GHID

PENTRU
TĂTICI

Castraveţ Maria, gr. 15
 CUPRINS:

I. Rolul tăticilor în dezvoltarea copiilor

II. Mămicile şi tăticii: stiluri diferite de educaţie

III. Impactul relaţiei mamă­tată asupra bunăstării copilului

IV. Impactul tăticilor asupra dezvoltării abilităţilor
cognitive  şi dobândirii educaţiei

V. Impactul tăticilor asupra bunăstării psihologice şi
comportamentului social al copilului

VI. Sfaturi pentru tătici: 16 lucruri pe care le puteţi face
pentru  partenerele voastre însărcinate

VII. Grija faţă de proaspăta mămică

VIII. Activităţi pentru taţii şi copii lor de până la 2 ani

IX. Activităţi pentru taţi şi copiii lor de doi­trei ani

X. Activităţi pentru taţi şi copiii lor mai mari de patru ani

XI. Sfaturi pentru taţi
 I. Rolul tăticilor în dezvoltarea copiilor

Savanţii au confirmat un lucru pe care majoritatea
părinţilor şi educatorilor îl cunosc de mult – taţii au o influenţă
deosebit  de mare asupra copiilor. Ştiinţa a demonstrat că
primele  experienţe ale copilului determină modul în care se
dezvoltă creierul lui, iar toţi cei care îl îngrijesc influenţează
modul în care învaţă, gândeşte şi se comportă pe parcursul
întregii vieţi.

Dr. David Popenoe spunea: ”Taţii sunt mult mai mult
decât doar ‘cel de­al doilea adult’ în casă”.  Taţii implicaţi aduc
beneficii pozitive asupra copiilor lor, ceea ce nu poate aduce
nici o altă persoană prezentă într­o familie. Taţii au un
impact direct asupra bunăstării copiilor lor. [4, pag.11]

În prezent, taţii rareori pot să petreacă mult
timp cu copiii.

Posibilitatea de a se implica în dezvoltarea
copilului este un mare privilegiu. Taţilor le re­
vine  o  responsabilitate  mare  şi,  după  cum  o
demonstrează studiile, prezenţa lor are un impact
deosebit asupra copilului. Cercetările au constatat
că atunci când taţii se implică în viaţa copiilor
lor, aceştia sunt mai independenţi, mai încrezuţi
şi au mai multe şanse de succes când încep să
frecventeze şcoala. Copiii şi întreaga familie au
foarte mult de câştigat în urma implicării taţilor
în educaţia copiilor. [1, pag. 1]

3
II. Mamicile şi tăticii: stiluri diferite de educaţie

Mamele şi taţii educă în mod diferit. Această diferenţă aduce beneficii însemnate
pentru  copil,  oferindu­i  experienţe  importante  şi  variate.  Taţii  au  un  stil  distinct  de
comunicare şi interacţiune cu copilul. La numai opt săptămâni de la naştere, copilul face
deosebire între mamă şi tată atunci când comunică cu ei.

 Diversitatea interacţiunilor îi oferă copilului experienţe mai complexe, mai bo­
gate de interacţiuni contrastante. De la o vârstă fragedă, copilul învaţă că bărbaţii şi fe­
meile se deosebesc şi că ei au o atitudine diferită faţă de viaţă, de alţi adulţi şi faţă de
copii. [1, pag. 1]

III. Impactul relaţiei mamă-tată asupra bunăstării

copilului

Într­adevăr, calitatea relaţiei
afectează comportamentul am­
Una dintre cele mai importante influenţe pe care le bilor părinţi. Ei sunt mult mai
poate avea un tată asupra copilului său este indirect – responsabili,  afectuoşi  şi
taţii influenţează copiii săi în ceea mai mare parte prin confidenţi cu copiii săi; mai
intermediul calităţii relaţiei lor cu mama copilului. Un controlaţi în ceea ce priveşte
tată care are relaţii bune cu mama copilului său poate copiii mici; mai confidenţi cu
fi cu mult mai implicat, poate petrece mai mult timp adolescenţii care urmează să
cu copilul său şi să aibă copii care sunt mai sănătoşi crească şi care vor avea nevoie
din punct de vedere psihologic şi emoţional. Similar, o de sprijin emoţional.
mamă care se simte susţinută de tatăl copilului său şi [5, pag. 318­325]
care se bucură de beneficiile unei relaţii, este cu mult
mai probabil să fie o mamă mai bună.

4
 IV. Impactul tăticilor asupra dezvoltării abilităţilor cognitive şi
dobândirii educaţiei

Copiii  cu  tătici

implicaţi, grijulii şi Copiii mici care dispun de
tătici implicaţi încep şcoala
care se joacă cu ei, au cu o mai înaltă pregătire
rezultate educaţionale academică. Ei sunt mult
mai bune. Un număr mai răbdători şi pot trece
uşor peste stres şi frustraţie
de studii sugerează că din mediul şcolar, decât
taţii care sunt implicaţi copiii cu tătici mai puţin
implicaţi. [8]
în creşterea şi educarea
copiilor mici, au copii
cu un IQ mai mare, cu Influenţa unui tată implicat
asupra achiziţiilor academice De exemplu, un studiu al
capacităţi cognitive şi se extinde în adolescenţă şi Departamentului  de
lingvistice mai bune. în vârsta adultului tânăr. Nu­ Educaţie  din  Statele
meroase studii au găsit că un Unite  ale  Americii  a
[8] constatat că un tată bio­
stil  activ  şi  educativ  din
partea tatălui este asociat cu logic implicat la maxim
o  mai  bună  capacitate are copii care sunt 43%
verbală,  o  mai  bună mai capabili să ia note
funcţionalitate intelectuală şi de 10 şi 33% mai puţin
achiziţii academice printre capabili ca să repete anul
adolescenţi. [2, pag. 843] de studiu.[7]

5
 V. Impactul tăticilor asupra bunăstării psihologice şi
comportamentului social al copilului

Chiar  din  momentul  naşterii,  copiii  care  au

tătici implicaţi sunt mult mai securizaţi emoţional, mai
capabili să exploreze mediul înconjurător, şi, crescând
mai mari, au conexiuni sociale cu semenii lor. Aceşti
copii sunt mai puţin capabili să aibă probleme acasă,
la  şcoală  sau  în  vecinătate.  Copiii  care  primesc
afecţiune la nivel înalt din partea tăticilor lor (de ex­
emplu copiii ai căror tătici răspund imediat la plânsul
lor şi care se joacă împreună) sunt mai ataşaţi; aceasta
înseamnă că ei pot explora mediul comfortabil când
un părinte este aproape de el şi poate accepta mai uşor
o separare de părinţii lor. Un număr de studii arată că
ei sunt de asemenea mai sociabili cu alţi copii în pri­
ma copilărie.
[8]
Felul în care tăticii se joacă cu copii lor la fel
are un important impact asupra dezvoltării emoţionale
şi sociale a copilului. Tăticii îşi petrec timpul cu copiii
lor  mai  mult  folosind  activităţi  de  joacă,  ceea  ce
mamele mai rar fac.

Din aceste interacţiuni, copiii învaţă cum să­şi controleze emoţiile şi comportamen­
tul. Vorbind la general, tăticii tind să promoveze independenţa şi o orientare spre lumea
dinafară.  Ca  rezultat,  aceşti  copii  se  simt  mai  comfortabil  în  explorarea  lumii
înconjurătoare, ei fiind mai controlaţi şi având un comportament pro­social.

Un studiu arată că copiii care au bune relaţii cu taţii lor, sunt mai puţin dispuşi să
experimenteze depresia sau să aibă tendinţa de a minţi. Tot acelaşi studiu arată că băieţii
cu taţi implicaţi au mai puţine probleme comportamentale la şcoală şi fetele au o apreciere
de sine mai mare. [6]

Alte numeroase studii arată că copiii care trăiesc împreună cu taţii lor au o condiţie
fizică şi emoţională mai bună, au abilităţi academice înalte, au capacitate mai înaltă de a
evita drogurile, violenţa şi comportamentul delicvent.[3]

6
VI. Sfaturi pentru tătici: 17
lucruri pe care le puteţi face
pentru partenerele voastre
însărcinate
1.Mergeţi cu partenera dumneavoastră la
vizitele prenatale. Inima copilului începe să
bată 22 zile mai târziu după concepţie, sau
în a 5­a săptămână de sarcină, deci puteţi
auzi  bătăile  inimii  copilului
dumneavoastră.  În  al  doilea  trimestru
mergeţi cu partenera la ultrasonografie.
Acolo puteţi vedea  mânuţele copilului,
picioarele, etc. Chiar puteţi afla sexul copil­
ului. Pe durata trimestrului trei, întrebaţi
cum  puteţi  fi  de  folos  în  timpul
travaliului/naşterii.
2. Priviţi casete video, audiaţi, exploraţi
internetul sau citiţi cărţi despre  dezvoltarea
prenatală, naştere, cât şi informaţii despre
cum e să devii tată.
3. Ajutaţi planificarea venirii pe lume a
copilului.  Vorbiţi  cu  partenera
dumneavoastră despre ceea ce doriţi ambii
pentru copilul vostru.
4. Mergeţi la lecţii care vă vor învăţa pe
dumneavoastră şi partenera dumneavoastră
despre venirea pe lume a unui copil.
5. Ajutaţi­vă partenera să rămână sănătoasă pe
durata sarcinei. Ajutaţi­o să consume mâncare
sănătoasă. Consumaţi şi dumneavoastră ali­
mente sănătoase.
6. Ajutaţi­vă partenera să stea departe de alcool
şi  alte  substanţe  nocive  pe  durata  sarcinei.
Încurajaţi­o să consume sucuri şi lapte.
7. Ajutaţi­vă partenera să stea departe de medi­
camentele care nu sunt binevenite în sarcină.
Consultaţi doctorul înainte să ia orice fel de
medicament.
8.Aveţi grijă ca partenera dumneavoastră să
stea departe de producte dăunătoare din casă
cum sunt: curăţători chimici, vopsea, insecti­
cide. Aceste chimicale pot dăuna sănătăţii vii­
torului bebeluş.
9. Faceţi exerciţii fizice uşoare pe durata sarci­
nei. Mergeţi sau înotaţi împreună.Ambele feluri
de exerciţii sunt înafara oricărui pericol şi fo­
lositoare ambilor parteneri.
7
10. Aveţi grijă ca partenera dumneavoastră să se odihnească îndea­
juns. Ajutaţi­o cu treburile casnice. Încurajaţi­o să facă exerciţii de
relaxare şi faceţi şi dumneavoastră cu ea. Stresul poate fi dăunător
atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Dacă simţiţi că sunteţi nervos,
mergeţi să faceţi consiliere. Nu folosiţi forţa fizică, intimidarea, co­
mentarii usturătoare, sau comportament abuziv. Acestea nu sunt com­
portamente binevenite nici pentru relaţia cu partenera, nici pentru
viitorul copil.

11. Înţelegeţi diferitele schimbări care apar pe durata sarcinei. Sarci­
na provoacă schimbări pentru felul în care femeia se simte în ceea ce
priveşte schimbările corpului său.

12.  Acceptaţi  alegerea  partenerei  în  ceea  ce  priveşte  cum  să

hrănească copilul. Laptele matern este cel mai bun pentru copil. Dacă
ea alege să nu alăpteze, vă puteţi implica în hrănirea copilului cu
uşurinţă.

13. Atunci când copilul reacţionează, oferiţi­i un feedback. Copilul
învaţă cu uşurinţă acest joc al răspunsurilor din partea dumneavostră.
Vorbiţi şi cântaţi­i copilului dumneavostră.

14. Găsiţi lecţii în ceea ce priveşte masajul pe care trebuie să îl faceţi
copilului nou­născut  şi antrenaţi­vă împreună cu partenera.

15. Învăţaţi cum să­i faceţi băiţă copilului mic, cum să îl hrăniţi, cum
să­l ţineţi în braţe. Toate aceste activităţi vor construi o legătură
strânsă între tată şi copil.

16. Găsiţi un grup al proaspeţilor tătici sau vorbiţi cu bărbaţi care au
un copil sau urmează să aibă. Împărtăşiţi sentimentele, ideile în ceea
ce priveşte susţinerea soţiei însărcinate.

17. Odată ce copilul s­a născut, ţineţi­l în braţe şi uitaţi­vă în ochii
lui. Dacă aţi vorbit cu bebeluşul înainte de naştere, vorbiţi cu el şi
după naştere, atunci copilul dumneavoastră probabil vă va recunoaşte
vocea.

8
 VII. Grija faţă de proaspăta mămică

Primele  săptămâni
acasă cu copilul nou­
născut  sunt  adesea
● Învăţaţi repede cum să schimbaţi scutecele, cum să vă calmaţi
însoţite de sentimente
copilul  când  plânge.  Arătaţi  mamei  că  se  poate  baza  pe
cum ar fi insuficienţa
dumneavostră.
de somn, frustrare, etc.
● Susţineţi­o spunându­i că se descurcă bine şi că este o mamă
În  general  această
bună.
perioadă este mai grea
● Ajutaţi­o să doarmă mai bine, reacţionând la plânsul copilului
pentru mame. Ea se
noaptea şi calmându­l.
reface după naştere sau
● Asiguraţi­o că veţi trece peste aceste obstacole împreună. Fiţi
după naşterea cu aju­
constructivi, pozitivi şi încercaţi să­i construiţi încrederea în
torul  cezarianei  şi
dumneavoastră.
alăptând  nou­
● Când copilul este calm, reamintiţi­i despre miracolul care s­a
născutul.Toate acestea
întâmplat datorită ei. Împreună admiraţi mânuţele copilului,
o pot face să se simtă
degetele, picioruşele, năsucul şi vorbiţi despre viitorul lui: pri­
rău, obosită. De aceea,
ma zi la şcoală şi alte întâmplări din viitorul lui/ei.
tăticii trebuie să aibă
grijă  de  proapăta
mămică în special în
prima săptămână după
naştere. Iata câteva sfa­
turi:

9
VIII. Activităţi pentru taţii şi copiii lor de până la 2 ani

1. Copilului îi place ca tata să­l strângă la piept.
Legănatul, îmbăţişarea îi ajută copilului să
simtă siguranţă. Încurajaţi contactul fizic.
2. Vorbiţi  cu  copilul  dumneavoastră.  Vocea
tatălui  se  deosebeşte  de  vocea  mamei.
Bebeluşii  deosebesc  vocile  din  primele
săptămâni de viaţă. Ei se învaţă să aibă încre­
dere  în  dumneavoastră,  auzindu­vă  vocea.
Numiţi  obiectele  pe  care  le  vede  copilul.
Aceasta  îi  va  ajuta  copilului  să  înţeleagă
legătura  dintre  obiecte  şi  denumirea  lor.
Încurajaţi comunicarea verbală.
3. Copilului îi place când tatăl îl ridică şi îl gâdilă
cu drag. Acest lucru îl încântă şi, totodată, el
înţelege că tata este aproape şi că are grijă de
dânsul. El învaţă să fie încrezător şi să se simtă
în siguranţă.
4. Cântaţi­i  copilului  cântecele  lui  preferate.
Copiilor le place să asculte acelaşi cântec de
mai multe ori. Inventaţi propriile cântecele.
Copiilor le plac cântecele însoţite de mişcări şi
gesturi.
5. Spuneţi­i copilului cât mai des „te iubesc”.
Copilul       dumneavoastră trebuie să ştie, din
primele zile de viaţă, că el este o persoană
specială.  Nu  încetaţi  niciodată  să  o  faceţi.
Iniţiaţi activităţi care să vă ajute să comunicaţi
în  mod  diferit  mesajul  „te  iubesc”,  fiind
conştienţi de faptul că cea mai bună modalitate

10
6.  Vorbiţi cu copilul în timp ce vă plimbaţi. Arătaţi cu degetul diferite obiecte şi
numiţi­le. Descrieţi ce vedeţi în jur. Lăsaţi copilul să observe cum interacţionaţi cu
alţi copii şi cu adulţii. Aceasta îl va incuraja să interacţioneze şi el.

7.  Copilului îi va place să vă privească şi să vă imite. Aşezaţi­vă lângă el pe podea şi

faceţi mişcări cat mai amuzante încurajaţi copilul să le repete.

8.  Vorbiţi cu copilul în timp ce vă plimbaţi. Arătaţi cu degetul diferite obiecte şi
numiţi­le. Descrieţi ce vedeţi în jur. Lăsaţi copilul să observe cum interacţionaţi cu
alti copii şi cu adulţii.  Aceasta îl va încuraja sa interacţioneze cu alţii.

9.  Citiţi! Una dintre cele mai importante activităţi pe care o puteţi face cu copilul
dumneavoastră, chiar din primele săptămâni de viaţă ale acestuia, este cititul.
Aşezaţi copilul pe genunchii dumneavoastră, ca să îi fie cât mai comod. Alegeţi
cărţi cu pagini de carton, cu imagini viu colorate. Arătaţi­i cu degetul obiectele
reprezentate şi numiţi­le. Descrieţi ce este reprezentat pe desen; astfel, veţi învăţa
nou­născutul că cititul este o ocupaţie care îl apropie de tată. în acelaşi timp, îl veţi
face să se simtă confortabil în apropierea cărţilor. Copilul va înţelege instinctiv că
cărţile constituie o parte foarte interesantă a vieţii sale. Pe măsură ce copilul se
apropie de vârsta de un an, el începe să­şi dezvolte abilităţile lingvistice, iar cititul
este una dintre cele mai bune modalităţi pentru a cataliza acest proces. Cititul,
ţinutul copilului pe genunchi sau în braţe, comunicarea cu el sunt trei activităţi
foarte importante care favorizează dezvoltarea sănătoasă a copilului.

11
IX. Activităţi pentru taţi şi copiii lor de
doi­trei ani

1.  Oferiţi­i copilului un loc sigur unde el să poată să
se joace şi să alerge. Scoateţi copilul din casă cât
mai  des,  ca  să  alerge  prin  curte  sau  în  parc.
încurajaţi­1 să sară, să se caţăre, să se rostogolească
la  vale,  în  măsura  în  care  îi  permite  vârsta.
Încurajaţi copilul să testeze limitele într­un mod
sănătos şi rezonabil. Aceasta îi va dezvolta încrede­
rea şi îl va învăţa cum să îşi asume riscuri rezona­
bile în viaţă.
2.  Citiţi­i copilului în fiecare zi; citiţi cărţi, reviste etc.
Ajutaţi­i copilului să înţeleagă că cititul constituie o parte indispensabilă a vieţii.
Chiar şi taţii care nu prea preferă să citească pot inventa povestioare despre fiecare
desen. Este important ca tatăl şi copilul să fie apropiaţi, copilul să­1 audă pe tată
vorbind şi să observe că cuvintele corespund desenelor şi se îmbină în istorii.

3.  Jucaţi­vă cu mingea, învăţaţi copilul
să  o  prindă,  să  o  arunce  şi  să  o
lovească cu piciorul, după cum îi
permite vârsta. Astfel, copilul îşi va
dezvolta coordonarea mişcărilor şi
se  va  distra,  jucându­se  cu  tata.
Aceste jocuri pot fi integrate în jo­
curile zilnice la aer liber.
4.  Spuneţi mereu: „te iubesc".
5.  Încurajaţi  copilul  să  vă  pună
întrebări.  Răspundeţi  prin  fraze
scurte şi simple. Grupurile formate
din taţi şi copii pot încuraja astfel de
interacţiuni. Învăţaţi copilul ce cu­
vinte sunt acceptabile şi ce cuvinte
nu trebuie folosite.
6.  Învăţaţi copilul că bunătatea,
delicateţea şi onestitatea sunt un-
ele dintre cele mai importante lu-
cruri din lume.
12
Faceţi astfel, încât copilul să ştie la ce vă
aşteptaţi şi de ce. Copiii trebuie să ştie spre
ce idealuri trebuie să tindă.
7. Creaţi secrete mici, nostime sau distractive
împreună cu copilul dumneavoastră.
Descoperiţi un loc despre care ştiţi numai
voi doi şi mai mult nimeni. Inventaţi o
strângere de mână secretă sau o glumă.
Aceste mici secrete ajută la stabilirea unei
legături puternice între tată şi copil şi îl fac
pe copil să se simtă special şi important.
8. Participaţi la activităţile preferate ale copil-
ului dumneavoastră: săriţi prin băltoace,
desenaţi pe asfalt sau înscenaţi istorioare.
X. Activităţi pentru taţi şi copiii lor mai mari de patru ani

1.  În timpul meselor, întrebaţi copilul ce evenimente
plăcute s­au petrecut pe parcursul zilei. La rândul
dumneavoastră, răspundeţi la aceeaşi întrebare.
2.  Plimbaţi­vă cu copilul. Priviţi atent cum se joacă
copilul dumneavoastră.
3.  Încurajaţi copilul cât mai mult şi lăudaţi­1.
4.  Întrebaţi copilul ce ar vrea să afle nou şi planificaţi
cum să îl învăţaţi.
5.  Învăţaţi  fiica  şi  fiul  cum  să  facă  o  „muncă  de
bărbat",  cum  ar  fi  reparaţia  maşinii  sau  bătutul
cuielor.
6.  Mergeţi în mod sistematic la bibliotecă şi discutaţi
despre  cărţile  preferate.  Ajutaţi­i  copilului  să
înţeleagă cât de utilă poate fi lectura.
7.  Oferiţi­i copilului şansa de a vedea cât de mult vă
place să citiţi cărţi sau reviste. Vorbiţi cu copilul
dumneavoastră despre scopuri şi vise.
8.  Iniţiaţi discuţii cu copilul dumneavoastră despre
ceea ce ar vrea să devină când vor creşte mari şi
organizaţi excursii tematice.
9.  Ascultaţi  muzica  preferată  a  copilului
dumneavoastră. Ajutaţi­i copilului să­şi dezvolte
gustul şi să înţeleagă diferite stiluri muzicale.
10. Iniţiaţi activităţi care să vă facă să râdeţi împreună.
11. Povestiţi­i  copilului  dumneavoastră  istorii  din
copilărie. Povestiţi­i despre greşelile dumneavoastră
şi despre lucrurile bune pe care le­aţi făcut.
12. Ajutaţi­i copilului să­şi dezvolte imaginaţia şi lim­
bajul, inventând istorii împreună. începeţi o poveste
şi rugaţi­1 să o continue.
13. Faceţi  cunoştinţă  cu  prietenii  copilului
dumneavoastră şi manifestaţi interes faţă de ei.

13
 XI. Sfaturi pentru taţi
1. Respectă mama copilului tău
Unul dintre cele mai bune lucruri pe care un tată le poate face pentur copilul său este să îşi re­
specte partenera/mama copilului. Dacă sunteţi căsătorit, păstraţi o relaţie sănătoasă şi strânsă cu
soţia dumneavoastră. Dacă nu sunteţi căsătorit, oricum trebuie să deveniţi un suport pentru mama
copilului dumneavoastră. Un tată şi o mamă care se respectă unul pe celălalt, îl fac pe copil să
creadă că el trăieşte într­un mediu securizat. Atunci când părinţii se înţeleg bine, este mai uşor
pentru copil să se simtă acceptat şi respectat.
2. Petreceţi timp cu copilul
Felul în care un tată îşi petrece timpul cu copilul său, îl face pe copil să se simtă important. Copi­
ii cresc foarte repede, de aceea pierderea oricărei oportunităţi de a petrece timp cu copilul poate
fi radicală. Sacrificaţi alte ocupaţii şi fiţi alături de copil.
3. Câştigă dreptul de a fi auzit
De multe ori, singura dată când un tată vorbeşte cu copilul său, este atunci când a greşit cu ceva.
De aceea, mulţi copii se sperie atunci când mama îi zice copilului: ”Tatăl tău vrea să vorbească
ceva cu tine”. Începeţi să vorbiţi cu copilul dumneavoastră atunci când este înă foarte mic, atunci
subiectele dificile vor fi uşor rezolvate când copilul va creşte mare. Aveţi răbdare şi ascultaţi
ideile şi problemele care îi frământă.
4. Disciplinaţi copilul cu Dragoste
Orice copil are nevoie de ghidare şi disciplină, nu prin intermediul pedepselor, dar prin interme­
diul unor limite rezonabile. Amintiţi­i copilului despre consecinţele acţiunilor lor şi remuneraţi­l
în mod deştept pentru faptul că s­a purat aşa cum v­aţi dorit. Tăticii care disciplinează în mod
calm şi pacifist, arată copilului lor dragoste.
5. Fiţi un model pentru copilul dumneavoastră
Tăticii sunt modele pentru copiii lor, chiar dacă ei asta nu realizează. O fiică care petrece timp cu
un tată iubitor, creşte ştiind că ea merită să fie tratată cu respect din partea băieţilor şi ştie ce să
caute în viitorul său soţ. Taţii pot învăţa copiii ce este important în viaţă, demonstrând onestitate
şi responsabilitate.
6. Fiţi un învăţător
Prea mulţi tătici consideră că învăţarea/predarea, este ceva ce alţii trebuie să o facă, dar un tată
care învaţă copilul său despre ceea ce e rău sau bine şi încurajează copilul să facă totul din suflet,
îşi vor vedea copilul facând alegeri corecte. Taţii îi învaţă pe copii lecţiile de bază ale vieţii.
7. Mâncaţi împreună ca o familie
Împărţind împreună o masă poate fi o parte importantă a unei vieţi sănătoase de familie. Această
întrunire permite copiilor să îşi exprime propriile păreri, să povestească. Este un timp în care
părinţii pot să sfătuiască copiii, să îi asculte, să fie împreună.
8. Citiţi­i copilului
Într­o lume în care domină televiziunea, este important ca tăticii să facă efortul să citească cărţi
copiilor lor. Copiii învaţă mai bine când li se citeşte. Astfel, tăticii le insuflă copiilor dragostea
faţă de carte şi îi încurajează pe ei să citească.
9. Arătaţi afecţiune
Copiii au nevoie de securitatea care vine dinafară, ei ştiu că sunt doriţi, acceptaţi şi iubiţi de fa­
milia lor. Tăticii trebuie să dorească să îşi îmbrăţişeze copiii. Arătând afecţiune zilnic, arătaţi
copilului dumneavoastră că îl iubiţi.
10. Realizaţi că munca de tată nu este niciodată terminată
Chiar  dacă  copilul  dumneavoastră  a  crescut  şi  pleacă  la  casa  lui,  el  încă  caută  sfatul  şi
înţelepciunea tatălui său. Tătăl poartă un rol esenţial în viaţa copilului, chiar şi la maturitate.
14
                 Bibliografie

1.  Cassie Landers, “Rolul taţilor în dezvoltarea copiilor”, UNICEF, New York,
2006
2.  Goldstine, H. S. (1982). Fathers’ absence and cognitive development of 12–
17 year olds. Psychological Reports, 51, 843–848; Nord, C., & West, J.
(2001). Fathers’ and mothers’ involvement in their children’s schools by
family typeand resident status .
3.  Horn, W., & Sylvester, T. (2002); U.S. Departmentof Health and Human
Services,  Substance Abuse  and  Mental  Health  Services Administration
(SAMHSA). (1996). The relationship between family structure and adoles­
cent substance abuse. Rockville, MD: National Clearinghouse for Alcohol
and Drug Information; Harper, C., & McLanahan, S. S. (1998). Father ab­
sence and youth incarceration. Paper presented at the AnnualMeeting of the
American Sociological Association, San Francisco, CA; Brenner, E. (1999).
Fathers in prison: A review of the data. Philadelphia, PA: National Center
on Fathers and Families.
4.  Jeffrey Rosenberg and W. Bradford Wilcox, “The importance of fathers in
the healthy development of children”, U.S. Department of Health and Hu­
man Services, Administration of Children and Families, 2006
5.  Lamb, M. E. (2002). Infant­father attachments and their impact on child de­
velopment. In C. S. Tamis­LeMonda & N. Cabrera (Eds.), Handbook of fa­
ther involvement: Multidisciplinary perspectives (pp. 93–118). Mahwah, NJ:
Erlbaum; Cummings, E. M., & O’Reilly, A. W. (1997). Fathers and family
context: Effects of marital quality onchild adjustment. In M. E. Lamb (Ed.),
Th e role of fathers in child development (3rd ed., pp. 49–65, 318–325).
New York, NY: John Wiley & Sons; Lamb, M. E. (1997). Fathers and child
development: An introductory overviewand guide. In M. E. Lamb (Ed.), The
role of fathers in child development (3rd ed., pp. 1–18, 309–313). New York,
NY: John Wiley & Sons.
6.  Mosley, J., & Thompson, E. (1995)
7.  Nord, C., & West, J. (2001)
8.  Pruett, K. (2000); Lamb, M. E. (2002).

 Chişinău 2012