricold. I. Conditiunile climatologice ale
Tegetatiunil vitel de vie, de )57. aHepites. . . . .
Notite despre lucrdrile earl aft avut de soap descrierea geogra-
..... ,20
fled d Romaniei, de Generalul C. I. Brdtianu. (Cu 12 charte.) .
Contributiuni la -Fisica globului. V. Determindri magnetice in Ros
3.
,60
mania, b. anul 1899, de AS't. C. Hepites . . .
Geologia e't Legeada, de Gr. Stefdnescu . .
., . -...-

..... . ,20
. .............
.
Directiunea medicinei moderne ei noul Institut de Bacteriologic,
de Prof. Dr. V. Babes . . . . ,20
XXIILDesbaterile Acaderniel in 1900-1901
XXHI.-11(emoriile Segiunii Sciintifiee . . , . . . . .( . .
6.
8.
Cereetdri asupra compositiunii chimice a petroleuriler romane,
de Petru Poni. (Cu 1 stampa ei 4 figurl.) . . . ., . . . . . . ,50
Al VILlea Congres geologic international. Partea I. Excursiune In
Urali ei in Siberia, de Gr. 6teffinescu. (Cu 7 tabele ei cu figuri.) 1,50
'Desvoltarea cunoscintelor mistre asupra turbdrii, de Dr. F. Babes. --,30
Insemndtatea chartei Romaniei pentru economia ndstrd nationald,
de Gen'eralul C. I. Brdtianu ,30
Materiale pentru climatologia Rom aniel. XIV. Repartitiunea ploil pe
districte ei pe basenuri in Romania in anul 1899, de ,$t. a Hepites. ,20
Din publicatiunile Institutului meteorologic (a cincia notd), de
C. Hepites. . . . . ...
,26
Contributiuni la Fisica globulin. VI. Determinari magnetice in Ro-
mania, c. anul 1900, de $t. C. Hepites . . .
. . . . . . . ,80 . .

Istoria Igienel in Romania in sec. al XIX-lea ei starea ei la ince-

putul sec. dl. XX-lea. Partea I Intaiul memorifi, de Dr. I. Felix. 1,50
Partea I. Al doilea memoriii, de Dr. I. Felix. . . . , . . . . 1,60
Parted I. Al treilea memoriii, de Dr. I. Felix . . ,80 .

Despre combaterea rdpciugii cailor, de Dr. V. Babes. . . . . ,80

Prejuditiile sanitare din punct de vedere aI sciintelor sanitare, de
Dr. V. Babes. t ,20
. XXIV. Desbaterile Academiei in 1901-2
. XXIV. Memorille Seqiunii Solintifiee . . , .
.. . ,
. . .
6.
...... 7.
Cutremurele de pimint in Romania in timp de 1391 de ani de la
455-1874, de Gr. qtefdnescu. ,40
Ynsemnfitatea chartel tern pentru stabilirea regirnului cadastral
in Romania, de Generalul C. I. Bratianu. (Cu 1 chartd.) - , . ,60
www.digibuc.ro
Analcic Aendemiei Romaine. L. B,

Notite asupra Asociatiunii geodesice Internationale. Fiinta, misiu-

nea si activitatea sa, de Generalul C. I. Brdtianu. (Cu 3 charte.) ,50
Al VII-lea Congres geologic international. Partea II. Congresul
proprid ois, de Gr. $tefdneseu. (Cu 3 figuri in text . ) ,40
Despre epiderniile asociate-, de Dr. V. Babes . . . . . . . . ,20

Ilepites . . . . . . . . . . . , . .....
Cutremurele de pamint din Romania in anul 1901 st. n., de 61. C.
. .
Materiale pentru climatologia Romania. XV. Repartitiunea ploil
. ,20

. pe districte si pe basenurt in Romania id anul 1900 st. n., de

$t. C. Hepites i . . . . . . . . . . . . _. . .
.1_ -,.. ,50
China gild de Sf. Nicolae 1901 (19 Decemvrie st. n.), de 1. St. Murat ,20
Istoria Igienei in Romania. Partea II. Intaiul memortil, de
Dr. I. Felix . . . . . . . , . -. . . ,. c
Partea II. Al doilea mernorid, de Dr. I. Felix
,
. . . . . .
Partea IL Al treilea memoriO, de Dr. I. Felix . . . . , . .
1.30
Insemnfitatea chartel Orli pentru apOrarea nationala, de Genera-
lul C. I. Breitianu ..., . ,60.
0 prima incercare asupralncrarilor astronomice din Romania pana
la finele secolului al XIX-lea, de )$1. C. Hepites . . . . . . 1,60
'om. XXV. Desbaterile Academiei in 1902-3 (Sub preset.)
XXV. , Memoriile Seefiunii Seiintifiea. . ..
Mina oilei de pece Maid, de .I. St. Murat... .
-,
. . . . . . .,20
6.
Materiale pentru climatologia Romaniel. XVI. Climatologia Iasilor,
de- ,57. C. Hepites. -,. ,£30
Cercetarl asupra compositiunii chimice a petroleurilor romane, de
Petru Poni. . __
Mortalitatea pescelui de la Herdstrdii 0 de la Teiul Minitel' din pri-
mavara anului 1902, de Dr. V. Babe* . . .. . .
. . . . ,20
Observatiunl asupra puterii aperdtóre si curative a sfingelui, de
Dr. V. Babes. (Cu 1 stampa ) . . . . . . . . . . . . . . ,50
(Cu 2 stampe.) . . . . , . . . . . . .. . . . ...... .,
Plante non:6 din Romania. Note postume de Dr. Dimitrie Brdndza.
Despre lucrarile isciintifice ale profesorului Dr. Nicolae Kalinderu,
. ,b0
Membru corespondent al Academiei Romane, de Prof. Dr. V. Babes ,50
Istoria naturala medicaid a poporului roman, de Dr. N. Leon . . 1,60
Din publieatiunile Ins tituttdui Meteorologic al Romaniel. (A sOsea
nota), de §7. C. Hepites. . ,40
Clime anului 1902 st. n. la Bucuresci-Filaret, de ,Ft. C. Hepites.. ,20
moriul I. . . .........
lgiena scolard. Istoria ei, starea el actuald, de Dr. I. Felix. Me-
__,. 1

Al doilea memorid, de Dr. I. Felix . . . . . . . . . .

., . . . ,80
,80
Materiale pentru climatologia Romaniei. XVII. Repartitiunea ploil
in lustrul 1896-1900, de $t. C. Hepites . . . ,. . . .
Cutremurele de primint din Romania in anul 1902 st. n. si in
.,.
pe districte si pe basenuri in Romania in anul 1901. st. n. si
,60
deceniul 1893-1902. (Nota a opta), de 6t, C. Hepites. ,10

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro