Cuprins

Cap. 1 Prezentarea destinației

1.1 Prezentarea generală..............................................................................................3

1.2 Motivații de alegere a destinației...........................................................................7

Cap. 2 Analiza pieţei

2.1 Identificarea pieţei..................................................................................................8

2.2 Segmentarea pieţei..................................................................................................8
2.3 Piață țintă................................................................................................................9
2.4 Factorii care influențează comportamentul turistului.............................................10

Cap. 3 Produsul turistic

3.1 Descriere detaliată..................................................................................................10

3.2 Atributele produsului..............................................................................................12

Cap. 4 Politica de preţ

4.1 Factori care influenţează preţul.............................................................................12

4.2 Strategia de preţ.....................................................................................................13
4.3 Nivelul preţului......................................................................................................13

Cap. 5 Politica de promovare

5.1 Reclama/marketing direct......................................................................................14

5.2 Promovarea vânzărilor...........................................................................................14
5.3 Relaţii publice........................................................................................................15

Analiza SWOT.............................................................................................................17
Bibliografie..................................................................................................................18

Cap. 1 Prezentarea destinației

1.1 Prezentarea generală

Golia este o mănăstire importantă în oraşul Iaşi, numită după marele logofăt Ioan Golia,
primul ctitor al edificiului ecleziastic.Biserica se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este

2
"Înălţarea Domnului". Mănăstirea reprezintă un important centru cultural,adăpostind Institutul
Cultural Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum şi o atracţie turistică
pe harta Iaşiului.
Aşezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Despre
vechea biserică, de care este legat numele familiei Golia, nu se ştiu prea multe date cu privire
la arhitectură, cert fiind faptul că a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Actuala biserică a lui
Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă, se
deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă de
construcţie cât şi ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi
gotic şi bizantin, construcţie realizată într-un moment de realizare a Renaşterii târzii în
Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se spijină pe
epifaştri, de factură corintică, de peste 12 metri înălţime, ancoraţi într-o cornişă.
Cornişa este depăşită de o compoziţie unică, acoperişul fiind străjuit de şapte turle, unicat
ca model, dar diferenţiate între ele, ceea ce atestă, supoziţia că au fost realizate treptat, în
etape diferite, influenţate şi de restaurări.Înălţimea totală a bisericii este de circa 30 de metri,
lungimea de 30 de metri şi lăţimea de 13 metri.Accesul spre biserică se realizează printr-un
pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uşi laterale, spre nord şi sud. Interiorul este de
factură bizantină, trilobat: pronaos, naos şi altar. Deasupra pridvorului se află cafasul, care
lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor. Trecerea
dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade
pe trei spaţii, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid
despărţitor, amintind vechiul stil. În partea de început, naosul cuprinde un spaţiu, specific unei
camere tombale, dat fără o destinaţie ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalităţi mai
de seamă, fiind poziţionate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgeşte făcând loc celor
două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior.
Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi
un turn-clopotniţă refăcut la 1900.
Turnul Goliei are o înălţime de 30 metri. Vizitatorul care doreşte să aibă o panoramă a
oraşului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două
caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre
simbolurile Iaşiului.
Vasile Lupu a zidit "lăudate mănăstiri" între care şi Golia, "peste toate mănăstirile aici în
ţara mai iscusită." (M. Costin)
Ascunsă între ziduri groase şi înalte, uşi ferecate ca o cetate, biserica "strălucită şi bogat

3
înzestrată" îmbină "trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc" aşa cum reiese
din descrierea făcută, la 1711, de Petru cel Mare al Rusiei. Cel "moschicesc" e reprezentat de
trăsăturile arhitecturii ruseşti, cel "grecesc" de trăsături bizantine, iar cel "leşesc" reprezintă
Renaşterea de caracter baroc, răspândită atunci, ca în mai toate ţările din centrul Europei, de
unde Vasile Lupu a adus meşteri.
Golia este închinată Mănăstirii Vatoped din muntele Athos (1614) şi poartă hramul
"Înălţarea Domnului."Biserica are alura de cetate şi păstrează un interior de factură bizantină,
trilobat: pranaos, naos şi altar.
Impunătorul edificiu este înconjurat cu puternice ziduri de apărare, încheiate la colţuri
prin turnuri bastioane, iar pe latura de miazăzi a incintei se înalţă turnul-clopotniţa, "micul
turn răsăritean al Goliei, de 30 m, refăcut în 1900, turn ce "nu are pereche în toate aceste ţări
prin înălţime, lărgime şi măreţie".
În partea stângă a turnului intrării e o cişmea în zidul mănăstirii ce datează din vremea
lui Al. Moruzzi, 1766, decorată în stil baroc şi o casă cu cotloane în care a locuit Ion Creangă
cât a slujit aici.
Biserica "Doamnei" păstrează din mobilerul original tronurile domneşti, un policandru
cu însemnele lui Vasile Lupu, patru sfeşnice comandate în Danemarca şi o frumoasă
catapeteasma din 1838.
Golia iese din tiparul construcţiilor din acea vreme. Acoperişul, unicat ca model e
strajuit de şapte turle, frontoanele de la ferestre sunt împodobite cu sculpturi decorative.
Planul exterior e rectangular, cu ziduri înalte care se sprijină pe patru epifastri de factură
corintică ancoraţi într-o cornişa.
Biserica poartă numele marelul logafat Ioan Golia, primul ctitor al edificiului
ecleziastic.Vechea biserică, de proporţii mici, zidită de acestă la jumătatea secolului al XVI-
lea, a dispărut cu desăvârşire. A fost apoi refăcută în urma unor incendii şi cutremure, clădirea
de azi fiind ctitorie a lui Vasile Lupu, terminată de fiul său, Stefaniţă.
Această monumentală construcţie impresionează atât prin dimensiunile sale (30m
lungime, 13m lăţime şi 30m înălţime) cât şi prin bogăţia decorului sculptat în spiritul
arhitecturii baroce.
Coronamentul, refăcut în sec al XVII-lea este alcătuit din şase cupole în filă, sistemul de
boltire fiind o combinaţie între tradiţionalele arce piezise moldoveneşti şi cele ruseşti.
Faţadele, construite din piatră albă, făţuită, sunt decorate cu o ordonanta de pilastri clasici cu
capiteturi corintice, care susţin un antablament de înălţime redusă, iar "totul dă un plăcut efect
de frunzăriş marmorean". Acest antablament este compus dintr-o arhitrava simplă, o friză

4
împodobită cu sculpturi de modă italieneasca si o cornisa cu mutuli si console. Ferestrele sunt
incadrate de alti pilastri care se sprijina pe console si care sunt incoronati de frontoane
triunghiulare.
Accesul se realizează printr-un pridvor prevăzut cu două uși laterale.
120 de trepte urcate asigură o panoramă splendidă asupra Iașului. Pictura din interior a fost
refacută în repetate rânduri astăzi păstrand puține fresce originale. Aici au fost oficiate
cununiile domnești ale lui C-tin Duca si Maria Brancoveanu, Antich Cantemir cu Catrina,
biserica luând numele de "biserica a cununiilor." Astăzi adapostește institutul cultural
misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Vasile Lupu voievod, "din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei" (1634-1653), "om cu
hire înaltă și împărătească, mai mult decât domnească... au zidit și lăudate mănăstiri", între
care Golia din Iași "peste toate mănăstirile aice în țara mai iscusită" (Miron Costin).
Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica "Înalțarea
Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată
în 1660 de fiul sau Stefaniță. Straveche pecete a artei romanești, biserica mănăstirii "strălucită
și bogat înzestrată" apare ca o construcție monumentală care îmbină, dupa exprimarea țarului
Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc".
Exteriorul tradează influența Renașterii târzii, prin intermediul Galiției: edificiu de tip clasic,
din blocuri de piatră fătuită, străjuit de pilastri corintici (cu capiteluri în frunză de acant) și
cornișa în stil baroc susținută de console. Acoperișul este o aglomerare de turle, turele și
cupole dispuse în linie și sustinute de arcaturi etajate (kokosniki). Cu baza octogonală, turlele
prezintă inovații ornamentale, cu decorație munteana și motive orientale ce reflectă mai mult
"o profunzime tarigradeană".
Interiorul, tradițional moldovenesc, contrastează cu fațadele clasice, repetând
împărțirea de la Trei Ierarhi, dar cu absidele laterale "înecate" în zid, cu un cafas în tindă, unic
în Moldova sec. al XVII-lea și cu bogate chenare orientale în jurul celor doua uși ale bisericii.
Pictura,refăcută în mai multe rânduri, păstrează puține fresce originale în concele absidelor
laterale și în pridvor. Din mobilierul inițial întâlnim: tronurile domnești, un policandru cu
însemnele lui Vasile Lupu și patru sfesnice comandate în Danemarca. O frumoasă
catapeteasma datează din 1838.
Caracterul de necropolă al bisericii "Doamnei" - cum era cunoscută în epocă -
este asigurat de existența multor morminte și pietre funerare, în pronaos și pridvor. Prada
incendiilor din 1687, 1733, 1822 și afectată de un cutremur în 1738, bisericii mănăstirii i s-au

5
facut numeroase reparații. Încinta mănăstirii este înconjurată de un zid înalt prevăzut la colțuri
cu turele ridicate în 1667 și un turn-clopotniță refăcut la 1900, despre care Paul de Alep
spunea că "nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție". Aproape de
turn întâlnim o cișmea ce datează din vremea lui Alexandru Moruzi. În incinta se mai află o
casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creangă, și stăreția care
adapostește paraclisul "Brâul Maicii Domnului", zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-
lea.
Mănăstirea Golia, "mare minune și podoabă a orașului Iași", închinată
mănăstirii atonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci. Intre ei, doi
mitropoliti: Gherasim de Sevastia, amintit la 1761 cu rang imediat dupa mitropolitul țării,
și Grigorie de Irinopoleos în sec. al XIX-lea. Dupa arderea curților domnești, în 1786,
a devenit chiar resedința mitropolitană, Gavril Calimachi mutându-se aici, unde a și murit.
Martoră a unor evenimente de epocă, între care aducerea cneazului Potemkin la
1791 ale carui "viscere" au fost îngropate in biserica, sau slujba de inmormantare a
primului domn pamantean, dupa domnitorii fanarioti, Ioan Sandu Sturdza la 1842, Biserica
Golia e cunoscută insa ca o biserică a "cununiilor". Aceasta tradiție a fost fixată din sec.
al XVII-lea, când Patriarul Tarigradului, Iacov, aflat în Moldova, a oficiat cununiile
domnesti ale lui Constantin Duca și Maria Brancoveanu în 1693 si Antioh Cantemir cu
Catrina la 1696.
Căzută în ruină după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900-
1947, devenind apoi biserica parohială pănă în 1992, când și-a recăpătat destinația străveche.
Înzestrată cu multe proprietăți de-a lungul timpului, in 1822 n-a lipsit mult să devină
un centru cultural, propunerea mitropolitului Veniamin Costachi de a se înființa în
incinta mănăstirii o școală nerealizîndu-se. Acest deziderat cultural are azi, în timpul
păstoriei I.P.S. Mitropolit Daniel, mai mari sorti de izbandă, căci astăzi mănăstirea
găzduișste Institutul Cultural Misionar Trinitas, urmărindu-se astfel o întărire a comuniunii
între tradiția rugăciunii isihaste și cultura romanească.

Text: Parintele Calist Calinoiu

1.2 Motivații de alegere a destinației

Un sondaj efectuat de site-ul turism.evz.ro în ultimele cinci luni arată că 30% dintre
cititori cred că Delta Dunării este obiectivul reprezentativ pentru România, în timp ce 25%
consideră turismul montan drept numărul unu. Mai mult, doar 9% dintre respondenţi au ales

6
Marea Neagră ca destinaţie reprezentativă. În schimb, 16% dintre cititori au optat pentru
turismul cultural şi religios.
Americanii merg în oraşe, europenii preferă obiectivele religioase
Potrivit datelor furnizate de birourile de turism ale României din diverse ţări, turiştii
străini nu au un comportament uniform. Astfel, americanii preferă, în ordine, oraşele
medievale din Transilvania, mănăstirile din Moldova şi Bucovina şi excursiile în Deltă.
Acesta este al doilea cel mai consistent grup de turişti care vizitează anual România. Cei
mai mulţi sunt francezii, care sunt mari amatori de excursii montane şi în Delta Dunării.
Aceşti turişti vizitează îndeosebi Transilvania şi Bucovina.
Nemţii sunt unii dintre cei mai cheltuitori turişti. În topul preferinţelor lor sunt oraşele
medievale, în special Sighişoara, şi circuitele culturale, care includ neapărat şi obiectivele
religioase din zona Moldovei ( mănăstirea Golia ).
Spre deosebire de alte zone geografice în zona Moldovei creștinii ortodoxi încă mai
păstrează cultul religios, vizitele frecvente la biserică. De aceea ne adresăm și lucuitorilor din
preajma Iași-ului.
Motive pentru acest obiectiv turistic:
- arhitectura;
- orașul cultural Iași;
- istoria acestui monument;
-liniștea lăcașului;
-spiritul religios;
-comuniunea cu Dumnezeu ;

Capitolul 2 Analiza pieţei

2.1 Identificarea pieţei (tipuri de piaţă, starea cererii, dimensiunile pieţei, perspective de
dezvoltare, concurenţa)

Monumentul cultural, istoric și religios Mănăstirea Golia se adresează în genere întregii

populații fără discriminare de sex, naționalitate, vârstă, venituri. Însă din păcate cererea pentru
aceste obiective turistice vine mai degrabă din partea persoanelor în vârstă.
Piața din acest domeniu este în continuă dezvoltare. Vorbim despre mulți studenți teologi
cu dorințe de afirmare în acest domeniu, de ziderea tot mai multor biserici în acest concern.

7
În Iași piața este chiar foarte dezvoltată. Municipiul Iași cuprinde cele mai multe biserici din
România. În 1990, existau un total de 43 de astfel de instituţii, iar în prezent, numărul s-a
ridicat la 71 de ctitorii, dintre care 30 sunt incluse pe lista monumentelor istorice.Mitropolia
Moldovei, după anii 1990, a fost îndeosebi preocupată de ctitorirea bisericilor. Arhiepiscopia
Iaşilor a plasat de fiecare dată investiţiile în lăcaşuri de cult, iar sumele cheltuite s-au ridicat la
zeci de milioane de RON pe an.Deşi numeroase şi importante, multe din bisericile monument
istoric sunt însă în stare de degradare.
Concurența Mănastirii Golia este reprezentată îndeosebi de bisericile din Iași : Biserica
Trei Ierarhi , Biserica Sfântul Sava , Biserica Toma Cozma, Biserica Barboi, Biserica Sfântul
Nicolae Domnesc, Biserica Sfântul Spiridon.

2.2 Segmentarea pieţei (criterii, modalități)

În cazul segmentării, biserica hotărăşte asupra unei baze pentru segmentare, cum ar fi:
- achiziţionare produsului religios;
- loialitatea consumatorului și alti factori;
În segmentarea apriori, cazurile sunt distribuite pe segmente în funcţie de caracteristicile
alese, iar în segmentarea pe baza de grup (de exemplu un grup de turiști , excursioniști fie
elevi/studenți, fie grupuri de turiști străini) în funcție de similaritatea identificată printr-o
tehnică aleasă în cadrul bisericii.
Avantajele segmentarii pe bază de grup constau în comensurabilitate şi materialitate
având în vedere că atât timp cât se colectează date corespunzatoare, întreaga populaţie este
reprezentată în sondaj şi poate fi comparată. O piață este un set de cumpărători, prezenți și
potențiali, ai unui bun sau serviciu, segmentarea pieței este procesul prin care se împarte piața
în grupuri de clienți, care au nevoi similare și care diferă prin definiție de alte grupuri de
clienți.
Scopul segmentării pieței este de a avea ți de a desface pe piață produse pentru a
satisface nevoile fiecarui segment de piață selectată, ceea ce ar trebui să conducă în sporirea
satisfacție clienților și a rentabilității.
Sunt multe feluri în care se poate segmenta o piaţă, dar pentru ca această să devină o
ţintă trebuie să aibă următoarele caracteristici :
- să fie identificabilă, adică să fie posibilă identificarea clară a segmentului de piață împreună
cu nevoile sale, astfel încât biserica poate defini ce servicii sau produse vor satisface aceste
nevoi;

8
- să fie masurabilă - este important să se cunoască marimea segmentului astfel încât să se
poata evalua cererea potențială;
- să fie accesibilă – accesul în biserică fiind unul gratuit;
- să fie rentabilă - adică să fie eficientă din punct de vedere al costurilor pentru a cerceta și
segmenta piața și pentru a înlocui un plan de marketing și pentru a avea acces la segmentul
țintă.
Segmentarea geografică – piața este împărțită în concordanță cu zonele geografice și
rezultă ca unele zone sunt ținte pentru biserica respectivă iar altele nu; b. segmentarea
demografica – piața este segmentată pe baza variabilelor demografice; aceasta formă de
segmentare este cel mai des folosita, deoarece aceste variabile sunt mai usor de masurat decit
altele.
Cele mai întâlnite variabile sunt:
- vârsta - nevoile turiștilor se schimbă odată cu vârsta; cu cit aceștia înaintează în vârstă cu
atât se îndreptă spre biserică;
- sexul - în mod traditional serviciile religioase sunt folosite în egală măsură de femei și
bărbați, schimbarile demografice si sociale insa, care au avut loc in ultimii ani fac ca femeile
să fie mai apropiate de credință;
- grupurile socio-economice -; folosirea grupurilor sociale standard care vin în vizită în Iași

2.3 Piața țintă

Odata ce biserica a identificat segmentele de piață țintă, de regulă utilizând o

combinație a metodelor de segmentare enumerate mai sus, biserica trebuie să decidă către
care segment dorește să se îndrepte și astfel să creeze un marketing mixt, care să realizeze
acel obiectiv.
Piețele țintă selectate vor trebui să indeplinească anumite criterii generale de selectare
pentru a avea succes. Acestea sunt:
- piața țintă - sa se potriveasca cu imaginea bisericiii și cu obiectivele generale ale acesteia
( creștinii ortodoxi în general);
- piața țintă trebuie sa fie suficientă,pentru a fi rentabilă;
- trebuie sa nu existe prea multi concurenți care să opereze deja pe acea piață.
Odată ce au fost selectate piețele, biserica trebuie să stabilească o poziție atît pentru ea
cât și pentru serviciile sale in segmentul de piață ales. Există câteva strategii de poziționare:
- poziționarea în funcție de preț ;

9
- poziționarea în funcție de concurent;
- poziționarea în funcție de caracteristicile produsului religios;
- poziționarea în funcție de grupul de creștini/turiști.

2.4 Factorii care influențează comportamentul turistului

Turistul va alege să viziteze acastă mănăstire condiționat de amplasarea monumentului

în orașul Iași ( fiind în centru asta facilitează accesul și totodată interesul ).
El va ține cont de costurile de deplasare, programul de funcționare a bisericii- orarul
pentru vizite.

Cap. 3 Produsul turistic

3.1 Descriere detaliată

Majoritatea specialiștilor definesc produsul prin ceea ce oferă unuia sau mai multor
clienți. În această viziune el reprezintă un ansamblu de elemente tangibile și intangibile care
procură anumite servicii căutate de unul sau mai mulți clienți bine precizați. Această definiție
generală este perfect adaptabilă și în domeniul turistic.
Astfel produsul turistic se definește ca fiind un ansamblu de bunuri materiale și
servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul sosirii și
momentul plecării de la destinația turistică.
De reținut deci că produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât si din
servicii. Bunurile materiale menționate în aceasta definiție se concretizează în cel puțin trei
categorii de elemente:
 un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice,
medicale etc., care formează cadrul fizic de bază și care vor manifestă o atracție pentru
turiști, încitindu-i la voiaje;
 unele facilități de acces, legate de mijloacele de transport (adică de vehicule și cai de
comunicație) alese de turiști pentru a ajunge la obiectivele dorite.
 Caracteristicile produsului turistic:
Facând parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modul general, aceleași
caracteristici cu acestea:
- intangibilitatea;
- eterogenitatea;

10
- simultaneitatea producției și consumului;
- contactul dintre prestator și client;
- participarea clientului la realizarea serviciului
 Caracteristici specifice:
- complexitatea;
- integrat mediului geografic;
- integrarea în economico-social.
Complexitatea rezultă din multitudinea componentelor, a participanților și tipurilor de
produse.
 Multitudinea componentelor
Produsul turistic este alcătuit din diferite componente, care asamblate dau contur acestuia:
transport, cazare, alimentație, agrement, etc. Această varietate pune problema realizării unui
produs integrat și coerent.
 Multitudinea participanților
In vederea prevenirii eventualelor stări conflictuale între firmele participante la crearea
produsului turistic, integrarea cât mai armonioasă a elementelor sale componente este
esențială,ceea ce impune cooperarea intre toate firmele și organismele
implicate( transportatori, proprietari de hoteluri și restaurante, comercianți, proprietari
funciari, organisme de tutela și coordonare, colectivități locale, etc.) mai concret, cooperarea
trebuie să asigure: armonizarea obiectivelor participanților la obținerea produsului; definirea
și evaluarea aportului fiecarui participant la realizarea întregului produs turistic; participarea
împreuna la poziționarea produsului și la delimitarea pieței țintă; coordonarea tuturor
strategiilor de marketing mixt.Toate aceste acțiuni de coordonare sunt întreprinse fie
împreuna, fie de catre un organism de coordonare.

3.2 Atributele produsului

Radio "Trinitas" desfășoară activități menite să sprijine, mai intens activitatea generală
cultural-misionară, educativă și spiritual-socială a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Conținutul emisiunilor este creștin-ortodox, orientarea fiind spre dialog și cooperare in
vederea înnoirii vieții creștin-ortodoxe a societății romanești și a deschiderii spre alte valori
spirituale din Europa și din întreaga lume. Printre obiectivele postului de radio "Trinitas"
amintim: promovarea credinței și vieții creștine ortodoxe, realizarea educației moral-

11
religioase, promovarea culturii creștin-ortodoxe și românești în context național și
internațional, promovarea activităților social-filantropice ale Bisericii, inițierea și sprijinrea
unor activități educative pentru protejarea naturii și a mediului înconjurator etc.

Capitolul 4 Politica de preţ

4.1 Factori care influenţează preţul

Factorii care influentează prețul care își pun amprenta asupra stabilirii prețurilor,
respectiv a deciziilor referitoare la preț au fost grupați de profesorul Kotler în doua categorii,
și anume factori interni și externi intreprinderii (în cazul nostru bisericii).
Din categoria factorilor interni fac parte:
- obiective organizationale si de marketing;
- obiective de preț;
- strategia de marketing;
- costurile;
- alte variabile ale mixului de marketing.
Din categoria factorilor externi fac parte:
- cererea;
- concurența;
- percepția cumpărătorului;
- membrii canalului de marketing;
- alți factori ai mediului extern al întreprinderii.
O altă clasificare a factorilor ce își exercită influența asupra prețurilor este următoarea,
care ia in calcul un numar de trei categorii distincte, dupa cum urmează:
 factori interni ai pieței: cererea, oferta, caracteristicile pieței;
 factori externi ai pietei: conjunctura economică, politicile de marketing
practicate la un moment dat, conjunctura politică etc.;
 factori subiectivi: psihologia publicului, influențele exercitate de mediul social
etc.
Factorii de mediu ce influentează prețul unui produs sunt, la rândul lor, extrem de
numeroși: factorii economici: inflația, fazele ciclului economic, efectul Griffen (în perioadele

12
de criză clienții/ turiștii se orientează spre bunurile de folosință curentă, renunțând, mai ales,
la bunurile de folosință îndelungată) și alții; factorii politico-juridici: politica fiscală,
reglementările legale referitoare la stabilirea prețurilor și a reducerilor de preț; factorii
tehnologici: variabilele de distribuție ; factorii socio-culturali: sistemul de valori ce
guvernează societatea, efectul Veblen (un efect de snobism, conform căruia un produs cu preț
ridicat poate să certifice apartenența clientului/turistului acestuia la un anumit grup social).

4.2 Strategia de preţ

Strategiile de preţ pentru un obiectiv turistic religios, în cazul nostru al Mănăstirii

Golia , constă în practicarea unor preţuri acceptabile al produselor specifice bisericeşti
(lumânări, cărţi de rugăciune, metanii, cruciuliţe, icoane etc.), iar vizitarea şi participarea la
slujbele organizate de mănăstire se face cu caracter gratuit, nefiind necesar plata unui bilet de
intrare .

4.3 Nivelul preţului

Organizatiile culturale concureaza rar cu pretul. In schimb ei utilizeaza non-pretul

competitional axandu-se pe calitate produsului. Este de asemena o practica comuna pentru
profitul organizatiei,ce vinde produse ce nu sunt usor substituibile deoarece clientul nu poate
gasi un alt produs similar pentru a compara preturile.
Un pret corect stabilit comunica foarte bine imaginea pe piata a produsului sau
serviciului, precum si asteptarile clientelei vizavi de acesta. In urma cercetarii pietei si
folosind experienta castigata prin testele de pret realizate anterior, responsabilii de marketing
pot determina cele mai bune niveluri de pret pentru fiecare oferta in parte, in functie de
valoarea perceputa a produsului sau serviciului.
De asemena se organizeaza pelerinaje, iar pentru grupurile ce vin insotiti de ghizi
turistici pretul este stabilit in programul turistic facut de respectiva agentie de turism.

Capitolul 5 Politica de promovare

5.1 Reclama/marketing direct

Mănăstirea Golia îşi promovează serviciile şi produsele prin intermediul radioului ce-l
au în incinta acesteia (şi aparţine de Patriarhia Română) , prin postul de televiziune Trinitas

13
Tv. De asemena deţin şi un site pe internet (http://www.golia.ro/) unde se pot găsi în detaliu
activităţi iniţiate de mănăstire.
In clădirile mănăstireşti se află Institutul cultural-misionar Trinitas format din editura,
tipografie şi din primăvara lui 1998 Postul de Radio Trinitas care transmite pe frecvenţa 92,70
MHz, 24 de ore din 24.

5.2 Promovarea vânzărilor

Promovarea vânzărilor se face prin intermediul agenţiilor de turism care organizează

pelerinaje pentru grupuri de turişti din întreaga ţară, incluzând Mănăstirea Golia ca obiectiv
turistic.

Promoțiile oferă un stimulent de cumpărare. Acest stimulent este în realitate o valoare

adaugată care nu înlocuiește beneficiile oferite în mod obișnuit de către produsul respectiv, ci
se alatură acestora (o reducere de preț de 1000 lei de exemplu pentru un tur la mănăstiri).
Beneficiarii acestui simulent pot fi clienții,consumatorii, forța de vânzări sau toți trei
împreună.
În final, așa cum am menționat, o promoție schimbă doar temporar percepția consumatorului
asupra valorii mărcii și a prețului.
Pe termen lung, publicitatea încearcă să educe și să întrețină atitudinea consumatorului cu
privire la o marcă( Biserica Golia) prin comunicarea valorilor acesteia; în schimb, promoțiile
se desfașoară pe perioade scurte și pot doar să influențeze comportamentul imediat (și nu
atitudinea).

5.3 Relaţii publice

Date contact: : Iaşi, str. Cuza Vodă, nr. 51

Nr. tel: 0232-261.990
La intrarea în biserică grupurile de turişti sunt întâmpinaţi de o maică stareţă care are
rolul de ghid turistic pentru aceştia. Ea face un tur al bisercii de câteva minute cu turiştii, îi
prezintă istoria de la ctitorie şi până în zilele noastre. De asemenea pe site-urile bisericii sunt
grupuri de discuţii unde credincioşii îşi pot manifesta părerile, sfaturile,nemulţumirile,
sugestii cu privire la experienţa lor în incinta mănăstirii.
Conferinţe de presă prin intermediul Trinitas TV unde sunt invitaţi personalităţi ale
vieţii monahale (Patriharhul Bisercii Romane, Mitropolitul Moldovei etc.

14
Poate pentru unii această sintagmă “biserica și relațiile publice” poate reprezenta încă un pas
atât de îngrozitor în procesul secularizării. Încă o deviere de la linia conservatoare ,
tradițională a bisericii nu poate face rău acesteia și singura salvare de la ignorarea religiei , în
general, și a ortodoxismului , în special, nu se poate face decît prin păstrarea tradiției și
ajutorul divin.
Pentru cei care se mai îndoiesc în privința posibilității aplicării relațiilor publice la
activitatea Bisericii , trebuie spus că plecând de la definiția dogmatic a bisericii , conform
căreia biserica este o instituție divino-umană și până la definiția sociologului Max Weber ,
care consider Biserica instituția birocratică a mântuirii , în toate definițiile Bisericii , aceasta
este considerată o instituție , deci o organizație, organizația fiind unul din cele trei elemente
fundamentale în practica relațiilor publice.
Relațiile publice în afara și în interiorul bisericii
În ceea ce privește istoria relațiilor publice , unii autori caută rădăcinile acestora în
timpurile cele mai îndepărtate considerând că tehnica utilizării informației cu scopul de a
persuada este mai veche ca națiunea însăși. În opinia acestora , fenomenul relațiilor
publice,necunoscut inițial sub acest nume dar identificat în istoria ca orice effort susținut prin
care se încearcă obținerea acordului public pentru anumite idei, fapte sau oameni , a însoțit
evoluția oricărei societăși antice, din vechea Indie , unde spionii regali aveau și
responsabilitatea medierii relației regelui cu opinia publică.
Alți autori consideră că pentru multe secole relațiile publice s-au aflat într-o formă
latentă,de acumulare a unei mase critice , embrionare , condiție minimă pentru declanșarea
unei reacții în lanț care a produs mai târziu spectacolul PR al secolului al XX lea.
În ceea ce privește vechimea relațiilor publice în biserică, teoreticianul M.Bland vorbește
despre existența acestora încă din timpul vieții pământești a Mântuitorului Iisus Hristos .
Arătând importanța povestirii în comunicare , el afirmă : ‘’probabil cel mai eficient
comunicator al tuturor timpurilor a fost Iisus Hristos. Creștinismul atrage încă sute de
milioane de oameni care vorbesc toate limbile pământului , la mai bine de 2000 de ani de la
apariția sa, pentru că doctrina creștină este cuprinsă în povestiri. Mesajul e viu până azi.’’
La sfârșitul secolului al XX lea și începutul secolului al XXI lea asistăm la o creștere
exponențială a rolului comunicării în societate. Bunăstarea , egalitatea, fericirea, gradul de
înțelegere al indivizilor și a grupurilor , toatea acestea depind de comunicare.
Pentru o organizație , fie ea biserică, fiecare telefon, fiecare scrisoare sau întâlnire este un
eveniment de relații publice.

15
 Analiza swot
Oportunități
-posibilitatea turiștilor de a cunoaște
orașul Iași;
-posibilitatea turiștilor de a se apropia
de credință / de Dumnezeu ;
-sprijinirea creștinilor parohia de a
termina lucrările de reabilitare;
-eventualitatea unora de a se asocial în
16
Amenințări
-amânarea / întârzierea terminării
lucrărilor de reabilitare țin turiștii
departe ( țin ușile închise pentru
public) ;
-lipsa fondurilor din partea
Primăriei Iași;
- neîncrederea creștinilor ca toate
 proiectul de reabilitare ( oameni de
afaceri, ingineri, arhitecți);
-distanța relativ mică până la
Mitropolie unde se fac adesea
pelerinaje poate determina flux de
clienți și către Golia;
Puncte tari
fondurile publice se îndreaptă către
scopuri creștine;
-corupție;
-proasta reputație a zilelor noastre a
unor preoți din Romania;
-îmbogățirea unora din fondurile
destinate în scopuri bisericești;
Puncte slabe

-televiziunea și radio Trinitas; -lipsa unei parcări în apropiere;

-ziarul local religios;
-o bună localizare ( central Iași-ului)
-numeroase mijloace de transport care
au stația Târgu Cucu;
-istoria lăcașului sfânt ;
-atractivitatea turiștilor pentru
munumente arhitecturale/ istorice;
-lipsa promovarii produsului
religios;
-lipsa cererii pentru astfel de
produse ( în special în rândul
tinerilor ) ;
-target mai degrabă/doar în rândul
bătrânilor;
-target mai degrabă/doar creștin
ortodoxilor ;

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Golia#Arhitectura

http://www.iasi.com/obiective_turistice/Biserica_si_turnul_Golia/

http://turism.evz.ro/emain/articolul/874812/Ce-tip-de-turism-ne-reprezinta-in-lume

http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_biserici_din_Ia%C5%9Fi

17
http://maps.google.com/maps?oe=UTF-8&sourceid=navclient&gfns=1&um=1&ie=UTF-
8&q=biserici+in+iasi&fb=1&hq=biserici+in&hnear=iasi&view=text&ei=3-6pS_-
HJ42jsQbaoOGvBQ&sa=X&oi=local_group&ct=more-
results&resnum=1&ved=0CCAQtQMwAA

Bonita M. Kolb, „Marketing for Cultural Organizations” Second Edition,Ed. Thomson

Learning, 2005

18