1

Tema 4: Creditul
1. Notiunea si clasificarea creditului
2. Functiile si rolul creditului
3. Imprumutul de stat sau creditul public
4. Creditul extern
5. Datoria publica
Legea nr 419 cu privire la datoria publica , garantiile de stat si recreditarea de stat din 22.12.2006
1) Notiunea si clasificarea creditului
Etimologic creditul isi are originea in cuvintul latinesc creditul- credere , ce inseamna a crede, a se increde,
ase avea incredere.
Sombard defineste creditul ca fiind putere de cumparare fara a detine numerar.
Giber defineste creditul ca schimbul unei bogatii existente pe o bogatie viitoare.
V. Stanescu arata ca este vorba de ori de cite ori este vorba de creditarea unei sume de bani efectuata la un
moment dat din partea unui subiect economic altuia, cu obligatia de a restitui mai tirziu, la o anumita data
suma primita , suma de bani care se numeste interes sau dobinda.
Elementele creditului:
1. Schimbul in timp
2. Creditor si debitor
3. Termenul de gratie este perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui.
4. Ratele partiale , adica cele ce se ramburseaza esalonat
5. Scadenta adica momentul stabilit pentru rambursarea creditului
6. Garantarea creditului sau gajul , care este format din anumite bunuri , care apartin debitorului sau
unui tert pentru asigurarea indeplinirii obligatiei de catre debitor.
7. Dobinda este pretul platit de catre debitor creditorului pentru un imprumut acordat pe un termen
determinat.
Clasificarea creditului:
1. Formele principale sint:
 Creditul comercial
 Creditul bancar
2. Dupa destinatie
 De productie
 De consumatie
3. Dupa subiectul de drept:
 Public
 Privat
4. Modul de garantare
 Real ( valori materiale certe)
 Personal (pe baza increderii a prestigiului de care se bucura cel imprumutat)
Creditul personal se mai clasifica in :
 Acoperit( garanta prin garantia persoanla a persoanei terte, ex. Fidejusiune)
 Descoperit( garantat prin debitor)
5. Dupa perioada, de timp:
 Scurt < 1 an
 Mediu 1-5 ani
 Lung > 5 ani
Ex. 24h- 99 ani
6. locul de desfasurare:
 Creditul intern
 Extern
7. Posibilitatea pe care o are la dispozitia creditorului de a avea sau nu dr de a solicita debitorului
rambursarea anticipata a creditului:
 Credit denuntabil, cind creditorul are asemenea dr.
 2

 Nedenuntabil( nu este stipulata un asemenea dr)

 Credit guvernamental, creditorul este guvernul unui stat, el se mai clasifica in intern si
extern( guvernul RM/ guvernul Germaniei)
8. Cauza care determina creditul
 De finantare, firmele car nu au o creanta asupra altora
 De refinantare, se acorda care au creanta asupra altora
9. Hot BNM nr 231, clasificarea activelor si angajamentelor nationale:
 Standard 2 %
 Supravegheate 5%
 Substandard 30% se inrautateste starea gajului
 Dubioase 60%
 Compromise ( pierderi 100%
 3

2) Functiile si rolul creditului

Locul si importanta creditului in relatiile social- economice se evidentiaza prin urmatoarele functii:
1. Functia distributiva care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in
economie si redistribuirea lor prin acordare de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare de
activitatea care au nevoie de fonduri de finantare
2. Functia de transformare a economiei de investitii prin care se realizeaza echilibrul
macroeconomic contra economiei Economia= Investitii
3. Functia de emisiune monetara
Ca urmare a consolidarii ideii de credit bazata pe incredere a fost creata moneda sau metoda fiduciara(
moneda cu valoare fictiva bazata pe incredere). De la inceput au fost biletele de banca ca la etapa actual asa
fie viramentul, cambia, cec, ordin de plata.
4. Functia de asigurare a stabilitatii pretului
Se realizeaza prin reglarea dimensiunii cererii si ofertei de marfuri si servicii , creinduse consumul pe deo
parte si stocurile pe de alta parte . Este caracteristic pentru tarile cu producere sezoniera. Warrant care da
posibilitatea pentru producatori sa depoziteze marfa, ca mai tirziu sa o realizeze tot ei.
Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice internationale, stmulind exporturile si
importurile de marfuri , asigurind o desfasurare normala, in deplina siguranta a acestor operatiuni. La fel,
Creditul are un rol deosebit in acoperirea deficitului bugetar al statului.
Dezakvantajele creditului:
1. Cel mai mare pericol il reprezinta folosirea abuzata de credit determinata de ideea utopica ca prin
sine insasi crwditul reprezinta o bogatie.
2. Supracreditarea care genereaza atunci cind ia proportii inflatia.
Nu trebuie sa omitem nici problema riscurilor de creditare, in special pentru institutii bancafe
daca nu sint luate in consideratie, provoaca prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte
extrem de dureroase pe plan social, economic, politic.
 4

3) Imprumutul de stat sau creditul public

Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un ansamblu de relatii sociale reglementate de
norme juridice cu privire la acumularea de catre stat a unor fluxuri financiare disponibile la persoana fizica
si juridica in baza principiilor benevole, operativitatii si rambursabilitatii in scopul acoperirii deficitului
bugetar sau armonizarea circulatiei monetare.
Gh. Bistriceanu arata ca imprumutul public sunt venituri extraordinare la care se recurge in caz de
dezechilibru bugetar, si anume atunci cind veniturile ordinare sunt isuficiente aface fata cheltuielilor.
Conform prevederilor art.2 a legi nr.419, imprumutul de stat reprezinta acea relati contractata prin care
creditorul transmite in proprietatea state mijloace cu conditia rambursari acestora de catre stat la
expirarea terminului pentru care a fost acordat.
Trasaturile imprumutului de stat:
1. Utilizarea neprudoctiva acestui capital
2. In relatia creditului public intotdeauna se observa superioritatea statului, necatind ca apare in calitate
de debitor.
3. Avind in vedere rolul deosebit al statului, el incheie acestea contracte fara asigura careva gaj.
4. In cazul creditului , contractul se incheie in baza principiului egalitati partilor, in timp ce in cazul
creditului public uniori se aplica principiul impunerii.
Clasificarea imprumutului de stat:
1. Dupa termen
2. Dupa locul de contractare
3. Dupa pozitia statului fata de creditori
 Imprumut contractat direct de catre stat
 Imprumut garantat de stat, el fiind contractat de catre alte entitati de drept
Art.33
4. Dupa caracter
 Imprumut voluntar, patriotic, prin care statul se adreseaza sentimentilor spiritului de datorie
al cetatenilor.
 Imprumut fortat, obligatoriu, care se contracteaza de stat atunci cind are nevoie de bani
urgent
mijloacelor obtinute din imprumutul de stat vor fi utilizate pentru:
 Sprijinirea dezvlotare economice al tarii
 Promovarea exporturilor
 Crearea de noi locuri de munca si inbunatatirea relatilor sociale, ecologice din tara
 Rambursarea, refenantarea,restructurarea obligatilor existente si a garantiilor
 Finantarea deficitului bugetar si acoperirea decalajului temporar de casa al bugetului de
stat
Conform art.14-22
Emisiunea valorilor mobiliare de stat
pentru plasare pe piaţa internă
(1) Valorile mobiliare de stat pentru plasare pe piaţa internă se emit în monedă naţională şi pot fi indexate.
Valoarea nominală şi dobînda valorii mobiliare de stat indexate este corelată la momentul achitării la
valoarea de referinţă a unei variabile. Această variabilă poate fi rata de schimb a valutei străine, rata inflaţiei
sau oricare altă variabilă sau indice, după cum este prevăzut în condiţiile emisiunii.
(2) Valorile mobiliare de stat se emit:
a) în formă de înscriere în cont, ca valori mobiliare pentru care emisiunea, evidenţa, confirmarea dreptului
de proprietate şi plata sumei principale şi a dobînzilor (cupoanelor) aferente se efectuează prin intermediul
sistemului de înscriere în cont;
b) în formă materializată, ca înscrisuri imprimate, pentru care emisiunea, circulaţia şi răscumpărarea se
vor efectua conform condiţiilor stabilite de legislaţie pentru aceste valori mobiliare.
(3) Fiecărei emisiuni a valorilor mobiliare de stat, Ministerul Finanţelor atribuie, conform cerinţelor
standardelor naţionale şi internaţionale, numărul de înregistrare de stat.
Articolul 15. Tipurile de valori mobiliare de stat
(1) Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu şi lung.
 5

(2) Valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt sînt bonurile de trezorerie, emise cu scont şi
răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală.
(3) Valorile mobiliare de stat emise pe termen mediu şi lung sînt obligaţiunile de stat, emise cu o rată
flotantă sau fixă a dobînzii. Dobînda (cupoanele) la obligaţiunile de stat se achită periodic. Obligaţiunile de
stat pot fi vîndute cu scont, la preţul lor nominal sau cu primă şi sînt răscumpărate la scadenţă la valoarea lor
nominală.
Articolul 16. Circulaţia valorilor mobiliare de stat
(1) Tranzacţiile pe piaţa secundară cu valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt vor avea loc doar pe
piaţa extrabursieră, prin intermediul dealerilor primari şi al altor instituţii autorizate.
(2) Tranzacţiile pe piaţa secundară cu valorile mobiliare de stat emise pe termen mediu şi lung vor avea
loc pe piaţa extrabursieră, prin intermediul dealerilor primari, şi pe piaţa bursieră, în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare.
Articolul 17. Răscumpărarea valorilor mobiliare de stat
(1) Valorile mobiliare de stat sînt răscumpărate în conformitate cu condiţiile de emisiune a acestora şi cu
actele normative elaborate în temeiul prezentei legi. În urma răscumpărării, obligaţiile ce decurg din
emisiunea valorilor mobiliare de stat se sting.
(2) Dacă data la care urmează să se efectueze una din plăţile aferente valorii mobiliare de stat este o zi
nelucrătoare, plata se va efectua în prima zi lucrătoare imediat următoare, fără dobîndă suplimentară.
(3) Ministerul Finanţelor are dreptul să răscumpere valoarea mobiliară de stat înainte de scadenţă în
cazurile în care acest fapt este specificat în condiţiile emisiunii valorii mobiliare de stat.
(4) Veniturile obţinute de la plasarea valorilor mobiliare de stat în sumă ce depăşeşte valoarea nominală a
acestora, precum şi veniturile obţinute de la răscumpărarea valorilor mobiliare de stat la un preţ mai mic
decît preţul de vînzare la plasare se trec la micşorarea cheltuielilor efective pentru deservirea datoriei de stat
interne în anul bugetar respectiv.
Articolul 18. Acordarea de compensaţii pentru valorile
mobiliare de stat, emise în formă
materializată, distruse, deformate sau
deteriorate
Ministerul Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru valorile mobiliare de stat, emise în formă
materializată, distruse, deformate sau deteriorate dacă aceste valori mobiliare de stat sînt identificate după
elementele lor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ministerul Finanţelor va acorda compensaţia
menţionată doar în cazul în care o astfel de achitare nu va provoca achitarea dublă pentru aceeaşi valoare
mobiliară de stat.
Capitolul IV
DATORIA DE STAT EXTERNĂ
Articolul 19. Instrumentele generatoare de datorie de
stat externă
Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat externă
instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe, inclusiv împrumuturile de stat externe şi
valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe pieţele financiare externe.
Articolul 20. Activitatea pe pieţele financiare externe
Ministerul Finanţelor activează pe pieţele financiare externe, prin intermediul instituţiilor financiare
specializate, pentru organizarea şi administrarea ofertei pentru valori mobiliare de stat, pentru încheierea
tranzacţiilor cu valori mobiliare de stat, conform regulilor şi practicilor acceptate pe plan internaţional.
Articolul 21. Adoptarea hotărîrilor cu privire la
contractele privind împrumuturile de stat
externe
Hotărîrile cu privire la împrumuturile de stat externe se adoptă de către Parlament pe baza contractelor
privind împrumuturile de stat externe, prezentate de Guvern. În cazul în care valorile mobiliare de stat
urmează a fi emise pentru plasare pe pieţele financiare externe, hotărîrea respectivă a Parlamentului se
adoptă pînă la publicarea ofertei pe piaţa externă.
Articolul 22. Debursarea şi utilizarea mijloacelor din
împrumuturile de stat externe
 6

(1) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern sînt debursate
prin intermediul Băncii Naţionale a Moldovei şi/sau al băncilor comerciale şi vor fi păstrate în conturi
purtătoare de dobîndă în favoarea bugetului de stat.
(2) Mijloacele băneşti obţinute din împrumuturile de stat externe pot fi păstrate în conturile Ministerului
Finanţelor în monedă naţională şi/sau în valută străină.
(3) Împrumuturile de stat externe contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern pentru finanţarea
proiectelor investiţionale sau a programelor de dezvoltare pot fi debursate prin intermediul unităţilor
speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe. Mijloacele băneşti aferente vor fi
păstrate în conturi purtătoare de dobîndă în favoarea proiectului/programului. Această dobîndă va fi
transferată ulterior bugetului de stat.
(4) Autorităţile publice care beneficiază de mijloace obţinute din împrumuturi de stat externe, prin care
sînt finanţate proiectele investiţionale, monitorizează implementarea şi realizarea scopurilor acestor proiecte
investiţionale.
(5) Procedura de debursare a împrumuturilor de stat externe se reglementează prin actul normativ aprobat
de Guvern în temeiul prezentei legi.

Avantajele imprumutului de stat:

1. Consulideaza patrimoniu statului ca urmarea al intrebuintari in interes public a acestor
imprumuturi
2. Sunt mijloace de incurajare a resurselor banesti de achitare a unor capitaluri particulare
3. Statul nu acopera deficitul bugetar printro noua emisiune monetar
Dezavantajele imprumutului de stat
1. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare
2. Reduc capitalul circular din economia nationala
3. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuiesc
rambursate cu plata unor dobinzi.
Concluzie:
Cea mai reusita si cea mai sigura investitie este plasarea mijloacelor banesti in valori mobiliare de stat.
1. Posibilitatea guvernului de a refinanta datoria publica , vinderea de noi obligatiuni , iar
venitul il dam pentru stingerea.
2. Aplicarea metodelor de impotizare in sens de majorare
3. Atributia statului de emisiune monetara , ca exceptie statul va emite devalorizarea
monedei nationale
 7

4) Creditul extern
Prin credit extern se intelege imprumutul acordat de stat , banci si persoane fizice si juridice unor tari, banci,
persoane fizice si juridice straine.
Conform ar 23 Ministerul finantelor utilizeaza in calitate de institutie generatoare de datoria de stat
externa, instrumentele financiare aplicabile pe pietile financiare externe:
 Imprumut de stat extern
Art23
Articolul 23. Scopul recreditării
(1) Mijloacele financiare obţinute din împrumuturile de stat interne sau externe pot fi recreditate pentru
finanţarea proiectelor investiţionale, a programelor sau activităţilor prioritare de stat, care vor fi definite în
contractele de împrumut de stat interne sau externe corespunzătoare.
(2) Ministerul Finanţelor este unicul organ împuternicit cu administrarea acestor mijloace în temeiul
prezentei legi. Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze operaţiuni de recreditare fie direct, fie prin
intermediul instituţiilor financiare, fie prin intermediul subdiviziunilor special create pentru scopuri de
recreditare, precum şi să semneze contractele şi alte acte juridice aferente atribuţiilor stabilite de prezentul
articol.

 Valori mobiliare de stat emise pentru plasarea pe pietile financiare externe

 Alocari de drepturi speciale de tragere
 Garantii de stat externe

Contractul de imprumut de stat extern se aproba de Parlament prin lege organica. Atragerea de imprumuturi
externe si a altor instrumente speciale de la FMI este asigurat de Parlament prin lege. Art 27
GARANŢIILE DE STAT
Articolul 27. Cazurile de acordare a garanţiilor de stat
Garanţiile de stat interne şi externe sînt emise în cazuri excepţionale, şi anume:
a) pentru garantarea împrumuturilor interne sau externe destinate finanţării proiectelor investiţionale care
prezintă o importanţă majoră pentru economia naţională;
b) pentru împrumuturile menite achitării înainte de termen a împrumuturilor garantate anterior cu garanţii
de stat, cu condiţia ca noile împrumuturi să aibă un cost financiar mai mic.
 8

5) Datoria publica
Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice central,
unit.adm.teritoriale si de alte unitati publice, de la persoane fizice si juridice, pe piata interna si din
strainatate si ramase de rambursat la un moment dat. Conform art2 datoria sectorului public este
totalitate a datoriei de stat, a unitatilor adm.teritoriale, a BNM , a datoriei ce rezulta din
imprumuturile interne si externe a intr.de stat si municipale, a societatilor comerciale cu capital t sau
majoritar public. Articolul 3. Prevederi generale privind datoria de stat
(1) Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, este autorizat:
a) să contracteze împrumuturi de stat, interne şi externe, în monedă naţională sau în orice valută străină;
b) să acorde garanţii de stat interne şi externe, exprimate în monedă naţională sau în orice valută străină;
c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piaţa internă şi externă.
(2) Contractele de împrumut de stat externe şi hotărîrile de acordare a garanţiilor de stat se aprobă de
Parlament.
(3) Procedura de contractare a împrumuturilor de stat interne şi externe este stabilită de Guvern.
(4) Ministerul Finanţelor este autorizat să emită valori mobiliare de stat pentru majorarea capitalului
statutar sau pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii Naţionale a Moldovei.
Emisiunea valorilor mobiliare de stat pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei se
va raporta la datoria de stat internă în limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul respectiv.
Emisiunea valorilor mobiliare de stat pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă al
Băncii Naţionale a Moldovei se va raporta la datoria de stat internă peste limitele stabilite de legea bugetului
de stat pe anul respectiv. Majorarea limitei datoriei de stat interne se va reflecta în modificările ulterioare ale
legii bugetului de stat pe anul respectiv.
(5) În condiţiile art.4 alin. (1) lit.g), ale art. 10 alin. (1), ale art. 20, 24 şi 25 din prezenta lege, Ministerul
Finanţelor poate acţiona direct sau prin intermediul reprezentanţilor autorizaţi.
Articolul 4. Administrarea datoriei de stat şi a garanţiilor
de stat
(1) Datoria de stat şi garanţiile de stat sînt administrate de Ministerul Finanţelor. În acest scop, Ministerul
Finanţelor:
a) elaborează Programul anual al împrumuturilor de stat, în care se includ toate împrumuturile de stat
interne şi externe care urmează a fi contractate, precum şi cele care au fost contractate în trecut şi sînt în
vigoare la momentul elaborării Programului, care este parte componentă a cadrului de cheltuieli pe termen
mediu, şi stabileşte obiectivele de împrumut în funcţie de capacitatea de deservire a datoriei de stat;
b) evaluează condiţiile financiare ale împrumuturilor şi/sau ale emiterii valorilor mobiliare de stat;
c) examinează condiţiile contractelor privind împrumuturile de stat şi garanţiile de stat, evaluează
posibilităţile de împrumut şi condiţiile de finanţare pe pieţele internaţionale;
d) analizează oportunităţile şi condiţiile de contractare a mijloacelor necesare pentru dezvoltarea ţării şi
pentru refinanţarea datoriei de stat şi supraveghează ca impactul net al noului împrumut să nu depăşească
limitele datoriei de stat, stabilite în legea bugetului de stat pe anul respectiv;
e) pregăteşte şi înaintează Guvernului proiectele de acte legislative şi normative necesare pentru
îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de administrare a datoriei de stat şi a garanţiilor de stat;
f) efectuează emisiunea primară a valorilor mobiliare de stat pe pieţele financiare interne şi externe;
g) determină volumul total al valorilor mobiliare care vor fi emise pe parcursul anului bugetar pentru
plasare pe pieţele financiare internă şi externă, în limitele stabilite de legea bugetului de stat pe anul
respectiv, şi propune modificări la aceste limite în funcţie de necesităţile financiare şi de situaţia pe pieţele
financiare;
h) determină planul plasării interne şi externe a valorilor mobiliare de stat la începutul fiecărui an bugetar,
precum şi modifică acest plan în funcţie de necesităţi;
i) coordonează cu instituţiile financiare specializate emiterea valorilor mobiliare de stat care vor fi plasate
pe pieţele externe;
j) acumulează informaţia şi monitorizează situaţia cu privire la datoria publică;
k) evaluează situaţia privind datoria de stat şi determină necesitatea căutării unor noi forme de reducere a
datoriei, inclusiv restructurarea, refinanţarea, operaţiunile de răscumpărare, swap şi scutirea de plată a
datoriei, precum şi implementează aceste forme în limitele drepturilor prevăzute de prezenta lege;
 9

l) evaluează riscurile legate de schimbul valutei străine şi de rata dobînzii în privinţa datoriei de stat;
m) primeşte, analizează şi înaintează Guvernului recomandări în privinţa tuturor cererilor de emitere a
garanţiilor de stat, ţine evidenţa garanţiilor de stat;
n) comunică şi coordonează chestiunile referitoare la administrarea datoriei de stat cu instituţiile
financiare internaţionale, agenţiile guvernamentale, băncile străine şi orice creditori interni sau externi;
o) reprezintă Guvernul în chestiunile referitoare la administrarea datoriei publice;
p) colaborează cu agenţiile de evaluare (rating) pentru calcularea riscului de ţară pentru Republica
Moldova.
(2) În scopul deservirii datoriei de stat, Ministerul Finanţelor supraveghează şi organizează rambursarea
datoriei de stat, calculează şi achită dobînda şi alte plăţi aferente, înregistrează toate achitările efectuate.
Articolul 5.Contractarea împrumuturilor pentru
persoanele juridice finanţate din bugetul
de stat
(1) Ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice finanţate, integral
sau parţial, de la bugetul de stat nu pot contracta împrumuturi interne sau externe.
(2) Oricare dintre persoanele menţionate la alin.(1), care intenţionează să iniţieze un proiect investiţional
important pentru dezvoltarea Republicii Moldova, în lipsa fondurilor disponibile şi suficiente în bugetul de
stat, poate să înainteze Ministerului Finanţelor o cerere pentru solicitarea finanţării. În cerere trebuie să fie
indicate:
a) scopul pentru care sînt solicitate mijloacele;
b) modalitatea de utilizare a mijloacelor solicitate şi rezultatele scontate;
c) evaluarea necesităţilor de finanţare;
d) sursa de obţinere a mijloacelor solicitate, dacă această informaţie este disponibilă.
(3) Guvernul decide aprobarea sau respingerea cererii pentru solicitarea finanţării în conformitate cu
prevederile alin.(2). În cazul aprobării cererii, Ministerul Finanţelor întreprinde măsurile necesare pentru a
obţine mijloacele solicitate.
Articolul 6. Plafoanele datoriei de stat şi ale garanţiilor
de stat
Plafoanele datoriei de stat, inclusiv ale datoriei de stat interne şi externe, precum şi plafoanele garanţiilor
de stat, la o dată anumită, sînt stabilite de legea bugetului de stat, cu excepţia cazurilor specificate la art.3
alin.(4).
Articolul 7. Obligaţia de a onora datoria de stat
(1) Datoria de stat este o datorie suverană şi reprezintă obligaţia absolută a Republicii Moldova faţă de
angajamentele sale, în conformitate cu contractele semnate.
(2) Deservirea datoriei de stat are prioritate faţă de alte obligaţii pecuniare din contul trezorerial şi toate
plăţile aferente vor avea o alocare permanentă, care va continua pînă la achitarea deplină a datoriei de stat.
Articolul 8. Registrele de stat privind datoria de stat,
garanţiile de stat şi recreditarea de stat
(1) În scopul ţinerii evidenţei tuturor obligaţiilor directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, a
împrumuturilor acordate din mijloacele obţinute din împrumuturile de stat interne sau externe, Ministerul
Finanţelor este unicul organ autorizat să instituie şi să ţină următoarele registre de stat:
a) Registrul de stat privind datoria de stat;
b) Registrul de stat privind garanţiile de stat;
c) Registrul de stat privind recreditarea de stat.
(2) Regulile de ţinere a registrelor de stat menţionate la alin.(1) se stabilesc de Guvern.
(3) Registrele de stat menţionate la alin.(1) se ţin de Ministerul Finanţelor sub formă electronică şi sînt
unicele înregistrări oficiale privind obligaţiile directe şi condiţionale ale Republicii Moldova, precum şi
privind recreditarea de stat.
(4) În Registrul de stat privind datoria de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematică,
informaţia privind obligaţiile directe ale statului care rezultă din împrumuturile de stat interne şi externe,
privind dinamica împrumuturilor de stat, numărul de identificare al datoriei, data contractării, data scadenţei,
suma agregată. Registrul datoriei de stat are următoarele subregistre:
a) subregistrul datoriei de stat interne;
 10

b) subregistrul datoriei de stat externe.

(5) În Registrul de stat privind garanţiile de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematică,
informaţia privind obligaţiile de stat condiţionale interne şi externe apărute din contractele privind garanţiile
de stat, privind emiterea şi scadenţa garanţiilor de stat, numărul de identificare al garanţiilor, sumele
agregate, plăţile efectuate, plăţile viitoare. Registrul de stat privind garanţiile de stat are următoarele
subregistre:
a) subregistrul garanţiilor de stat interne;
b) subregistrul garanţiilor de stat externe.
(6) În Registrul de stat privind recreditarea de stat se înregistrează, în ordine cronologică şi sistematică,
informaţia despre proiectele, programele, activităţile finanţate din surse recreditate, beneficiarii recreditării,
data contractării, data scadenţei, suma agregată.
Articolul 9. Raportarea şi monitorizarea datoriei publice
(1) Ministerul Economiei şi Comerţului, Banca Naţională a Moldovei şi alte autorităţi ale administraţiei
publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale prezintă Ministerului Finanţelor
informaţia necesară pentru întocmirea planului şi a prognozelor anuale ale datoriei de stat, ale garanţiilor de
stat şi ale datoriei publice.
(2) Banca Naţională a Moldovei, autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile publice finanţate
integral sau parţial de la bugetul de stat, instituţiile financiare care au obţinut mijloace recreditate,
beneficiarii recreditaţi direct de Ministerul Finanţelor şi debitorii garantaţi prezintă, trimestrial, Ministerului
Finanţelor informaţia necesară pentru monitorizarea sumelor datorate, a debursării şi deservirii datoriei
publice, a obligaţiilor condiţionale ce rezultă din contractele de acordare a garanţiei de stat, a operaţiunilor
de recreditare de stat.
(3) Societăţile comerciale în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deţine mai

mult de 50 la sută din capitalul social, întreprinderile de stat şi municipale prezintă, trimestrial, Ministerului
Finanţelor informaţia necesară pentru monitorizarea contractării, debursării şi deservirii datoriei publice
neonorate.
(4) Procedura de raportare a informaţiei necesare pentru monitorizarea datoriei publice se stabileşte de
Guvern.
(5) Ministerul Finanţelor generalizează datele statistice cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi
recreditarea de stat.
(6) Ministerul Finanţelor include în rapoartele sale periodice privind executarea bugetului de stat,
prezentate Guvernului şi Parlamentului, informaţia cu privire la volumul şi statutul datoriei publice,
garanţiilor de stat şi recreditării de stat.
Articolul 10. Răspunderea beneficiarilor de mijloace
din împrumuturile de stat şi/sau de garanţii
de stat
(1) În cazul încălcării de către instituţiile financiare care iau cu împrumut mijloace recreditate, de către
beneficiarii recreditării şi de către debitorii garantaţi a obligaţiilor lor stabilite în contractele respective,
Ministerul Finanţelor, direct sau prin Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, este împuternicit să suspende pe
cale extrajudiciară operaţiunile bancare, să sechestreze şi să perceapă în mod incontestabil mijloacele
datorate din conturile bancare ale acestor beneficiari de mijloace din împrumuturi de stat şi/sau de garanţii
de stat, conform procedurii stabilite de legislaţia în vigoare.
(2) Riscul aferent schimbului valutar se suportă de persoanele menţionate la alin.(1).
Articolul 11. Monitorizarea şi controlul
(1) Instituţiile financiare care participă la recreditare din contul împrumuturilor de stat prezintă,
trimestrial, Ministerului Finanţelor informaţia privind debursarea şi rambursarea mijloacelor recreditate,
privind situaţia lor economică, inclusiv rapoartele financiare şi cele anuale ale auditului extern al activităţii
lor.
(2) Ministerul Finanţelor supraveghează persoanele care participă la recreditare din contul împrumuturilor
de stat pînă la îndeplinirea completă şi/sau încetarea obligaţiilor apărute din contractele privind beneficierea
de mijloace din împrumuturile de stat, inclusiv prin verificarea conturilor lor bancare. Ministerul Finanţelor
solicită de la Banca Naţională a Moldovei şi de la alte autorităţi de supraveghere a pieţei financiare
 11

informaţia cu privire la situaţia economică a instituţiilor financiare care intenţionează să participe sau care
participă la operaţiunile de recreditare.
Articolul 12. Destinaţia mijloacelor obţinute din
împrumuturile de stat
Mijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de
stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru:
a) sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale;
b) promovarea exporturilor;
c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară;
d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor situaţii excepţionale;
e) rambursarea prealabilă, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor existente şi a garanţiilor;
f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului de casă pe termen scurt al
Trezoreriei de Stat.
 12

Tema 5: Dreptul bugetar si bugetul public national

1. Aparitia, dezvoltarea si natura juridica a bugetului de stat
2. Dreptul bugetar. Raportul juridic bugetar
3. Continutul si cuprinsul bugetului public national
4. Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar
1) Aparitia, dezvoltarea si natura juridica a bugetului de stat
Etimologic, cuvintul buget isi are originea in latinescul bungo care insemna o punga cu bani. Ulterior in
Franta se utilizeau expresiile: bouge si bougette- punga. In Anglia prin budjet se intelegea marca de piele a
cancelarului tezaurului in care erau aduse doc referitoare la venituri. In tarile romane folosireabexpresiei
buget a fost introdusa prin regulamentele oragince din 1831-1832, unde se vorbea despre buge sau bugea.
Ele nu sau pastrat din cauza:
1. Multiplelor razboaielor
2. Falsificarea documentelor
De la 1812 situatia a devenit catastrofala, odata cu anexarea la Urss. Odata cu obtinerea independentei,
tinarul stat a avut necesiatea de a avea un buget de stat propriu. Bazele sistemului bugetar au fost puse prin
Legea sistemului bugetar. Art 3 mentiona ca bugetul de stat prin intermediul bugetului republican si
bugetelor locale exprima relatii economice dintre persoanele fizice,juridice si statul in vederea formarii si
folosirii centralizate a fondurilor de resurse banesti. Bugetul national este format din Bugetul de stat,
bugetele locale, conform art131 si fondul bugetului de asigurari obligatorii de stat. Dupa adoptarea
Constitutiei Rm . Au fost afectate de 2 acte normative: legea rm sitemul bugetar si procesul bugetar care a
fost abrogata, si este legea finantelor publice. Legea din 2000 sistemului de asigurari sociale. Legea privind
administratia publica locala : legea apl din 2006
Finantelor publice locale din 2003
In literatura de specialitate sau format mai multe definitii
Bugetule este un stat de prevedre a veniturilor si cheltuielilor pe perioada determinata, sau este un program
de cheltuieli ce urmeaza a se efectua un sir de venituri ce urmeaza a se realiza intro perioadaa determinata.
Legea franceza a contabilitatii, bugetul statului este un act de stabilire si autorizare ale veniturilor
sincheltuielilor anuale ale statului sau ale altor servicii publice. Conform prevederilor art3 acceasi lege prin
buget intelegem totaliatea veniturilor, cheltuielilor si a surselor de finanantatre destinate pentru satisfacerea
functiilor aut pub centrale si locale.
Exista mai multe teorii referitoare la bugetul de stat:
1. Bugetul de stat este un act adm, pentru ca atit veniturile, cit si cheltuielile bugetare sunt evaluari
realizate de agentul adm
2. Este un act legislativ fiindca este o decizie ce emana de la aut publice.
3. Este un act adm plus legislativ fiindca se considera ca bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act adm in partea creatoare de dispozitii individuale. Bugetul are natura
juridica directa fiindca se considera ca este adoptat prin legea bugetar anuala.
4. Bugetul este pur un plan financiar unde sunt reflectate toate cifrele referitoare la veniturile si
cheltuielile de stat.
 13

2) Dreptul bugeatar al RM poate fi determinat ca totalit normelor fin juridice ce regl relatiile ce apar in
legatura cu constituirea, repartizarea si utilizarea bugetulul pub nat.
Este format dintrun sir de institutii cercul lor fiind larg, la ele atribuindyse, raporturile ce satbilesc structura
sistemului bugetar, actele normative care reglementeaza cuantumurile banesti ale veniturilor si cheltuieleilor
fiecaruia dintre elementele sistemului bugetar. Vezi art33-35
Articolul 33. Relaţiile între bugetul de stat şi
bugetul asigurărilor sociale de stat
(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează prin:
a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli care,
potrivit legislaţiei în vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului asigurărilor sociale
de stat;
b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor bugetului asigurărilor sociale
de stat, în cazul în care resursele bugetului asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.
(2) Volumul transferurilor menţionate la alin.(1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia în domeniul
protecţiei sociale.
Articolul 34. Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile
asigurării obligatorii de asistenţă medicală
(1) Relaţiile între bugetul de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se realizează prin
transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane
pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat, precum şi prin alte transferuri cu
destinaţie specială pentru implementarea unor programe de sănătate.
(2) Volumul transferurilor menţionate la alin. (1) se stabileşte în conformitate cu legislaţia ce
reglementează sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi cu alte acte normative în
domeniul ocrotirii sănătăţii.
Articolul 35. Relaţiile între bugetul de stat
şi bugetele locale
(1) Relaţiile între bugetul de stat şi bugetele locale se realizează prin:
a) transferuri cu destinaţie generală;
b) transferuri cu destinaţie specială.
(2) Mecanismul, criteriile şi modul de stabilire a transferurilor interbugetare se reglementează de
legislaţia privind finanţele publice locale şi de alte acte normative.
Pe linga acestea din cadrul dr bugetar fac parte actele normative ale Guvernului, Ministerului de finante care
regl operatiunile de trezorarie precum si rap de p,dar si de executare a bugetului de stat. Avind acest obiect
de regl juridica, dreptul bigetar nu se suprapune regl privind impozitele, alte venituri bugetare sau ale
imprumutului de stat, ele numai se interpreteaza sau coreleaza. Relatiile sociale care apar in legatura cu
constituirea,repartizarea si utilizarea bugetului pub nat si care sunt regl de normele dr bugetar devin rap jur
bugetareat Spre deosebire de alte rap juridice financiare, rap bugetare prezinta anumite trasaturi:
1. Izvorul aparitiei va fi intotdeauna legea sau un act normativ cu valoare de lege( se adopta prin
deciziile aut pub locale).
2. Aceste rap apr in procesul,activitatii bugetare ale statului sau ale unit adm teritoriale.
3. Cercul specific al subiectelor rap juridice bugetare, satul si unit adm teriti
Org reprezenattive si executive
Intreprinderile de stat sau institutiile publice.
4. Aceste rap nu pot dura mai mult decit 1 an, decit cu o anumita exceptie 2015-2017.
 14

3) Continutul si cuprinsul bugetului public national

Bugetul statului nostru este format din 2 parti veniturile si cheltuielile bugetare.
Veniturile pub sint instituite in raport cu necesitatea repartitiei venitului nat, de stra ec nat, de gradul de
dezvoltare terit a tarii si de nivelul de dezvoltare a forteelor de productie.
Veniturile publice sint formate din venituri ordinare si extraordinare. Veniturile ordinare sunt acelea ce se
incaseaza cu regularitate, art28 vezi!
Articolul 28. Veniturile bugetare
(1) Veniturile bugetare se formează din:
a) impozite şi taxe;
b) contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;
c) granturi pentru susţinerea bugetului şi pentru proiectele finanţate din surse externe;
d) alte venituri prevăzute de legislaţie.
(2) Tipurile şi cotele impozitelor, taxelor şi altor venituri bugetare, modul de administrare a acestora, precum
şi delimitarea lor între componentele bugetului public naţional se stabilesc şi se reglementează de Codul fiscal şi de
alte acte legislative.
Impozitele sunt directe si indirecte.
Veniturile extraordinare sint acelea la care statul apeleaza numai in cazuri exceptionale si anume atunci cind
veniturile ordinare nu acopera integral cheltuielile bugetare.( vezi art 30)
Articolul 30. Sursele de finanţare
Sursele de finanţare se formează din:
a) operaţiuni cu instrumente ale datoriei;
[Art.30 lit.a) modificată prin LP242 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.48]
b) operaţiuni aferente vînzării şi privatizării patrimoniului public;
c) operaţiuni cu soldurile în conturile bugetului;
d) alte operaţiuni cu activele financiare şi cu datoriile bugetului.
avem operatiuni cu instrumente ale datoriei, care sunt imprumuturile si valorile mobiliare de stat. Sint
operatiuni aferente vinzarii patr pub, operatiuni cu soldurile in conturile bugetului, alte operatiuni cu activele
financiare si cu datoriile bugetului. Suplimentarea masei monetare printro noua emisiune monetara, vinzarea
unei parti din rezervele de aur ale statului.(RM nu)
Cheltuielile bugetare vezi art 29 !
Articolul 29. Cheltuielile bugetare
(1) Cheltuielile bugetare sînt determinate de alocaţiile bugetare specificate în legile/deciziile bugetare anuale şi
includ cheltuieli de personal, prestaţii sociale, cheltuieli de bunuri şi servicii, subvenţii şi transferuri, dobînzi,
cheltuieli destinate formării activelor fixe şi alte cheltuieli prevăzute de legislaţie.
(2) Cheltuielile bugetare se efectuează doar prin intermediul autorităţilor/instituţiilor bugetare.
(3) Delimitarea cheltuielilor între componentele bugetului public naţional se efectuează în funcţie de
competenţele şi responsabilităţile financiare prevăzute de legislaţie.
Cheltuieli de personal,prestatii sociale, chelt de bunuri si servicii, subventii si transferuri, dobinzi, cheltuieli
destinatem formarii activelor fixe si alte cheltuieli prevazute de legislatie.
Organizarea bugetara a statelor corespundde cu structura org adm terit a statului.(unitare si federative)
Exemple de state federative SUA
 15

4). Principiile si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor sistemului bugetar

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugeatr este indreptata la solutionarea urmat probleme de
baza:
1. De ai oferi statului si fiecarui organ acel volum de mijloace bugetare care sa asigurebindeplinirea
functiilor ce au fost atribuite.
2. Determinarea cheltuielilor bugetare ale statului si ale org adm publicen sa corespundsa sferelor lor de
activitate.
Procesul de realizare si reparitizare a veniturilor si cheltuielilornintre bugetele de diferite nivelurij se
stabileste in baza urmatoarelor principii:
1. Principiul regl uniforme sau centarlizat, care se exprima in stabilirea prin actelor normative a bazelor
comune care determina sistemul de venituri si chelt, ordinea de aprobare a normativelor de defalcari
sau conditiilor de utilizare a mijloacelor bugetar imprumutate.
2. Pr echilibrarii max posibil a bugetului ce consta intrun sistem de masuri elaboarte pentru inlaturarea
sau micsorarea deficitului bugetar.
3. Pr subordonarii adm care prevede ca din bugete se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta
fiecarui organ de stat de nivel corespunzator.
4. Pr teritorialitatii trecerrii in fond a veniturilor care se refera la constituirea bugetelor locale( nivelul1
si 2 sau central si local).
5. Pr autonomiei aut pub locale la repartizarea anumitor venituri si efectuarea anumitor cheltuieli. Sa
schimbe destinatia banilor la alta necesitate publica.
 16

Tema 6: Procedura bugetara

1. Notiunea si principiile
2. Elaborarea proiectului
3. Examinarea si adoptarea
4. Executarea bugetului de stat
5. Controlul si darea de seama privind executia bugetara
1) Notiunea si principiile procedurii bugetare
Conform Doctrinei, prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic
si normativ, infaptuite de organele specializate ale statului, in scopul elaborarii,aprobarii, executariii si
incheierii Bugetului public national.Aplicarea dr bugetar si a procedurii bugetare este guvernat de urmat
principii vezi art 5-13 aceeasi lege.
Conform prevederilor art3 aceeasi lege, procesul bugetar reprezinta consecutivitatea de elaborare,
examinare, adoptare, executare si raportare a bugetelor.
1. Principiul anualitatii art 5
Se aplica regl asa numitul exervcitiu bugetar anual( data de inceput si de sfirsit al executiei bugetare, in
asa stare ca Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Grecia , Olanda, Romania, RM. Exercitiul bugeatr
concorda cu anul calenadristic.
Pe cind in Canada, danemarca aglia, irac, japonia, incepe la 1apr- 31 martie. E mai favorabila
parlamentarii atrag mai mare atentie. Din punct de vedere al agriculturii.
Italia, suedia, pakistan 1 iulie- 30 iunie anul urmator.
In sua ,tailanda 1 oct- 30 sept anul uramtor.
2. Principiul Unitatii monetare. Toate operatiunile de incasari si plati bugetare se exprima in moneda
nationala.
3. Principiul unitatii, care mentioneaza ca toate resursele si cheltuielile aut si inst bugare se reflecta si
se efectueaza exclusiv in /din bugetul care se finat. In lit de spec paralel cu acest principiu se aplica
procedeul resp bugare, care paralel cu bugetl statului, se admit alaturat acestuia si alte bugete, cum ar
fi extraordinare, anexe, autonome. Vezi alin 2 art 7 .
bugetele extraordinare sint precticate cu caracter temporar pentru situatii exceptionale fiind alaturate
bugetului ordinar si aprobate de parlament odata cu acestea.
Bugetele anexe se adopta cu scopul de sporire a fondurilor banesti necesare anumitor ramuri: ec.agr.
De ex. Franta
Bugetele autonome : bugetele locale, BAS, Bugetul asigurarii obligatorii de stat
4. Universalitatii care ment ca toate inst si chel inst bugatere se reflecta in buget in sume brute.
Resursele bugetelor componenete ale bug public national sint destinate finantarii tuturor chelt
prevazute in bug respective. Fara a stabili relatii intre anumite tipuri de resuse si chelt( in lit de specil
acest principiu este introdus ca un pr aparte: pr neafectarii
5. Pr balansarii care mentioneaza ca orice buget trebuie sa fie balansat. Cheltuielie bugetare trebuie sa
fie egale cu veniturile plus sursele de finantare. (Deficit , adica ch.mai mari ca venituri sau excedent
bugetar, adica venituri mai mari ca cheltuieli). Ideal ar fi atunci cind exista un mic procent de deficit
bugetar. Echilibru-Urss doar pe hirtie, excedent-Sua, bombe incapacitatea de a gestiona corect banii.
Deficit, puterea executiva da solutii pentru depasirea deficitului.
6. Pr previzibilitatii si sustenabilitatii , politica bugetar fiscal si prgnozele macrobugetare pe tremen
mediu se elaboreaza in conf cu reg bugetar fuscake si se actulizeaza periodic pentru a asigura
stabiliatte macro economica si sustenabilitate fin pub pe termen mediu si lung.
7. Pr performantei care prevede ca resursele bugetrae se aloca si se utiliz in mod econom, eficient si
eficace, in concord cu pr bunei guveranri. Bugetele se elab si se raporteaza pe programe bazate pe
performanta.
8. Pr transparentei, proiectele de acte normative in domeniul finantelor pub se supun consulatrii publice
. Bug se elab , se aproba si se admn in mod transparent avind la baza: a)procesul bugetar bazat pe un
calendar bugetar si pe proceduri transparente, b) roluri si responsabiliati bine definite in procesul
bugeatar, informatie bugatrea cuprinzatoare aleboarat si prezentata publicului intro maniera clara si
accesibila.
Bugetele aprobate si rapiartele privind executarea lor se fac publice( pr. Publicitatii)
 17

9. Bugetele se ealboreaza se executa si se rapirteaza in baza unui sistem unic vezi art 27
10. Pr realitatii bugetare care spune ca trebuie sa fie luate in calcul cifrele cele mai reale la calcularea
venitului. Se admite cel putin 2 rectificari efectuate de Parlament.
 18

2) Elaborarea proiectului bugetului de stat

in Rm este rezervata Guvernului, cu toate ca lucrul de baza il face Ministerul Finantelor. Diferit de aceats i.
Anglia, proiectul bugetului este elaborat sub indrumarea Cancelarului tezaurului, iar in sua priuectul bug
federal este elaborat de un serviciu specual de pe linga presedentia statului. Di. Punct de vedere
metodologic, in etapa elab pr bug sint deosebit de importatnet evaluarea si calculul veniturilor bugatare,
metidele folosite i. Acest sens. Cele mai des metode utilizarevsint mtoda evaluariibdirecte si metoda
reportarii cu anumite majorqri q venit din anul precedent. Metoda eval drecte este preferabila deoarece ofera
oerspectiva estimarii reale. A venit cu de a fi sincera si temeinica, mai ales pentru calcularea impozitelor
directe. Netoda reportarii este mai operativa insa si utilitatea ei este conditionata de stabilirea proportiei cu
care se majoreaza cuantumul veniturilor raportate.
Art48-53.vezi Articolul 48. Cadrul bugetar pe termen mediu
(1) Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi îl
prezintă spre informare Parlamentului.
(2) Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanţelor, în comun cu alte autorităţi
publice responsabile, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege.
(3) Cadrul bugetar pe termen mediu cuprinde:
a) cadrul macroeconomic;
b) politica bugetar-fiscală;
c) cadrul macrobugetar;
d) cadrul de cheltuieli.
(4) Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care au
implicaţii asupra bugetului.
(5) Politica bugetar-fiscală include:
a) politica de venituri, inclusiv modificări ale impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind administrarea
veniturilor;
b) politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile stabilite în baza documentelor de planificare strategică;
c) politica în domeniul datoriei de stat şi al datoriei unităţilor administrativ-teritoriale;
[Art.48 al.(5), lit.c) modificată prin LP242 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.48]
d) analiza riscurilor bugetar-fiscale ce pot avea efect substanţial asupra situaţiei bugetar-fiscale.
(6) Cadrul macrobugetar, exprimat în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut, cuprinde:
a) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;
b) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia;
c) soldul primar al bugetului public naţional;
d) soldul bugetului public naţional şi al componentelor acestuia;
e) soldul datoriei de stat și al datoriei unităților administrativ-teritoriale, inclusiv interne și externe;
[Art.48 al.(6), lit.e) în redacția LP242 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.48]
f) soldul garanţiilor de stat și al garanțiilor unităților administrativ-teritoriale.
[Art.48 al.(6), lit.f) modificată prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16]
(7) Cadrul de cheltuieli conţine:
a) limitele sectoriale de cheltuieli ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia, inclusiv
transferurile interbugetare;
b) limitele de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţi publice centrale.
(8) Cadrul bugetar pe termen mediu poate conţine şi alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor le consideră
importante pentru reflectare în acest document.
(9) Informaţia prezentată în cadrul bugetar pe termen mediu reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari,
rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, precum şi prognozele pentru trei ani ulteriori.
Articolul 49. Limitele macrobugetare pe termen mediu
(1) Guvernul, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, prezintă Parlamentului spre aprobare proiectul legii
privind limitele macrobugetare pe termen mediu, exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern
brut. Limitele macrobugetare pe termen mediu se stabilesc pentru:
a) veniturile totale ale bugetului public naţional;
b) cheltuielile totale ale bugetului public naţional;
c) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional;
d) soldul bugetului public naţional.
(2) După aprobare de către Parlament, limitele specificate la alin. (1) lit. b)– d) nu pot fi depăşite:
 19

a) pentru anul bugetar viitor – cele exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut;
b) pentru următorii doi ani bugetari – cele exprimate ca pondere în produsul intern brut.
(3) În cazul în care politica bugetar-fiscală cuprinsă în cadrul bugetar pe termen mediu implică modificarea
şi/sau completarea legislaţiei, Guvernul prezintă Parlamentului proiectul de lege pentru modificarea şi/sau
completarea unor acte legislative.
(4) Proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu şi, după caz, proiectul legii privind
modificarea şi/sau completarea unor acte legislative se examinează şi se adoptă de Parlament în termenul
prevăzut de calendarul bugetar.
Articolul 50. Circulara privind elaborarea bugetelor
anuale
(1) Ministerul Finanţelor emite, anual, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, circulara privind
elaborarea propunerilor/proiectelor de buget adresată autorităţilor publice centrale şi locale.
(2) Circulara cuprinde particularităţi specifice privind elaborarea propunerilor/proiectelor de buget pe anul
bugetar respectiv.
(3) În baza circularei emise de Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale şi autorităţile executive locale
organizează procesul de elaborare a propunerilor/proiectelor de buget şi emit circularele corespunzătoare
adresate instituţiilor bugetare subordonate.
Articolul 51. Propunerile/proiectele de buget
(1) Autorităţile publice centrale elaborează şi prezintă Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta,
propuneri pentru elaborarea proiectului bugetului de stat.
(2) Autorităţile publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii sănătăţii elaborează,
corespunzător, proiectele bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală şi le prezintă pentru avizare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta.
(3) Autorităţile executive locale de toate nivelurile întocmesc proiectele bugetelor locale corespunzătoare, iar
autorităţile executive locale de nivelul al doilea întocmesc sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale, pe
care o prezintă pentru consultare Ministerului Finanţelor, în termenul stabilit de acesta.
(4) Propunerile/proiectele de buget cuprind indicatorii realizaţi în ultimii doi ani bugetari, rezultatele estimate
pentru anul bugetar curent, propunerile de buget pentru anul bugetar viitor şi estimările pentru doi ani ulteriori.
(5) Propunerile/proiectele de buget se elaborează şi se prezintă în conformitate cu metodologia de planificare
a bugetului, avînd la bază:
a) cadrul macroeconomic, politica bugetar-fiscală, politicile sectoriale, precum şi limitele de
cheltuieli/transferuri interbugetare, cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu;
b) performanţa realizată/asumată în cadrul programelor autorităţilor publice pe domeniile de competenţă;
c) particularităţile specifice cuprinse în circulara privind elaborarea bugetelor anuale.
(6) Procedura de elaborare a proiectelor bugetelor locale se reglementează prin Legea privind finanţele
publice locale.
Articolul 52. Examinarea şi consultarea propunerilor/
proiectelor de bugete
(1) Propunerile de buget ale autorităţilor publice centrale, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat,
proiectul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi sintezele consolidate ale proiectelor bugetelor
locale de nivelul întîi și al doilea se examinează de către Ministerul Finanţelor.
[Art.52 al.(1) modificat prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare 01.07.16]
(2) Rezultatele examinării propunerilor/proiectelor de buget se supun consultării cu autorităţile publice
corespunzătoare, în conformitate cu procedura stabilită de Ministerul Finanţelor.
(3) Dacă propunerile de buget nu respectă cerinţele specificate la art. 51 alin. (5), Ministerul Finanţelor
respinge propunerile de buget şi solicită ajustarea lor în termenul stabilit de acesta.
(4) Dacă autorităţile publice centrale nu aliniază propunerea de buget la cerinţele necesare în termenul
stabilit, Ministerul Finanţelor este în drept să ajusteze unilateral propunerea de buget cu includerea ulterioară în
proiectul legii bugetare anuale.
(5) Divergenţele nesoluţionate în cadrul consultărilor bugetare la Ministerul Finanţelor se soluţionează în
cadrul examinării proiectului legii bugetare anuale la Guvern.
(6) Procesul de examinare şi consultare a propunerilor la proiectele bugetelor locale se reglementează prin
Legеa privind finanţele publice locale.
Articolul 53. Legile bugetare anuale
(1) Ministerul Finanţelor, autorităţile publice centrale în domeniul protecţiei sociale şi în domeniul ocrotirii
 20

sănătăţii elaborează, corespunzător, proiectele legii anuale a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de
stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi le prezintă Guvernului spre examinare în
termenul prevăzut de calendarul bugetar.
(2) Legile bugetare anuale conţin prevederi generale privind aprobarea indicatorilor principali ai bugetelor
corespunzătoare şi reglementări specifice anului bugetar respectiv, precum şi anexe.
(3) Anexele la legea bugetului de stat cuprind:
a) indicatorii generali şi sursele de finanţare ale bugetului de stat;
b) componenţa veniturilor bugetului de stat;
c) bugetele autorităţilor publice centrale;
d) transferurile către bugetele locale, inclusiv investiţiile capitale;
e) alte date relevante.
(4) Anexele la legea bugetului asigurărilor sociale de stat cuprind:
a) sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat;
b) programele de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) alte date relevante.
(5) Anexele la legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cuprind:
a) sinteza fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
b) programele de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
c) alte date relevante.
(6) Nota informativă la proiectul legii bugetare anuale cuprinde informaţii de fundamentare a proiectului de
buget, inclusiv performanţa în cadrul programelor incluse în buget, factorii care au influenţat alocarea
resurselor, precum şi explicaţii privind eventualele abateri de la limitele de cheltuieli aprobate în cadrul bugetar
pe termen mediu. Informaţia prezentată în nota informativă la proiectul de buget reflectă rezultatele ultimilor
doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, indicatorii planificaţi pentru anul bugetar viitor
şi estimările pentru cel puţin doi ani ulteriori.
(7) Bugetele se prezintă spre aprobare conform clasificaţiei organizaţionale şi clasificaţiei programelor, precum
şi conform clasificaţiei economice pentru asigurarea controlului anumitor indicatori bugetari din partea
Parlamentului.
(8) Guvernul examinează şi aprobă proiectele legilor bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului în termenul
prevăzut de calendarul bugetar.
Anual in conformitate cu calendarul bugetar pina la data de 1 iunie, Guvernul aproba cadrul bugetar pe
termen mediu(cbt) si il prezinta spre formare parl. Cbtm cuprinde cadrul macroeconomic, care contine
informatii privind evolutia principalilior indicatori macroeconomici care au implicatie asuora bugetului.
Politica bugetar fiscala care include,,,de completat art 48
Cadrul macrobugetar care cuprinde …
Cadrul de cheltuieli care include …reflecta rezulattele ultimilor 2 ani, rez estimate pentru anul bugeatr
curent precum si prognozele pentru 3 ani. In total 6 ani.
Bugetele se prezinta spre aprobare conform clasificatiei bugetare, orgazita, precum si clas economica
pentru asigurarea controlului anumitor indicatori bugetari din prtea parlamentului. Guvernul examineaza
si aproba proiectul legii si il prezinta parlamantului pina la data de 15 oct al fiecarui an.
 21

3) Examinarea si adoptarea bugetului de stat

Responsabila de examinarea priectelor legilor bugetar anuale in parl este Comisia permanenta a parl in
domeniul ec si finantelor. Legile bugetar anuale se examineaza si se adopta in 2 lecturi:
1. Se examineaza si se audiaza raportul asupra proiectului. Indicatorii generali ai bugetului sunt
veniturile, cheltuielile, soldurile bugetului.
2. Proiectul legii se examineaza si se voteaza pe articole sau dupa caz in ansamblu. Modificarile
propuse de parl la proiectele legilor b anuale trebuie sa fie conforme principiilor si regulilor bugetar
fiscale stabilite de prezenta lege. Pina la data de 1 dec a fiecarui an parl adopta legea bug.anula. In
cazul in care parl nu reuseste sa adopte in acest termen sau conturat 2 metode
1/12 sau sa conduca executia conform cifrelor din anul precedent.
1/12 sunt bugete a caror venituri si cheltuieli reprezinta a 12 parte din cele propuse spre examinare
din legea bugetara care nu sa aprobat in termen. Se aproba de parlament si se pun in executie potrivit
necesitatii de continuitatte a executiei bugetului de stat.
In RM din anul precedent, astfel se aplica a 2 metoda.
art131 alin 3 Constitutia Rm (3) Dacă bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost
adoptate prin lege cu cel puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în
continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pînă la
adoptarea noilor bugete.
art 57 din lege.
Bugetul provizoriu
(1) Dacă legea/decizia bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte de expirarea
anului bugetar, administratorul de buget emite dispoziţia privind aplicarea bugetului provizoriu.
(2) Bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei
bugetare din anul precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului şi ţinînd
cont de următoarele particularităţi:
a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a fi
finalizate în anul bugetar curent;
b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia aprobată în buget pe
anul precedent.
(3) În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni
sau măsuri noi comparativ cu anul precedent.
(4) Finanţarea cheltuielilor bugetului provizoriu se efectuează cu respectarea procedurilor generale
privind executarea bugetului. Excepţie fac cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat/datoriei
unităţilor administrativ-teritoriale, care se efectuează în conformitate cu angajamentele asumate.
(5) Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare a legilor/deciziilor
bugetare anuale.
(6) Toate operaţiunile efectuate în contul bugetului provizoriu se transferă în contul bugetului
adoptat pe anul curent.
Prima metoda este mult mai eficienta din cauza corectitudinii mai ample.
 22

4) Executarea bugetului de stat

Avind in vedere aspectul teoretic si analiza prevederilor legale in vigoare procedura executiei bug este
compusa din etapele
1. Repartizarea trimestriala
2. Executia de venituri a bug
3. Executia de casa
4. Executia partii de cheltuieli
1. Conform art 59 in termen de 1 luna de la inceputul anului bugetar Mf elaboreaza si aproba
prognoze trimestriale a venitulyi si soldului. Pe parcusul anului bugetar Mf monitorizeaza
executarea bugetetlor in raport cu prognozele trimestrialensi intreprinde masuri in vederea
respectarii nuvelului aprobatval soldului bugetar. In termen de 30 de zile de la adoptarea legii
anuale , dar nu mai tirziu de 1 ian a anului bugetar administratorii de bugete elaboraeza prognoze
de lichiditati ale bugetelor coresp pe an cu repartizare lunara. Prognozele mentionate se
actualizeaza periodic cu respectarea nivelului trimestrual al soldului bugetar.
2. La colectarea veniturilor sint necesare o serie de acte si operatiuni,identificareavveniturilor si
bunirilor impozabile si taxabile si stabilirea oblig fata de bugetul de stat. Identificarea are loc prin
calcularea oblig bugetare de catre subiectele platitoare (pers juridice).
Calcularea si retinerea oblig bug de catre tertul platitor oentru unle venituri realizate de pers
fizice( contabilitatea intreprinderii
Calcularea oblig bug de catre org fiscale teritoriale( impozitul pentru bunurrile imobiliare,
impozitul pe avere)
Incasarea veniturilor bugetare realizata in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor
datorate bugetului de stat. Incasarea se realizeaza prin plata prin virament, plata in numerar,
platile electronice.
Urmarirea colectarii veniturilor bugeare care cuprinde o serie de masuri realizate de oeg fiscale,
bancare , financiare .
Colectarea veniturilor si a altor incasari aprobate in bugetele respective se asigura de catre adm
de venituri stabiliti prin actele normative care instituie aceste venituri.
Toate platile calculate , dar netransferate la bugetele componente ale bug pub nat pina la data
incheierii anului bugetar se incaseaza in contul bugetelor respective pe anul viitor.
3. Incasarile bugetelor componete ale bug pub nat si platile bug de stat si bug locale se efectueaza
prin sistemul trezorial conform metodei de casa: incasarea veniturilor, pastrarea si efecturea
platilor. Evedenta platilor bug prin sistemul trezorial se asigura prin conturi trezoriale bazate pe
clasificatia bugetara si pe planul de conturi contabile. Mf,Cnas,Cnam pot angaja banci
comercaile ce activeaza oe teritoriul Rm pentru efectuarea unir operatiunibce tin de executarea de
casa a bugetelor. Procedura de selectare a bancilor comercuale privins efectuarea carstor
oeratiuni se face 1/3 ani in conf cu legislatia achizitiilor publice. Inasarile si platile de la bugetele
componente ale Bpn in moneda nat se efctueaza prin virament prin contul unic trezorial(cut), iar
cele in valuta straina prin ..in conf cu legisl valutara.
4. In procesul executarii bugetelor aut/ instit bugetare efectueaza plati in limitele alocatiilor
bugetare si in conf cu prognozele de lichiditati ale bugetelor respective. Finantarea cheltuielilor
se efctueaza oe masura incasarii mijl banesti la conturile bugetelor cu respectarea urmat
orioritati:
Articolul 67. Plăţile bugetare
(1) În procesul executării bugetelor, autorităţile/instituţiile bugetare efectuează plăţi în limitele
alocaţiilor bugetare aprobate şi în conformitate cu prognozele de lichidităţi ale bugetelor.
(2) Finanţarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile
bugetului, cu respectarea următoarelor priorităţi:
a) onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-
teritoriale;
b) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizaţiilor, a compensaţiilor, a
alocaţiilor şi a ajutoarelor sociale;
b1) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane
 23

pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat;

[Art.67 al.(2), lit.b1) introdusă prin LP89 din 14.05.15, MO139-143/05.06.15 art.257]
c) cheltuielile pentru resursele termoenergetice;
d) cheltuielile din fondurile de urgenţă.
(3) La efectuarea altor cheltuieli decît cele stipulate la alin.(2), priorităţile de cheltuieli se stabilesc
de către conducătorul autorităţii/instituţiei bugetare.
(4) Plăţile legate de serviciul datoriei, inclusiv pentru obligaţiunile provenite din acordarea
garanţiilor, se efectuează în termenele şi în condiţiile angajamentelor asumate, indiferent de suma
aprobată în buget pentru acest scop.
(5) Toate plăţile executate pînă la data încheierii anului bugetar, indiferent de perioada pentru care
acestea se efectuează, se înregistrează şi se reflectă în evidenţa contabilă ca plăţi ale anului bugetar
curent.
(6) Datoriile autorităţilor/instituţiilor bugetare din anii precedenţi se achită de către acestea din
contul şi în limita bugetelor autorităţilor/instituţiilor respective aprobate pe anul bugetar curent.
Articolul 68. Plăţile în baza documentelor executorii
(1) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul
bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi din contul autorităţilor/instituţiilor
bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz,
autorităţilor/instituţiilor bugetare respective doar după rămînerea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti.
[Art.68 al.(1) sintagma „doar după rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti” declarată
neconstituțională prin HCC32 din 17.11.16, MO40-49/10.02.17 art.9; în vigoare 17.11.16]
(2) În cazul neexecutării documentului executoriu emis în baza unei hotărîri judecătoreşti
irevocabile în termen de 6 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului
judecătoresc iniţierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de executare.
[Art.68 al.(2) sintagma „în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile” declarată
neconstituțională prin HCC32 din 17.11.16, MO40-49/10.02.17 art.9; în vigoare 17.11.16]
(3) Plăţile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se
efectuează în limita bugetului aprobat al autorităţii/ instituţiei bugetare.
(4) Suma plăţilor pentru executare silită nu poate depăşi 20 la sută din bugetul aprobat al
autorităţii/instituţiei bugetare pe anul respectiv.
(41) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută în decurs de 10 zile din momentul
recepționării.
[Art.67 al.(41) introdus prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare
01.07.16]
(42) Onorariul executorului judecătoresc pentru executarea silită a documentului executoriu va fi
calculat în conformitate cu Codul de executare, dar nu va depăși 5 000 de lei.
[Art.67 al.(42) introdus prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare
01.07.16]
(43) Actele de executare silită ale executorului judecătoresc care nu corespund prevederilor legale
în vigoare și/sau nu sînt însoțite de documentul executoriu în original și de dovada expirării
termenului prevăzut la alin. (2) se restituie fără executare.
[Art.67 al.(43) introdus prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare
01.07.16]
(5) Pentru documentele executorii care au parvenit prin intermediul executorului judecătoresc cu
încălcarea procedurii stabilite la alin. (1) al prezentului articol, debitorul va fi scutit de plata
onorariului şi a altor cheltuieli de executare prevăzute la art. 36–41 din Codul de executare.
Articolul 69. Blocarea alocaţiilor bugetare
(1) În procesul executării bugetului, administratorii de bugete sînt autorizaţi să blocheze temporar
anumite alocaţii de la bugetul respectiv, cu excepţia plăţilor pentru deservirea datoriei de stat/datoriei
unităţilor administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:
[Art.69 al.(1) modificat prin LP242 din 29.12.15, MO20-24/29.01.16 art.48]
a) dacă analiza executării scontate a bugetelor atestă înrăutăţirea nivelului soldului bugetar,
aprobat prin legea/decizia bugetară anuală şi stabilit ca prognoze trimestriale în baza art. 59;
 24

b) dacă limitele de alocaţii în proiectul bugetului care urmează a fi aprobat sînt mai mici decît cele
din bugetul provizoriu care se execută;
c) dacă sînt iniţiate propuneri de reducere a alocaţiilor fie prin redistribuire, fie prin modificarea
bugetului.
(2) În perioada de blocare temporară a alocaţiilor, autorităţile/instituţiile bugetare nu îşi pot asuma
noi angajamente de cheltuieli.
(3) Blocarea alocaţiilor poate fi efectuată pe o perioadă ce nu depăşeşte 60 de zile, cu informarea
autorităţilor/instituţiilor bugetare şi a Guvernului sau, după caz, a consiliilor locale despre
circumstanţele ce au determinat această acţiune.
(4) În cazul în care acţiunile aferente blocării alocaţiilor nu asigură menţinerea soldului bugetar în
limitele stabilite de legea/decizia bugetară anuală, administratorii de bugete, în termen de cel puţin
20 de zile pînă la expirarea perioadei de blocare, întocmesc şi prezintă proiectul legii/deciziei privind
modificarea bugetului respectiv.
(5) Blocarea alocaţiilor efectuată în condiţiile alin. (1) se aplică pînă la adoptarea legii/deciziei
privind modificarea bugetelor respective.
 25

5) Controlul si darea de seama privind executia bugetara

Executia bug anual de stat este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabilei bugatre ca parte a
sistemului contabilui unificat al economiei nationale.evidenta contabila in sistemul bugetar se organizeaza in
baza legii contabilitati si in conf cu palnul de conturi contabile si cu metodologia elaborata si aprobata de
Mf. Executia bug pub nat presupune la fel ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sa se faca sub
controluk a unor institutiu publice cu raspunderi in activiatqtea buetara. Astfel parl Rm care efcetueaza
controlul politic, fapt ce reese din prevederile art 66 lit h din Constitutia Rm.
art 79 legea 181 prevede ca Auditul public extern
Modul de formare, gestionare şi utilizare a resurselor bugetului public naţional, precum şi de administrare a
patrimoniului public, se supune auditului public extern în conformitate cu legislaţia. !
(1) Inspectarea financiară se efectuează de către Inspecţia financiară din subordinea Ministerului Finanţelor în
baza regulamentului aprobat de către Guvern.
(2) În cadrul inspectărilor financiare este verificată activitatea economico-financiară, inclusiv prin investigări
operative şi analize documentare efectuate în baza informaţiilor privind eventuale încălcări ale legislaţiei sau fraude
în gestionarea şi utilizarea resurselor bugetare, în administrarea patrimoniului public, raportarea datoriei sectorului
public, disciplina preţurilor şi tarifelor reglementate de stat, în calcularea profitului net al întreprinderilor de
stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu cota de participare a statului, precum şi a dividendelor şi a defalcărilor
la buget a unei părţi a profitului net al acestora.
(3) Inspectarea financiară se iniţiază:
a) la solicitarea Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, a Parlamentului, a Guvernului, a Curţii de Conturi, a
organelor de drept;
b) în baza solicitărilor, petiţiilor şi informaţiilor parvenite, inclusiv de la autorităţile publice centrale şi locale,
precum şi în baza analizei riscurilor şi cost-eficienţei;
c) de către Ministerul Finanţelor, care prin intermediul Inspecţiei financiare programează inspectări financiare în
funcţie de riscurile evaluate aferente activităţilor procesului bugetar şi subiectelor menţionate la alin. (2).
(4) Inspectării financiare pot fi supuse:
a) autorităţile/instituţiile bugetare;
b) întreprinderile de stat/municipale, societăţile comerciale în al căror capital social statul deţine o cotă-parte nu
mai mică de 25 la sută, precum şi persoanele afiliate acestora;
c) alte persoane fizice şi juridice care gestionează/beneficiază de resurse financiare şi/sau patrimoniu de la
entităţile specificate la lit. a) şi b).
(5) Autorităţile/instituţiile publice la autogestiune şi autorităţile bugetare independente pot fi supuse inspectării
financiare doar la solicitarea organelor de drept sau a Parlamentului.
Conform prevedrilor legale operatiile legate de gestionarea finatelor publice, de catre aut pub fac obiect al
controlului financiarb public intern, fapt ce reese din art 57 aceesi lege.
Articolul 57. Bugetul provizoriu
(1) Dacă legea/decizia bugetară anuală nu este adoptată cu cel puţin trei zile înainte de expirarea anului bugetar,
administratorul de buget emite dispoziţia privind aplicarea bugetului provizoriu.
(2) Bugetul provizoriu se formează şi se execută în corespundere cu prevederile legii/deciziei bugetare din anul
precedent, luînd în considerare modificările operate pe parcursul anului şi ţinînd cont de următoarele particularităţi:
a) excluderea sau reducerea volumului programelor de cheltuieli finalizate sau care urmează a fi finalizate în anul
bugetar curent;
b) stabilirea soldului bugetului la un nivel ce nu va depăşi valoarea acestuia aprobată în buget pe anul precedent.
(3) În perioada aplicării bugetului provizoriu nu se permite efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni sau măsuri noi
comparativ cu anul precedent.
(4) Finanţarea cheltuielilor bugetului provizoriu se efectuează cu respectarea procedurilor generale privind
executarea bugetului. Excepţie fac cheltuielile legate de serviciul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-
teritoriale, care se efectuează în conformitate cu angajamentele asumate.
(5) Valabilitatea bugetului provizoriu încetează odată cu punerea în aplicare a legilor/deciziilor bugetare anuale.
(6) Toate operaţiunile efectuate în contul bugetului provizoriu se transferă în contul bugetului adoptat pe anul
curent.
Monitoringului financiar se supun:
a) autorităţile/instituţiile publice la autogestiune, cu excepţia celor responsabile exclusiv faţă de Parlament;
b) întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public.
Articolul 76. Responsabilitatea pentru monitoringul financiar
 26

(1) Monitoringul financiar al activității autorităților publice la autogestiune, întreprinderilor de stat și societăților
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat se efectuează de către Ministerul Finanțelor.
(2) Organele centrale de specialitate ale administrației publice și alte autorități administrative asigură
supravegherea activității și eficiența utilizării patrimoniului instituțiilor publice la autogestiune, întreprinderilor de
stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, care activează în domeniul de competență al
acestora.
(3) Monitoringul financiar al activității instituțiilor publice la autogestiune, întreprinderilor municipale și
societăților comerciale în care autoritățile administrației publice locale au calitatea de fondator sau dețin cota
majoritară în capitalul social se efectuează de către autoritățile administrației publice locale.
(4) Procedurile și cerințele specifice privind efectuarea monitoringului financiar al activității autorităților publice la
autogestiune, întreprinderilor de stat/municipale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public se
elaborează de către Ministerul Finanțelor, în comun cu organul abilitat cu administrarea și deetatizarea
patrimoniului public, și se aprobă de Guvern.
(5) Rezultatele monitoringului financiar se prezintă autorităților publice competente și Guvernului și se iau în
considerare în procesul de luare a deciziilor privind administrarea și deetatizarea patrimoniului public.
Mf,cnas,cnam intocmesc si publica lunar rapoarte privind executarea bug pe care le administeaza. Rap
privind efectuarea bug pub nat se intocmeste si se publica lunarb de catre Mf. Guvernul prezinta
parlamentului raportul semianual privind executarea bug pub nat pina la data de 15 august. Rap anuale
privind executarea bug de stat se intocmeste de catre Mf si se prezinta guvernului, iar ulterior parl spre
aprobare pina la data de 1 iunie. Rap prezentate de Guvern se examineaza de catre Parl si se aproba pina la
data de 15 iulie . Rap anuale privind executarea bugetelor se prezibta in forrmat comparabil cu formatil bug
aprobate si cuprin vezi art 73
Articolul 73. Rapoartele anuale privind executarea
bugetelor
(1) Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective şi se prezintă
Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.
(2) Rapoartele prezentate de Guvern se examinează de către Parlament şi se aprobă în termenul prevăzut de
calendarul bugetar.
(3) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor locale pentru anul bugetar încheiat se întocmesc de către
autorităţile executive locale şi se aprobă de către consiliile locale în termenul prevăzut de calendarul bugetar.
(4) Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor
aprobate şi cuprind:
a) caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respectiv, dinamica şi tendinţele indicatorilor în comparaţie cu
anii precedenţi;
b) evaluarea implementării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările prevăzute în buget, precum
şi explicaţii privind eventuale abateri de la limitele macrobugetare pe termen mediu;
c) nivelul de executare a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare în raport cu indicatorii planificaţi, cu
executarea din anul precedent şi cu explicarea cauzelor devierilor;
d) explicaţii la modificările bugetare efectuate pe parcursul anului;
e) nivelul datoriei de stat/datoriei unităţilor administrativ-teritoriale în raport cu limitele stabilite;
f) nivelul de realizare a performanţei în cadrul programelor;
g) alte informaţii relevante.
(5) La examinarea şi prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de stat, a
bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală participă autorităţile
publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind implementarea programelor şi performanţa realizată
în domeniile de competenţă.
(6) După aprobarea de către Parlament/consiliile locale, rapoartele anuale se publică în modul şi în termenul
stabilit de legislaţie.