Sunteți pe pagina 1din 29

Strategii de eficientizare a

promptului auditiv în creșterea


interacțiunii sociale la copiii cu
autism
Andra Tabără & Claudia Matei

Organizatori:
Componenta comunicării sociale în care sunt observate cele
mai mari dificultăți în cazul copiilor cu TSA este aceea a
inițierii verbale.

Se observă o frecvență mică a afirmațiilor în cadrul unui joc


liber, a formulării de întrebări și oferirii de informații
partenerului de joc în mod spontan.
• În mod normal, acest tip de limbaj generativ necesită
predare prin instrucțiuni sistematice și prompturi
suplimentare (modelare verbală, prompturi gestuale,
textuale sau vizuale).

• Deși sunt eficiente, aceste tipuri de prompt sunt destul de


evidente și intruzive în cadrul situațiilor sociale naturale
(grupuri sociale, de joc, grădiniță sau școală).

• De asemenea, în majoritatea cazurilor, distanța dintre


terapeut și copil nu este redusă, iar comportamentele
verbale de inițiere sunt menținute cu prompturi minime,
verbale sau gestuale.

• Comportamentele nu sunt emise spontan


Importanța inițierii unui
comportament verbal
- Flexibilitate (cererile pot fi modificate într-un timp foarte
scurt)
- Facilitarea integrării în grădiniță sau școală
- Crearea relațiilor sociale/de prietenie
- Primirea imediată a feedback-ului
Importanța creșterii distanței dintre copil și
terapeut în cadrul activităților de grup

- Creșterea nivelului de independență


- Diminuarea promptului
- Diminuarea intervenției terapeutului asupra copilului
Emițător Receptor

Necesități, emoții, Mesaj


Codare Nivelul de
gânduri pe care Decodare înțelegere
le comunicam
• În cadrul unor serii de observații în cele două tipuri de
setting-uri (terapie, grup copii) s-a observat faptul că aceste
comportamente sunt inițiate predominant în urma unui
antecedent verbal (SD oferit de către terapeut) și sunt
utilizate prompturi verbale sau gestuale pentru a determina
apariția lor.
Transferul controlului stimulului
• Most-to-Least Prompts • Least-to-Most Prompts
Observații
Au fost observate comportamentele verbale folosite în mod
uzual de către copii în timpul interacțiunii cu alt adult sau un
alt copil:

• Formule de salut - salut, bună, ce faci?, Pa-pa!

• Cereri – dă-mi X, hai să ne jucăm cu X, dă cu zarul, dă-mi și


mie jucăria.

• Întrebări sociale: Cum te cheamă?, Cu ce-ți place să te joci?,


vrei sa te ajut?

• Afirmații în cadrul unui joc: eu am mașina mai mare, uite!,


• Toate comportamentele target selectate în cadrul studiului
sunt specifice inițierii comunicării în cadrul terapiei
individuale (interacțiune copil-terapeut) și a terapiei de grup
cu 2-3 copii (interacțiune copil-copil)

• Este foarte important să fie utilizate prompt-uri cât mai


discrete, care să fie reduse gradual
Inițiere

Motivație

Responding
to multiple cues Auto reglare
Definirea comportamentelor target
• Inițiere verbală – orice comportament verbal emis, asociat
cu activitatea de joc și orientat către celălalt copil sau
terapeut. De exemplu, “uite ce am”, “e rândul tău”.
Comportamentele verbale neasociate activității nu au fost
înregistrate.
• Formule de salut și de conversație: au fost înregistrate
comportamentele verbale inițiate de către copil și
răspunsurile adecvate la intrarea într-o încăpere și la
plecare.
• Procedura:
• S-a folosit un design ABAB pentru a evalua efectele
intervenției
Descrierea participanților

În cadrul studiului au fost observați 3 participanți cu abilități


verbale, cognitive și de joc asemănătoare.
Vârsta participanților: 6,7,8 ani
Abilitățile acestora au fost următoarele:
Abilități verbale

- Alcătuire propoziții
- Povestire pe secvențe
- Descriere obiecte sau evenimente
- Descriere de sine
Abilități cognitive

- Înțelegerea noțiunilor opuse și a pozițiilor spațiale


- Înțelegerea conceptului de număr
- Înțelegerea și experimentarea cauzalității
- Cunoașterea și înțelegerea funcționalității obiectelor din
mediu
Abilități de joc și conversație

- Își așteaptă rândul


- Răspunde corespunzător regulilor date în cadrul activităților
de grup
- Răspunde la întrebări
- Pot face afirmații în joc (cu prompt)
Baseline

• Rata comportamentelor a fost observată și înregistrată pe


parcursul unor intervale de 10 minute, în cadrul jocului liber
(atât în terapie, cât și în grup) și la intrarea/ieșirea dintr-o
încăpere (formule de salut).

• În cadrul baseline-ului nu s-a folosit niciun tip de prompt.


Training

După efectuarea baseline-ului, participanților le-a fost predată


inițierea unui comportament verbal în cadrul sesiunilor de
terapie 1:1, folosindu-se promptul auditiv (clicker).

Clicker-ul a fost asociat inițial cu prompt-uri gestuale sau


verbale.

Copiilor li s-au pus la dispoziție jocuri preferate, din care


puteau alege singuri, pe care le jucaseră anterior în camera de
terapie.
Comportamente target: ”salut, ce faci? Bine! Pa-pa!”

Copilul trebuie să salute la intrarea într-o încăpere – în cadrul


training-ului clicker-ul a fost asociat cu alte tipuri de prompt
folosite.
Comportamente
target:

Este rândul meu, este


rândul tău!
Ia zarul!
Am dat cifra 4!
Dă-mi și mie piesa
verde!
Training

După ce s-au înregistrat mai mult de 60% răspunsuri


independente în cadrul sesiunilor 1:1 (interacțiune copil-
terapeut), training-ul a fost efectuat în cadrul terapiei de grup
(interacțiune copil-copil).

Prompt-urile au fost diminuate gradual, până în momentul în


care copilul a inițiat un comportament verbal doar cu ajutorul
clicker-ului.
Diminuarea prompt-ului auditiv

S-a redus gradual frecvența prompt-urilor auditive oferite atât


în cadrul interacțiunii 1:1, cât și în cadrul terapiei de grup.

În ultima condiția de fading a studiului, comportamentele


verbale s-au menținut la un nivel stabil, după ce promptul
clicker a fost retras.
Rezultate

Întregistrarea a fost realizată pe interval parțial, iar rezultatele


au arătat o creștere semnificativă a frecvenței emiterii
comportamentelor verbale în cazul tuturor celor 3
participanți.
Alex

18

16

14

12

10
initiere verbala terapie
8 initiere verbala grup

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
sesiuni
Razvan
baseline clicker baseline clicker
14

12

10

8
initiere verbala terapie
initiere verbala grup
6

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
sesiuni
Andrei
baseline clicker baseline clicker
16

14

12

10

8 initiere verbala terapie


initiere verbala grup
6

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
sesiuni
Formule de salut

14

12

10
Alex
Andrei
8
Razvan

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Avantaje și dezavantaje ale utilizării
clicker-ului
Beneficii:
• Terapeutul poate păstra distanța față de copil
• Este un tip de prompt non-intruziv
• Reduce dependența față de terapeut

Puncte slabe:
• În cadrul grupului, sunetul poate fi auzit de către ceilalți
copii
• Poate fi utilizat un sunet asociat cu inițierea unor
comportamente verbale diferite ca funcție și topografie, în
contexte diferite?
• Cum se realizează discriminarea?

• Dezvoltarea abilităților sociale (să inițieze conversație sau să


afle informatii despre colegi) se adresează copiilor care au
deja abilități verbale și pot fi selectate mai multe
comportamente target.
• În contextul în care nivelul abilităților sociale sau verbale
este mai scăzut pot fi selectate inițial mai putine
comportamente verbale, astfel încât să poată fi discriminate
mai ușor contextul și comportamentele pe care le va iniția.

S-ar putea să vă placă și